Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-10-28 / nr. 229
=) Jurnalul ese în toate vilele afară de Duminici și serbători mari. Abonamientul ce face in Iași la lebrăriea Noi, incinuturi M.L. la Comisioneri, în București la Libretul G.Loanidi. Iașii, Vineri 28 ANUL. F Octomvrie. 1855. N. 229. Prețul ne an e de 111 lei — ne 6 luni 60 — pentru unu răndu de inștiințenu este 30 parale a NN Foiletonul Zimbrului a NU NNINU coală îndesă în toată Duminica și se împarte Lunea Chestia Monastiriilor închinate. (încierea din numărul trecutu). „Cu toate aceste silinți egumenii greci erau o adevărată putere în Statu. Ei dovidiră aceasta la 1821, în minutul cîndu Ipsilanti ridică în contra Turciei steagul de revoltă .Veniturile lor serviră de soldă unei bande a cării escesuri atrasără asupra Moldovei o lungă și păgubitoare ocupație Negreșitu grecii fură alungați de Poartă, însă în cursu de cinci ani prin Ieniceri. la 1828 tratatulu de Adrianopoli și Rusiea carea nu putea decăzu să căștige din ființa călugărilor Greci, ai desciseră din nou porțile țerei. Totuși, pentru a împiedeca repetarea faptelor, care pricinuise iscopirea lor, se statornici numirea unui consiliu de controlu care să privigheze întrebuințarea fondosuriloru. Ambasada Rusiană făcu că acestu proiectu nu fu pusu în lucrare. Ca și la 1821, fondurile monacripilor grecești din Moldova, rodulu sudorilor aceloru bravi pomini, carii iubescu atîta ne Franța fără a o cupoațe, au servitu, în împregiurările de față, a înrola soldați în contra Turciei și prin urmare în contra aliaților ei, Anglia și Franța. Vorba este despre acea legiune Greco-Slovană de voliptiri, ridicată de călugări și trimisă de prin Atena, Arhipela, Insulele Ionice și Smirna în Moldova, unde ea fu organizată. De curîndu 3000 oameni din acea legiune, ce se aflau la Ismail, fură trimiși în Crîma. Toți știu rola înfricoșată giucată mai nainte de o altă parte din ea întru eșirea asediaților din Sevastopoli.țeirilor și ea nu au făcutu nimicu în Aceste fapte săntu cunoscute Porea au avutu în mîni lista subscriitocontra călugărilor. „Nu numai atîta, înrolările s'au făcutu în publicu. Unu preotu Constantinu, îmbrăcatu arnăutășe, cu sabiea la brîu, nepăstrîndu din schima sa clericală de cătu potcapul pe care era o cruce de argintu, înscriea volintirii, ce voiau a se înrola chiar in politica Eșii, în monastirea Trei soititelor închinată Sfintelor-Locuri. Aceasta ce urma și în unul din cvartalurile Galațiloru. Fiecare volintiriu primia o cruce de feru albu binecuvăntată pe care o lipia la căciulă, și cutriera ulițile, bîndu ne la crîicima banii de primisără. Toate monastirile grecești subscriu fără tăinuire și se siliau prin toate chipurile a spori numărul înrolaților. Egumenii făcusără din monastiri cazarme pentru cei scriși. Iată origina acelei armii Greco-Slavone de sub Toate aceste arătări săntu autentice, presa le poaordinile generalului Rosianu Salato publica, ele potu fi sprijinite cu șir de dovezi. „Am agiunsu acumu Ja cestia de ce De la 1834 Moldova au fost trătează, mai necontenitu ocupată: vie au înpovăratu neporocită, armatele strene'ncetatu acea țară Ea au trebuitu să hrănească