Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-03-23 / nr. 56

..­ ­­”. AM­. P. Iașii. Mercuri. 223 Martie 1855. N. 56. Prețul pe anu este 111 lei­­ ue 6 luni 60 -­­ pentru unu răndu du inștiințeri este 30 parale Foiletonul Zimbrului e miniva 1. ce împarte Lunea Păunatul ese în toate l zilele afară de Dasminius și serbători mari. Abona­­mentul ce fase in Iași la Jisospiea Nouă; in ținuturi la Komicionepi, în Bucu­­rești la Lio­erul G Loanidi, pizele luțg M. Ce scrie de la Viena 17 Martie, la Sisinalul Perman de Ppanxpopt&: Comisa­­riul impărătescu în principatele Danu­­biene, baronul Bal, au avutu fel iurite conferințe cu sinistrul comerțului in pri­­cipa raporturile Conferinții­­regulărei menită să statornicească comerțiale cu principatele, aceste­au a se continua, și D. de Briucu de bună samă va lua o ma­­re impărtășire la aceste. Mai de căpi­­tenie ce vorbește ca­să ce statornicească unui tratatu de comerțu între A­­ustria și ambele principate, și să se pue regule cape vor ad­ropa libertatea plutirei pe Dunărea.­­ O gazetă de la Triestu au pornitu mai dăunăzi o reclamație în con­­tra pedicilor ce Poil leau pusu de curăndu navigației man­a aceasta au fostu pe Dunărea de giosu. Recla­­foarte intersectă, și în faptă, ministeriul nostru s'au înștiin­­­­țoi aflămu că ambasadorul Gorceacoa, patu prin canalul consularu că comandan­­tul de Reni au opritu ofițialu, de a ce pluti­se Dunărea de giosu, ci nu au ac­­centatu de na oprirea aceasta de cătu ze­­ce ori optu vase ce ce aflau la Galați. Contele Budl, îndată ce s'au încunoștiin­­țatu despre tămplarea aceasta, s'au adre­­satu la San-Petresburgu spre a cere es­­plinații asupra acestor diserțate apucă­­turi a­le comandantului de Peni­ci pentru a aminti cabinetului rusescu făgăduințele case asupra libertăței plutirei dunărene, de căteva zile, au datu contelui Bud­ res­­punsul cabinetului de San Petrosburgu în Conduita comandantului obiectul acesta, de Reni, s'au descuviințatu cu chipul cel mai amicalu, și s'au făgăduitu că se va trimete îndată noue ordine comandanților rusești de pe țărmul Dunărei.” C.­­ Dons toate știrile căpătate de la Viena, plinimputerniciții ce arată însuflețiți de ideile cele mai pacinice. [eai și asupra puntului al treile, adică al predomniței ru­­sești în marea Neagră, ce înfățoșază gre­­utatea cea mai mare, plin împuterniciții nu Se încredințază că puterniciile apusene nu se paru astăzi a fi așa de cumpliți, reclamă mai multu sfărmarea Sevastopo­­lei. Acum arti sta întru aceea de a se e­­galiza (face deopotrivă) puterile in ma­­rea Neagră, nu arăta prin nimicirea in parte­a puterei navale (flotii) rusești, de cătu prin ridicarea altor puteri navale și pu­­terea loru în stare de a ce lupta în protiva ei. În acestu chipu chestiunea privită, este de unu caracteru cu multu mai pacinicu. Prurcederea din­ Parisu a gvardei im­­periale spre Crimea, care avea să urmeză în 24 Martie, s'au întărzieru, din care se înceie cel puținu și o amănare a porce- Escursiunea lui Na­­poleonu IP la Londra ori se privia Ra cea mai putin toasă, s'au cel pu­țnu ca cea mai apropietă, dintre toate acele ce se vor­­bisă de suveranul acesta de cătuva timpu. Numai asupra scopului acestui vocaju nu ce unescu,. Dupre unii Împaratul ap­res- derei Împăratului.

Next