Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-04-08 / nr. 67

66 proclama egalitatea absolută (deplină) pen­­tru toți supușii imperiului otomanu­ uul- A­­ceasta întru adevăru va fi o lucrare mu­­surani și creștini de toate sectele. reală de va străluci domnia lui Abdul- Megidu, și va răsplăti toate jărivele fă­­cute pănă acum de deosebitele națiuni e­­vropiene în resbelul oriental”. - Cine anunță că mercuri in 18 A­­prilie Regina, în cerimonie splendidă, va confera ordinul Cab­aretei „Împaratului Francezilor, ce are a sosi în 16 la Londra. - Guvernămăntul Franției mai întăiu găndise de a face din Marea­ Neagră o ma­­re neutră, plecăndu pe toate staturile de a renunța la puterea lor pavală din a­­ceste ape; progresul acesta însă avea de rezultatu de a slăbi peste măsură pe Tur­­cia, și prin urmare fu părăsitu.­­ Lordul Dundonald scrie in Taimsu că Parlamentul pe găsindu de cuviință de a intra în cercetarea planului întru luarea Sevastopolei și a Cronstadului, el s'au decisu de aa împărtăși Impăratului Fran­­cezilor, încă fiindu că acesta au amănatu purcederea sa în Orientu, n'au vrutu ca esecutarea planului seu să fie încredin­­țată la oameni de o posițiune mai de gosit. El încheie avăndu din nou speranță de a vide rănduită o comisiune întru cerceta­­rea ideilor sale.­­ Din Giurnalul P­resa din Parisu 4 Aprilie, extragemu următoriul articol de o însămnătate mare pentru noi Romănii: „Unul din Jurnalele noastre Genoveze au publicatu Rugăciunea domnească sau Tatăl nostru în limba Romănă și în limba italiană. Motivul acestia este credința des­­tul de respăndită că armata piemonteză cu sa merge in Epim, se în Besarabia. Ge­­­­neralul La Marmora, interpelata la tri­­bună de Lorinzo Valerio, au zisit că arma­­ta merge pesmintitu in Orientu, insă nu-i de­sigura dacă ea ce va duce in Arania. Deci, dacă Piemontezii vor opera ne Du­­nărea, ei vor găsi nlte frați in Moldo- Valahi, căci aceștia se tragu din Paliani, ca colonii Romane mutate dincolo de Du­­nărea de Împăratul Traian, și pentru a­­ceasta limba lor are atăta asemănare cu cea Italiană, dovedește asfel precum o Rugăciunea Domnească publicată in dese limbi. (Nu ne mai îndoimu că D. D. cettorii Zim­­brului nu se voru cuprinde de mirare vă­­zindu articulul acesta al Presei franceză, din s'au văzutu în dupre cum Pe căndu unii publiciștii germani N. 65, se opintescu a ni înfășura în vălul uitărei, a nu stinge naționalitatea și a nu nu cu­­noaște nici unu felu de dreptu politicu, alți publiciști evropieni, poate de o mai mare însemnătate, proclamă in fața lumei consăngenitatea (rudirea) negismei Moldo- Romăne cu fiii Paliei, în acăria limbă gă­ Umu asemene contrastu de opiniuni giurpalistice sește mai limba maicei Patriei lor, nu se vădu a fi eșite totu dintr'acel isvoru de adevăru, și căteva secule de naționa­­litate și esistență politică a Moldo-Ro­­mănilor cu anevoe ce potu ștergi prin vărful condeiului unui singuru publicistu Germanu.) (Schierea instrucțiunilor.) „În locătu pentru puitul aa doile atingă­­toriu de crestia Dunărei, Rusia, însușin­­duși drepturi ce se cuvinu Înaltei Porți, asupra mai multor părți ale fluviului, au pusu mai multe greutăți serioase în plu­­tirea liberă de Dunărea. Va fi de aperoe

Next