Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-01-24 / nr. 7
o belșugare, și ele ar produce încă și mai multu dacă ar pute cu ușurință să le esporteze. Greutatea pentru înlocarea aprovizionărilor venite de la Odesa în Franțiea și în Angliea nu-i dară nici decum în lipsa grănelor, dară numai în canalurile de esportatu. Deci toată cveștiea ce reduce cum să se găsească mijloace de a se transporta grănele provințiilor Dunărene în marea Neagră, de unde ele apoi sosescu cu cea mai mare ușurință în porturile Occidentului. - Dunărea, fluviul acesta întinsu formăndu una din marginile principatelor, navigabil mai pretutindene, este calea cea mai sigură și mai firească pentrntru transporturile cele mari, nenorocire, cănd se apropie de revărsarea ei, navigațiea se face mai cu anevoe, și, lăngă marea, măriturile destul de însămnătoare, ținu vasile în locu. Se știe că Dunărea formează o adevărată Deltă prin care apele ei curgu prin trei ramure principale. La unghiul de sus a unei insule numite Ceatal,ia se înparte în două mari despărțituri. Cea dintăi de la se numește Chilia, ea curge spre cetatea Ismai- Miază-Noapte, lulul de unde apucă spre răsăritu pănă în marea Adua despărțitură numită Sulina, se abate de la Tulcea spre miazezi; nu departe de această poliție, o parte din apele Sulinei formează canalul Lăntului Georgic. Partea malului ce ocupă gurele Dunărei are o lungime mai de 140 kilometri Delta se compune din trei părți mari principale: Insulele Cezal, Săn-Georgie și Portița; mai toată Delta Danubiană atărnă de Rusiea; numai o părticică din partea de miază-zi, între canalul săntului Georgie și cravul pustiu Dunavița, au rămas pămăntu neutru, sau supusu autorităței turcești. În puterea vechilor tractaturi, Rusiea ce însărcinase pentru a esecuta lucrările curățirea gurilor Sulinei spre a o face cu totul navigabilă; însă totdeauna Țarul au căutatu să eludeză (încungiure) îndatorirea aceasta, înțălegăndu prea bine că prin aceasta ar favora comerțul provințiilor dunărene cu vătămarea Odesei, care n'ar fi fost atuncea de văzu o schele secundară pentru aprovizionări. Întemeinduse odată concurința, prin unu canalu bunu, între provințiile Dunărene, nu numai puterniciile apusene s'ar desvăța a mai veni în peața Odesei, dară înseși Austria s'ar folos de o navigație sigură și îndemănatică pentru desfacerea productelor sale. Astăzi resbelul schimbă fața lucrurilor, nu este cu putință de a mai fi trataturi cu Rusia fără de închizășuirea formală a slobodei plutiri pe Dunărea, fără de emanciparea provinciilor Moldo-Romăne; nu mai este acum vorba de a se adresa la împăratul Niculai pentru a se face unu canalu de ale Dunărei cu totul navigabil, voința Franției și a Epgliterei este de agiuisu. Sulina este brațul cel mai nimerita pentru plutire; ea împarte Delta în două giumătăți 210 și 320 metre, aproape de revărsarea în marea are 7 metre, și se aruncă în ea prin o singură albie, fără a ce dispărți. Canalul Săntului-Georgie este mai largu, însă care, din nenorocire are dinaintea vărsărei lui o insulă, dinapoca căria unu pat de nisipu se întinde prea departe, aceia ce împedică navigarea vaselor mari încăt numai luntrele pescarilor potu umbla în voe, deopotrivă; lărgimea ei este între AJ.IINIZLJII.3085323