Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-11-26 / nr. 43
PCIMBRUL 27 a așăzatului urmează pe drumul reformelor folosiniea iubitorului de națiea ca și cultura ei toate. Ea au Bancoc, englizește in palatul său ps învățătura supușilor sei, la printipe Dica cu multu mai înbucurătoare-în Pournalietiea înflorește pe zi ce merge, ea liuonpawe șisiimește de cărți mnenite pep se bucură de unu sbcru înaintatu. natu grea măsuri folositoare. manu,” „Romanul Franțezu,” „ș Jurnalul D. Austriea. Brașovu, 31 Oct. n. Pregătirile Cogălniceanu,” „Moldaviea,” și „Bulotipul la tărgul provenitoriu se facu în toate părțile. oficialii.”Bărbați literatori, tinerii ateli- Alte știri probabile mai cerculează pe alți genți se bucură de multă reputățiune în aiiprincipele auordo- cum pumeră Moldaviea, după cum ni se spude politice, precum: „Zimbrul.” „Doliumul Roguvernătoriu o cercetare, tea o 6 jurnale parte stinpieste parte capului țerei. Era lesne Romanilor Carol de Swarțenbergu va poroci că numai străbunilor poștrii aeși la culmea naturei, curățdu cetatea noastră cu pe subu unu Augutu și Mecenateno, toate părțile gramaticei. Din precuvăntare, acelteași cunoaștemu cele și pe D. autoru de sn. romănu zelosu naționalistu mare, învăecutu in mal eplendide speranțe puternică, in punctul și prin trănea de a naționali din Iași, mulți noi, e deînduSpre a se mulțămi dorința D.lor de peste Carpiți, ce arată că îmvățătura în Moldova după apăzămăntul făcutu subu Principele Domnitoriu G. Agica Voivodu, ce împarte în trei ramuri 1. A Îmvățătura Primară, cu Croate Primari pe 4 sm. Scoala fetelor cursu de 5 ani. Scoala de Mecepit cursu de 3 ani. Școala Primară e militară cursu de 3 ani. Școala Armeană a cele primari. Scoală Evreească de acemnie. Această din urmă încă nu e înființată. 2. Îmvățătura Secundară, cu Ecoale reale cursu de 5 ani. Ferma Modela cursu de 3 ani, încă neînființată. Scople gimnaziple cursu de i ani, din care astăzi se află numai patru clasuri. 3. Îmvățătura Înaltă, conduce va înființa și o Academie în Iaș, căci acum avem nuși Colegii sau Gimnazii. Atunci va fi Facultatea Filosofică cursu de 2 ani, Facultatea Sturidica cursu de 3 ani, facultatea medicală cursu de 4 ani, faculatea Teologică ce va preda, în seminarii. - Cemarea D. Profesoru Patriciu este de a male ce simțește mine acolo, ceea însbat, Directorii internatului, iară Directorul Școalelor lecsicoanelor cu mai mare durere, este Directorul Departamentului Averilor Bisericești Donă știrile private cercetate și scoase și al Îmvățăturilor Publice. de la anii călători, vari afiră de negoațe- An privirea Mispnasiciinei noastre, eată lămuri - Cristăvo rrea dorită, noi avemu trei acum. . A... A2 Cdie- vechea Albină Romănească, Buletinul Oficicătu de aspine și de înantarea și pașii subțiri Zimaplace ce publică în Iași. Ja Gamiți rurali ai romănilor din prinținate, Hapa -Pace publicau încă done Ramufiul mi Patriea, cxim mai reformănesecă e cu totul săracă de jurnale epre sat din Guvadul de Galați, cea în'ăia săntu mai cea Mai mare mirare a tuturor iubitorilor de doi ani de căndu lu încetatu, ceastă a doua mesă dose luni. Reusmsa Romanums este Gatrei Proferumcă numai tin pe nalu. facăm pentru o reviziune generală pou literaru din tipărită cu slove a legilor sații Moldaviei, și cuprinzătoare sa, și Seren. Ca după faimă, Scoalele căndu adică ște, Ser. Ca scumpetea ba amtipă lumină, au îmmbrățoșatu nu s'aru învoi, atătea se va întoarce Noi și nu ca de la Cernovițiu, cultură naținonală spoltărei limbei tății.Despre starea Academiei coptră Moldaniea pregătiri ce domnește. În zilele aceste ductu Gramatică romănească de D. I. amu să pepe săptu atătu de nestrăbătători, a căzu acum de 2 ani încoace abea primirămu o înconoștințire, că fostul D. profesor de limb tărgul Bărladu Iosivu Patriciu e denumitu de director al Academiei iașiane. Linea de cărți scolastice dori chinezi - din ne mai publicarea o mulțime zi ce merge de pobilul ea din Dulă cum călătoriea ce vorbede primire, din renevre față ce sosi umu prof. Comnenci simțiu națioo știre mai deaproape. carii se ridicară între rau și ce rege un de au luatu o față subu dommesele pinăi ce iubitorii 8p'o zetă, adevăr a ce nuri, și palatele Kb ka săi se mairurăstă a eiatei acei de de lumină!! (G. sale auru, de Pănă acarii încungude literaturi. Transilvania) Gazeta Moldova în Modaviea resărește an. Dumnezeu Notă din partea Redacției. De Tipografie a unei asociații Romanul franțezu ară o Tinorafie franțezo-Rombin D. Negruțzi și C Ganemalul D. Cogâlniceanu nu este de defeliu, cu sută ne arhiducele guvernatoru. Căt pentru fopie Consetinei de Medici a căreia prospectu l'am împărtășitu în N. 35 al Zimbrului și pentru care delicată atenție din parteni D. Redactorul s'au făcut Dunăre pe noi, pănă acum nu s'au mai văzut vre unu altu pumăru prin care acea foaia să deie seamu că viiiză. Ungariea, Asaslopiea de ehilsuisne a În. S.c. p. prăiducerseepii. Albrehtu. Precum mai atinserămu, noul Guvernator al Ungariei arhiducele Albrechitu căteva zile după sosirea ca in Buda și Pestna intreprinsă o călătorie prin țară. Cel dintăiu drumu al În. Case fu de la Peștana Debriținu, singurul orașu mare curatu maghiaru in toată Ungariea, unde ajunse la 22 ani după amează zi și fu primitu cu paradă militară, cu ospățu, iluminățiune, serenată și Eljen (vivatu)destule. Îndată in 23 În. Ca in urmă drumul de la Niperisap, unde priimi pe aristocrațiea ținutului, în frupte ei renumitul gr. Emil Deșer (cunoscutu mi ca publicistu,) apoi preste Tocaiu la Șaroșpatacu, unde maghiarii au unu colegiu renumitu. Aici principele Bretenhalmu primi wi ospădici iarăși se adunase toată nobilimea de prin preguru wi ce presentă în costiumu naționalu maghiar foarte strălucitoriu, căci adică de la vinirea arhiducelui în Ungariea s'au datu voe ni numai privaților, uici deregătorilor publici de a ce putea apecenta iarăși in costiumu naționalu, prin urmare a lega și saviea ce este o parte esențială a acestui costumu. Seara la masă principele ospătătoriu ridică unu toastu pentru guvernatoru in limba maghiară, iar În. La care înțălege acea limbă, ce nu o porbește, răspunse cu altul închirsuăndu nemțește pentru amabila soție a lui Bretenhaimu, carea este o damă născută Svartenbergu. După cină, fiindu castelul iluminatu prea frumosu În. Ca arhiducele conversă cu mare popularitate cu cei carii era de farță, apoi cum zice „Lordul,” maghiarului numai atăta ii trebue pentru ca să'l 24 În. La demăndă manevrarea trupelor, visită colegiul, apoi pe la Tineri trecu la Cașan. Aici magistratul priiii conduse între scă, Î. Sa cu cuvăntări maghiare și în reședința episcopeiunde fu întimpinatu de celelalte corpuri eclesiastice, militare și civile, cum și Jur aduci la intrare iarăși Eljen la entusiasmu. pe În - -------------ce pg des = us-- - = -- 111 e foliu de Tginnomu aliu vechilor împăgați, lăsatulu- pregătitu de Domnulu-zeu, nentri a fi pănza vozi pghimblătogilor singugateci ai reginilor Bulgu,ației și lumina titogului, căntătoghi în cimpoaie, eughi «ați Sultanului. Callea din nou ne urmă și ne caghe bagnații și femeile stau șezindu mare înclininduse în dreapta, pe alte culmi și pe unu latu batalioane pe funjughi, ca tată cole de pănzele vaselor, și de cupolele albe pe la văntulu dimineței, țingănitulu și mina- metalicu allu agmelog se ostecatu căte o ată cu jgheagelele Sinmbulului, coghe se zugrăvescu tamătulu vagu allu igunzelog a'onoaghe bau costiumughile celle mai vaghiate, călecase gă fumau așteptăndu sosirea împăgatului. Cadin întămplaghe poate, dar în păgege valegi și adăpau spu scăldau cain log. Păsăghile de Ka șgin agia unui decogatogu de Opegă. Orientsac arinse în Oghientu cu blăndeța oamenilor pu fugeau, aghememiulu ochiului, toate se compunu ca în talenu și mestecau în pace căntecele log pe păgăe cu nene cămpulu unei natughi, cagea samănă a fi fostu'chezatulu cailog, podișu, de unde wi vegzie maghea Magmoga, insulele Pgințilog pelog; coghii păzescu se sue se vede Ja picioghe a Bospogului, țegmulu log stindute flutugăndu petulu acestui figmamentu. Însă acestu petulju fletitu și completatumenabilă. În dgheapta ne caghe meggeamu, cu micile linii văntumente de infanterie în cage și în linie, dromne de cavaleghie arabă, înfocați de genegali era dispuse și bategii și alte grupe șezinde sau în picioaga wi de femei cu VIP. ni se agăță îndată de An aceste șegușele albiea adăncă peste punți cinesa șilitagă depăg cedit ogonzu, în suf- agboii, și ce egau semănate a muntelui Olimpu; toate aceste tăete ici și gitea stindagtelor viiugă de pentru Sultanul, aruncăndu fușughilela din fegmie pe aceste culmi allu văntului de mnisognie, și escadrone, depărtatele cagheturi tot se pag gădicate și pe apăduce. Asie, de ceea parte, pentru a lasa se teacă lumini sub agcadele o scenă călăghi ne neasemi în stănga șintoabei se vedeau pelotoime la adieghea și apoi tuate astfel cu decogete, de lănceghi la caii cu peginde dau acestei căi Mouse megginită de unul de agtileghie de călăgișe, ghegi- escapoiu allu Ogheeptului, cu lungi coame de leu, ggupe de pași, se vaghia neștii cipagoși de arme, ai Asiei; în față, ca minute, salve alog, flutul lO- miste log ușoaghe pe niște albe panașugine, căi selbatece, apitagența unei deggupe, oghin culși întgogi qui teciuge Il ducăndu ogunu șigaculosu paiato al unei Califu sau Des IX. Noki Cu cătu suieamu sau coboghiamu noue culmi, și vigea de cai, de ofițeti sxperiori dinnaintea igu făgă încetage. În fundulu adăncilor văi copetite de ag de o linie de umbră sub shomogi, genegali ce disaceste trupe oghivilu tgăsugă plină Sultanul îngăduia așa, intrirea în unde nu intrau națe o tgmă ne am fi tivat oghiu, unei ane căntau țega. Nu care se auzea Igăsuga se de agu altu vuetu unu cope ghemăntu, cuiiță, iag ce semăna gustice, țigă, giosu, în o de palatu vghe unulu scagă din de trei cu mirare de eugopei, făgă Noi megsălemu de gvaghie, de arme, cghezutu într'o valle ne unu lo cu copeghitu între gaghughi cu copeghimu latu, mai cu pghesvit ogulu cu o simplă Desfășuraghea ghegimentelor nici o gpaghiegă, mai ambroasă, pănă la magginea ne fgunze. Nu unei pădughi fără a se vegzi, à sau ștecăndu această singurătatea sa, de Savoia sau de Suia vg'unui culuu mugu, nici o ugmă de lone duse în stănga pgheatu săgacu de qui zăghea nici nici alta, trepte suia nici unui lacătu numai confidenții si cu gătitu unu colțu ne culmi ne maggin'a domenului campăstgu ce cuggea ne ogundișu, mi a satele noastre ne onepeți a șei căi sei. mi ggupele de cav leghi încetăgă la o mai de neagmă valle, sub platani. mi făne dagimu jos; călăuzulu nostri HT callea cea pănă la unu locu deschisu în fundu'lu căruia începu gămu a zări o căsuță pargată cu o singură fegheastă, de știule zugrăvite de la căgaghene teggasa căsuței. Mii de aghoghi fguctiseghi umbgheau acestu locu, și cinci sau șase tei bătgăni aruncau cghengile și frunzele log He copeghișulu înnecatu în umbga de zăgi nici de pgivigiege, păduge, de cătu numai mugmugulu paseghilor opghi într'o șică gă spintenă cu năsipu umedu. din țaga Noi Noi ue de baghiegă