Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1850-12-07 / nr. 46

Prețul Abonamentu. Iași și ținuturi: ne unu amu 75 lei. - pșese luni 40 - -- înpuiiințerilor ne unu rându este 25 parale. Iașii, Loi 4 in 7 Dechemntie, Apronamentu­l ce face în lumi, la Tipografiea Bu­­ciumului Romanu, mi la Libre­­riea Fraților Gheorghiu, iar la ținutu-i pe la corespondenții D.sale. Astă spnc esă Lunea mi Goiea «u două suplemente in 8. ne fie­care zen: MOLPDAPIE. Iașii. Ziua onomastică a M. S. Împrăratului tuturor Ru­­siilor, Augustul Protector al Moldovei s'au serbatu cu mari cire­­monii. În Biserica S. Spirdon s'au făcutu sănta slujbă și Te­ Deumu in ființa Consulilor puterilor streine, a înalților œonu­­ționari și a șefilor armiei imperieale și a celei pămăntene. Fe­­licitațiile s'au făcutu la otelul consulatului Rusescu: sala poli­­tica au fostu strălucitu luminată la care adaogea lucrarea cea blăndă a unei luni senine. Serbarea zilei s'au închietu prin unu balu datu de Î. S. Prințul Domnitoru la care ocasie s'au închinatu toaste in onoarea M. S. Impăratului. Prea­ Înălțatul Domnu prin ofisul cu No. 181 Noemv. 30, au bine­voitu a răndui de membri domisiei îndeplinitoare Codicei țivile­ne Ministrul Justiției Prințul Nicolai Șurău, pe Directo­­rul Departamentului Justiției Dimitrie Raletti, pe membrul Divanu­­lui Domnescu Costachi Rola, pe întăiul membru al Divanului de Apel Dimitrie Cornea, pe jurisconsulții Statului: Damaschinu Bo­­jinca și Nicolai Docanu, pe Maiorul Mihail Cogălniceanu și pe Doctorul de legi Lascar Roseti.­­ Iată cuprinderea țitatului paisu: La anul 1845 Procatoriul Nostru pătrunsu de trebuința ce ur­­mează a se îndeplini legile țărei, care în timpul de astăzi în­­fățoșază multe contradicții, neîndepliniri, și nedumeriri, au fostu rănduit o Comisie însărcinată a pregăti lucrările îndeplini­­toare Codicei țivile, pe următoarele temsiun­i: 1. De a ce păstra generalnicele prințipii a­le Codicei țivile, care s'au statornicitu a fi legea aceștii țări. 2. De a se îndrep­­ta contradicțiile ce se găsescu în osebitele dispoziții acei Co­­dici, din care s'au născutu cele mai multe nedumeriri. 3. De a ce scoate dispozițiile desființate prin alte legiuiri și acele picate în părăsire după disvoltarea moravurilor, și propășirea timpu­­lui. 4. De a se adăogi la locul lor legiuirile votate în se­­siile generalei Adunări. 5. De a ce alăogi neîndeplinirile, mi a ce îndrepta dispozițiile defectuoase sau intunecoase prin le- 1850 BEREFM­E Jîffff S Par un office introduire à leur place et celles abolies 4. 5. D’ De réparer par MOLDAVIE. Jassy. La fête onomastique de S. M. l'Empereur de toutes les Rus­­sies, Auguste Protecteur de Ia Moldavie, a été célébrée avec une grande pompe. Le matin ily eut à l’église Saint-Srighidon grande messe suivie d'un Te-Déum Son état-major, le corps diplomatique, les hauts fonctionnaires, et les chefs auxquels ont assisté S. A. 8. le Prince Régnant avec tout des troupes Jmpériales et moldaves. Les félicitations ont été reçues à l'Hôtel du Consulat-Jmpérial de Russie par Mr. le Conseiller d'Etat de Toumanski. Le soir toute la ville a été splendidement iPpminee; un très-beau clair de lune favorisait l'illumination. Cette fête a été close par un bal brillant donné le soir par 8. A. S. et suivi d'un souper pendant lequel on a porté de nombreux toasts à S. M — 8. A S. le Prince Règnant a bienvoulu nommer comme membres de la Commission chargée de compléter le Code civil de là principauté, le Ministre de Ia Justice, Prince Nicolas Soutzo, le Directeur du Départe­­ment de la Justice, Mr, Démètre Ralleto, Mr. Constantin Rolla, mem­­bre du Divan princier, Mr. Démètre Corné, 47°. membre du Divan d'Appel, les jurisconsultes de GEtat M.M. Damassene Boginka et Nicolas Dosan, Mr. le Major Michel Cogalnitchano et Mr. le Docteur en droit Las­­car Rosetty. - Voici la teneur de cet. office: „En 1845, Notre prédécesseur, sentant le besoin de compléter les offrent grand nombre de sontgadistions, d'imperfections et d'erreurs, avait nommé une commis­­sion chargée de procéder aux travaux destinés à compléter le Code Ci­­lois du pays, qui, dans les temps actuels, vil sur les bases suivantes: 1. De conserver les principes généraux du Code Civil destiné à être 2. De la loi de ce pays; tent dans différentes dispositions de ce Code, plusieurs erreurs; 3. D'omettre les dispositions abrogées faire disparaître les contradictions les les imperfections lois votées par du Code et et dont il l'Empereur. dispositions en date du 50 Novembre dernier sous No. 481, le développement des moeurs et les progrès du tems. de corriger les qui est ehis­­résulté par d'autres lois P Assemblée Générale; -­­ PATONUL. ZIMBRULUI Înainte cuvăntare la tălcuirea pealu­rei, cartea, ce se dă la lumină, este datină a o propăși de biografia autorului, spre a transporta la viito­­rime caracterul și dregurile sale, a cărora pilde, ne cetitori deseori di îndeam­­su venirul compatrioților icoana vrednicului Arhipă­­storiu a răposatului Veniamin, Mitropolit a Moldavei, prelucrătoriul acestei cărți sfinte, totuși nu prege­­ămu a depune alte căteva notiții atingătoare, păs­­­trândune datoria, după ce timpul va înlătura încun­­giurările înpedecătoare, a publica mai în urmă o deplină Biografie, întemeeată și de strălucite persoane lui Auguste adresate, și pe dre­­geri publice, prin care acest Arhipăstoriu s'au făcut un suget al istoriei naționale. De la Mitropolitul Teoctist ce în a sa îndelun­­gă viață, au păstorit sub Alecsandru cel Bunu, și sub Ștefan cel Mare, Moldova, pre lăngă Dosofteiu, n'au avut un alt Mi­­tropolit carele în cureu atăt de mare de ani, cu nă adevăru descrise, spre urmări lăudate, poliții Movila și De­și proaspătă este în pe acte de Mitro­­se fie înm­urit mai mult în beserică, în literatură, și în politica țerii. După asemine luăm­ aminte, din acele ce la 1847 am mai publicat, vom în­­părtăși următoarele prescurte notiții, ertate a înso­­ți astă carte sfăntă. Din învechita nobilă familie Bolduru care apoi mai în urmă din împregiurări politice se denumi Co­­stachi, ce în deosebite împregiurări, au figurat în istoria țerii, s'au născut în Moldova, la moșia părintească Boșiecii, țănutul Fălciiului de la în­­cheerea lui Dechemvrie 1768 ysnese, căruia din cf. botezu i se dădu nume de Vasilie Natura prin blăndețile caracterului l'au menit și împregiurările l'au for­­mat a ce putea consfinți la o viață de evlavie și plinirea faptelor virtuoase. Anii întăi ani ai co­­pilăriei si petrecu la monastirile Secul­ui Putna unde părinții sei s'au refugiau de teama oardelor de Cnaxi, de Eniceri­mi de cruntele bătălii, de aceștia a­­vură cu armiea Roșieană care, sub comanda prințului Galiția, se lupta pe cămpiile Moldovii vechi. După în­­chierea păcei toată familia se statornicise în Iași, pentru că satul Roșiecii, ca mai multe alte sate și poliții, era prefăcut în cenușă. În urmarea sis­­temii cerute de guvernul Domnilor, fiii de boem­­e­­­­i­i cu un alt con-sid­er, au fugi din Iași propuind a merge la monastirea sfăntului Gher­­man (Neamțul) unde Starețul Paisie atraseră un ma­­rau datori a învăța limba elină, în­căt și junele , pe număr de evlavioși Cu scopu a înbrățoșa­tagia că­ pentru urmă cursul învățăturii la școala Vasiliană, ue de Grigorie Ghca la 1765, de nou, dar ne alte te­­și unde împreună învățau și strălucit în epoha regenerații Eladei, pul grecescu, limba Română în epoha lui Chiril, înterită din școli și din pala­­turi, totuși de la reașezarea ei pe drituri strămo­­șești de Vasilie VV. astă dată sub umbrirea religi­­ei, ea se păstra în beserică și aștepta o epohă, spre a fi învietă de bărbați carii prin sineri și învățături folositoare lucrătoare ceata străinilor dascali, speculau cu creșterea junimei și pe încetu­l metamorfoza și sentementul național, ademenirile de ca­­Așa dar, după ce în cure de trei ani, se de­­prinsesă binemor­elinește de la Alfa pănă la Ome­­meiuri, s­a reorganizat h­eră, de interes lucit. ra, distustat în Monastirea trei-Sfinților și cultivită de metodul prural d­'o noapte împreună alți juni, carii s­au al legiptaților, în­­au fost Cu toate plecărei Case mponite în cugetul sine în patrie Moldovan umerit decăt Sub Guver­­a doua­ oară, ca patrioți, ce ce facă ne­­străin stră­­și de modă, junele Vasilie urma seu, de a fi mai

Next