Zimbrulu si Vulturulu, 1858 (Anul 1, nr. 1-42)
1858-12-08 / nr. 27
ANULU ALU PATRULE LUMI 8 DECENIIV. 1u5u. IMUN Raghib Sarsla Comana, Cpe Vasine No. 22. La adminis. rostelogp. -Ua„.l-- a-Dla Vingoțian administgatiuț lința Viseghisa ut, Ioanț. .. . .. Manpoesgtis, nerpiieate dara o Iana se log agde AVONAREA SE FASE Guli. Da Dingopln adșinistgat. stgada MAliog. Miltghiste Nedi rațina a l4-a. Jăusngejsi. Pibiag, DD. Cossti ai Ioanidi. gămnziicania Vasoghina. Zecule soe „ . se GZăzăuzj--” RVETIULUU AVONANI Ițui. Re pnp anț 5 valrbini. PDibighiste Câăsmbpeausi Adapunti rogițiti fostei ulgesline Loghesrondentiete se hogi adresa M STICN - ULPI Riindratele L și ie. 8 DECEMMV. IAGII Kandidatura Prințullui Grigorie Sturza. Sub acest tititlu Constituționalnulu în numărulu din 3 Dec. dactorulu seur binevoitoriu, seu cuprinde unu articolu subscrisu de D. Costachi muzaci. Deși acestu articolu nu ne pare a fi în feliulu seu, A- - 3 debîtu o lungă panahidă cîntată de însuși D. Hurmuzachi asupra mormîntului Candidaturei ce sprijină, după care d'n vecinica De și prea onorabilulutoriu nu mai rămîne debîtu ai întona și partenerui pomenirea„nu se îngroșește a supune discuției argumintele Zimbrului pe care le califică de „obraznice”, (espresiune de care cu multă naivitate obicinuește a se servi onorabilulu Constitucionariu, căndu se vede strînsu cam de aproape, totuși ne vomu opri în treacătu asupra unora fraze din acelu articolu. „Așa este Domniloru, zice D. Hurmuzachi” Notivulu vi„nirei D-lui A. Golescu la noi, nu mai este unu secretu. „D. A. Golescu, unulu din cei mai onorabili patrioți ai Romăniei, cunoscutu prin capacitatea și învățătura sa, precumu și prin liberalismulu său, moderatu și înțeleptu, „vu venitu să ne propuie pentru tronulu Moldovei, pe fos„tulu Domnu, Barbu Știrbeiu, ca, prin acestu chipu, partida națională de peste Milcovu, să și asigureze putința de pe Prințu. . . „a rădica pe tronulu țerei „Sturza care și acolo se bucură de o stimă bine meritată.” Și noi amu avutu onoarea de a cunoaște și vorbi cu Domnulu Golescu în scurta sa petrecire aice, și noi amu avutu ocaziunea de a aprețui patriotismulu Domniei sale și tocmai aciasta, nu ne pre lasă a da multă crezare cuvinteloru de mai susu. Dar chiaru de aru și ai adivărate, nu vede oare Domnu Hurmuzachi că aciastă propunere seamănă multu cu o manevră ingenioasă de care Domnulu Golescu aru fi crezutu bine a se servi spre a mîntui de odată pe frații de dincolo de B. Știrbeiu și pe noi de Sturza? Căci fără îndoială D. ga Domnia de aice, puținii chiaru 1. G. za, ce figură aru fi pututu face acoloz de bună seamlă că s'aru fi perdutu și pe partizani ce'i aru fi avîndu dincolo, precumu și Sturmultu mai puținu de cumu o face aice, unde de doi ani de dîndu lucrează zi și noapte cu feliuri de mijloace, n'au isbutitu decătu a strînge cîteva iscălituri și de a fi combătutu din toate părțile, precumu o mărturisește insuși Domnulu Hurmuzachi, începîndu articolului seu. Și apoi cine era se mai aliagă dincolo de Milcovu tocmai pe V. G. Sturza, cîndu însuși ardintele seu apărătoriu ne spune că Candidații partizei nacionale de acolo sîntu cu totulu alții? ! Bine înțelegănduse înse că cu toate acestea noi din toată inima dorimu o bună călătorie D. G. Sturza dacă ar dori D. Dar atitu aciastă pretinsă pețitorie din partea frațiloru noștrii de peste Milcovu, chitu și hazliile asemănări ce se facu necontinuu eroului Constitucionariului u Marele Vmperatoru alu D N ne paru numai . De Hur B. Stirbeiu venitu spre a bcrise cerce realizarea propunerei Golescu milinia ruttia ZIMANULUI INCULTUNULUI Bigfansiso. Tghesptlp,rghesentalu, si giitogrțiț. NOVELA NASPINABVA”DE D-NA MANIA BL.... (Urmare.) ȘI. Doue luni se strecurără, în care timpu amoriulu lui Iancu pentru Amelia mearsă totu sporindu, eară atelu a lui Costică mereu iritănduse. Amiciția Olgăi pentru domnișoara Ștefănescu scăzuse din zi în zi, pe câtu îngrijirile mamei Ameliei și a fetiței spo. Lucrurile ajunsese la acelu puntu unde copilița videa adoratori, riau merei, că nu ave să mai poată ține echilibrulu între amivii sei și că, de voiă de nevoiă, trebuia să se decidă pentru unulu ori pentru altulu, sau să fugă de amândoi. Ea vedea apropiinduse Neprevăzătoare ca între Seanu Cufurtuni, fără de a ști cumu s'o liniștească, orice față de vărsta sa, care văzusu vieața decăzu prin prisma unei imaginăciuni pure, n'a suferitu încă și n'a getase pănă atunce la urmările legăturei sale cu Costică. Fericită de astă pusetură, ea nu pute videa ce temeiuri aru fi nevoite să pună capătu unei așa fericiri, ea se bucura de dânsa în liniște și fără îngrijire. Deacă vre odată turburarea simțiriloru âi luminea fruntea, ea simții atâta fermecu, atâta bucurii necunoscute în afi cătrămaceastă întăe deșteptare a unui peplu virginu, încătu s'aru temutu nu cumva să și profaneze fericirea destăinuind'o măsa, pre care cu toate acestea iubia din toată puterea sufletului sele., Dar ce pute săi spună? Ea nu'i videa purtarea? Nu asista la jocuri, la cetiri, la promenade? Nu se strângeau de mănă toru atăta în fața sa cât și pe ascunsu? și apoi cumu ăi putea vorbi Amelia de unu lucru ce nu se supuși anuisului cugetărei, la orice espresiune? Nefericirea nu maturise mintea Ameliei și nevoile vieței nu provocase în ea observăciunea care ține în seamă toate nuanțele de caracterulu altora. D-na Ștefănescu poate n'o înarmase în deajunsu contra pericolului; ea în aceasta făptuită ca și atâtea alte mame; spre a conserva naivitatea în cea îngerească în copilița sa, o lăsase cea mai mare ignoranță de zeu, și prea iute acea jună imaginăciune pli în teamă de a nui disflori