Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-10-27 / nr. 228

Purnalul ese în toate Prețul pe anu este 111 lei zilele afară de C­ES 4 : - ne 6 luni 60­­ & K K ÿ * NS N mi serbători mari Alona- N­­ pentru unu răndu de Lebrăriea Nosb: in cinuturi a mientul ce face in Iași­na N li inși ințeri este 30 parale N­­ : . JE N foiletonul Zimbrului o da Comisioneri în Bucu Ko Ku K NN NNN n nin coală înd­­esă în toată Du­­reștila Libretul G.Ioanidi, minica și se împarte Lunea ANUL. HI. + N NA Iașii. Gol 27 Octomvrie. 1855. N. 228. Rechia M éini - 215 adevă 101 atărnate de Sf.­Mormîîntu,­­.șgricoli FuU­ 87 de Muntele­ Atosu, 12 de Muntele­ Si­­„Chestia monasu­rilor grecești din prin- nai, 5 de patriarhatul din Constantinopoli. Ce șie acum că misiunea D.lor Negri și de monastirea Rrianul. DNN I­l.­ „Aceste proprietăți se tragu din dăni- Ralleti trimiși la Constantinopoli de 18­ |­­­­iri făcute monastirilor pă­mă­n­­­­tene de Domni și particulari, in scopuri u­­ À­ceastă pricină prin Divanulu­i Înaltei Por­­t qe­rietate și în genere de bine­faceri și ți. Astă măsură au fostu primită și des­ în­durare generală. Pe acele timpuri vălită cu căldură de pressa Europeană, țara purta resbelu cu Turcii, cu Polonii Noi credeau de unu mare interesu neutru și cu Ungurii: resbelul lăsa mulți oameni ciuntiți, carii nu erau în stare a se hrăni. publicul nostru mai cu samă a'l informa Domnul sau cineva din boerii cei mari da despre totu ce vom pute afla în acesta lo­momie unei monastiri, cu condiții a în­­obiectu. O corespondență a Presei de în­­treține ne totu­deauna atâtea crivaturi pen­­plis, ne di următoarea relație, ne care tru atigia soldați răniți sau invalizi, o împărtășimu în toată a ei întindere: „Alții făceau danii monastirilor pentru „Constantinopoli 18 Octomvri, ca aceste să întemeieze și să întrețină „Astăzi dâns trei convocații in totul ne­ scoli de fete; alții pentru ca să fie spi­­fructuoase, călugării Greci se hotăriră a talu de pe buni; alții cereau mai puținu, de se înfățoșa dinaintea comisiei numită de exemplu, atătea ocă de cară sau unt-de- Poartă, pentru a se cerceta chestiea ce ar­ lemnu pentru cutare biserică. Multe dă­­unează între ei cu Guvernul Moldovei. Pen­­nurii erau plecate la întreținerea și re­­tru a se înțelege bine aceasta, trebuie mai perarea bisericilor. Toate aceste suntu întăi a Ce face o răpide ecamina pe isto- lucruri de îndurare­nice sub patronagiul unei acestei chestii, carea se leagă prin le­ religiei. Iată origina proprietăților le­­găturile cele mai strinse cu marea chestie nastirești din Moldova­ Europeană. „Iată acum cum călugării greci agiun­­„Jocurile­ Sfinte care au proprietăți fără a de apuca, în Moldova săntu Sf.­Mormîntu, Muntele. „Cu călcarea tratatelor dintre Poartă și Atosu, Muntele­ Sinai, patriarhaturile de principate, greci din Fanaru fură numiți Constantinopoli, Alecsandriea și Antiohiea la tronulu acelor doue țeri. Acestiea în­­wi monastirea Diianul din Epiru. Proprie. păresără îndată ue agiutoriu puternicu a­­tățile lor în moșii săntu în număru de cestu tre nu putea fi pentru ei. Pe de e­­vernul nostru este a regula definitivu a­­

Next