Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-04-08 / nr. 67
66 proclama egalitatea absolută (deplină) pentru toți supușii imperiului otomanu uul- Aceasta întru adevăru va fi o lucrare musurani și creștini de toate sectele. reală de va străluci domnia lui Abdul- Megidu, și va răsplăti toate jărivele făcute pănă acum de deosebitele națiuni evropiene în resbelul oriental”. - Cine anunță că mercuri in 18 Aprilie Regina, în cerimonie splendidă, va confera ordinul Cabaretei „Împaratului Francezilor, ce are a sosi în 16 la Londra. - Guvernămăntul Franției mai întăiu găndise de a face din Marea Neagră o mare neutră, plecăndu pe toate staturile de a renunța la puterea lor pavală din aceste ape; progresul acesta însă avea de rezultatu de a slăbi peste măsură pe Turcia, și prin urmare fu părăsitu. Lordul Dundonald scrie in Taimsu că Parlamentul pe găsindu de cuviință de a intra în cercetarea planului întru luarea Sevastopolei și a Cronstadului, el s'au decisu de aa împărtăși Impăratului Francezilor, încă fiindu că acesta au amănatu purcederea sa în Orientu, n'au vrutu ca esecutarea planului seu să fie încredințată la oameni de o posițiune mai de gosit. El încheie avăndu din nou speranță de a vide rănduită o comisiune întru cercetarea ideilor sale. Din Giurnalul Presa din Parisu 4 Aprilie, extragemu următoriul articol de o însămnătate mare pentru noi Romănii: „Unul din Jurnalele noastre Genoveze au publicatu Rugăciunea domnească sau Tatăl nostru în limba Romănă și în limba italiană. Motivul acestia este credința destul de respăndită că armata piemonteză cu sa merge in Epim, se în Besarabia. Generalul La Marmora, interpelata la tribună de Lorinzo Valerio, au zisit că armata merge pesmintitu in Orientu, insă nu-i desigura dacă ea ce va duce in Arania. Deci, dacă Piemontezii vor opera ne Dunărea, ei vor găsi nlte frați in Moldo- Valahi, căci aceștia se tragu din Paliani, ca colonii Romane mutate dincolo de Dunărea de Împăratul Traian, și pentru aceasta limba lor are atăta asemănare cu cea Italiană, dovedește asfel precum o Rugăciunea Domnească publicată in dese limbi. (Nu ne mai îndoimu că D. D. cettorii Zimbrului nu se voru cuprinde de mirare văzindu articulul acesta al Presei franceză, din s'au văzutu în dupre cum Pe căndu unii publiciștii germani N. 65, se opintescu a ni înfășura în vălul uitărei, a nu stinge naționalitatea și a nu nu cunoaște nici unu felu de dreptu politicu, alți publiciști evropieni, poate de o mai mare însemnătate, proclamă in fața lumei consăngenitatea (rudirea) negismei Moldo- Romăne cu fiii Paliei, în acăria limbă gă Umu asemene contrastu de opiniuni giurpalistice sește mai limba maicei Patriei lor, nu se vădu a fi eșite totu dintr'acel isvoru de adevăru, și căteva secule de naționalitate și esistență politică a Moldo-Romănilor cu anevoe ce potu ștergi prin vărful condeiului unui singuru publicistu Germanu.) (Schierea instrucțiunilor.) „În locătu pentru puitul aa doile atingătoriu de crestia Dunărei, Rusia, însușinduși drepturi ce se cuvinu Înaltei Porți, asupra mai multor părți ale fluviului, au pusu mai multe greutăți serioase în plutirea liberă de Dunărea. Va fi de aperoe