Zori Noi, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3598-3624)

1959-07-22 / nr. 3616

Pagina 2-a In cinstea zilei de 23 Au­gust — cea mai mare săr­bătoare națională a poporu­lui nostru —■ [UNK] colectivul de mu­n­citori de la sectorul de ex­ploatare a lemnului Poiana­­ Mărului, din cadrul I.F.E.T.­­ului Rădăuți, și-a luat anga­jamente sporite. In cadrul consfătuirilor de producție care au avut loc la fiecare gură de exploatare, ei s-au angajat să realizeze printre altele, o creștere a indicelui­­ de utilizare la rășinoase de la 92 la su­tă la 98 la sută, să reducă prețul de cost cu 2 la sută peste sarcina pla­nificată, sa recupereze ma­terial lemnos de pe firul văilor și din parchetele mai vechi în valoare de 5.000 lei. Totodată, muncitorii de la acest sector s-au angajat să­ curețe parchetele exploatate,­ realizînd prin aceasta o e­­conomie în valoare de 8.000 lei și să depășească cu 5 la­­ sută planul de transport cu­­ coloana hipo­ Pentru realizarea­ acestor­­ angajamente,­ organizația de­­ partid a desfășurat o susți­nută muncă politică în rin­­durile muncitorilor și maiș­trilor, prin comuniști, agita­­­tori și activul fără de partid. In același timp, membrii de partid și tovarăși din activul fără de partid cu experiență mai bogată In organizarea­­ și conducerea producției au fost repartizați — la recoman­­darea organizației de bază *— să lucreze acolo unde m­in­­a era mai grea. Așa, bună* ]bază, comunistul Orest Su­­­șnulaschi lucrează acum la oza de exploatare Poiana Mărului, Iosif Erast la gura d­­e exploatare Rusca ș.a.m.d. La­niștii, locul de muncă, comu­prin îndemn tovără­șesc și exemplu personal; ’ipsuflețesc întreaga masă de­­ de muncitori la dobîndirea de noi succese în producție,­ la învingerea greutăților și in­­­sfiturarea lipsurilor. Agitatorii au fost instruiți îasupra sarcinilor ce le au­­ de îndeplinit în procesul de producție și în munca poli­tică. Insușindu-și în mod te­meinic instructajele făcute de­­ către secretarul organizației de bază, agitatorii au orga­nizat la locul de producție — în cadrul brigăzilor și echipelor — un număr în­semnat de convorbiri au muncitorii. In asemenea con­vorbiri, agitatorul Ion Sin­­geac, de la gura de exploa­tare Rusca, a discutat cu muncitorii despre „Căile de reducere a prețului de cost în exploatările forestiere“, iar agitatorul Gheorghe Sim­in­­geac, de la gura de exploa­tare Bercheza a discutat des­pre „Principalele metode de creștere a indicilor de utili­zare a masei lemnoase de rășinoase“ etc. Convorbiri a­­semănătoare au fost organi­zate și de agitatorii Emilian Boghian și Grigore Cozac. Ei au accentuat îndeosebi asupra importanței Valorifică­rii resturilor de exploatare, măririi cantității de lemn de lucru etc. Pentru a veni în ajutorul agitatorilor,­ organizația de partid a îndrumat comitetul sindical de secție să se ocupe de reînnoirea și îmbunătățirea conținutului agitației scrise la locul de producție. Datorită măsurilor luate, la fiecare loc de producție, s-au con­fecționat un număr însemnat de lozinci și panouri, care sînt expuse la locurile cele mai frecventate. Lozincile și panourile cuprind atît anga­­amentele muncitorilor în în­­recerea socialistă în cinstea marii sărbători cît și reali­zările ce se obțin. De pildă, la gura de exploatare de la Poiana Mărului există mai multe lozinci printre care una cu următorul conținut: „Mun­citori 1 Prin retezarea cioate­lor cu 5 cm. mai jos față de normativul tehnic, putem obține în plus la cantitatea de 3­ 000 mic- bușteni, 100 m.c. lemn de lucru pentru gater“. Lozinci cu conținut concret și mobilizator exis­tă la toate gurile de exploa­tare ale sectorului II Poiana Mărului. Organizația de partid (se­cretar tov. Damian Cîrstean) s-a ocupat intens și de cele­lalte forme ale muncii de agitație. Ca urmare, colecti­vul de redacție al gazetei de perete a publicat CÖ re­gularitate în această perioa­dă articole care oglindesc succesele obținute de mun­citori, felul cum se îndepli­nesc angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August, popularizînd pe larg meto­dele de muncă ale brigăzi­lor și echipelor, experiența înaintată acumulată în orga­nizarea producției și în valori­ficarea superioară a masei lemnoase. De asemenea, la panoul de onoare al secto­rului de exploatare stau scrise la loc de frunte numele fruntașilor în producție Ion Priopiciuc, Emilian Boghian, Ion Sungeac și altor comu­niști care deja și-au realizat angajamentele luate în cins­tea zilei d­e 23 August Ală­turi de numele comuniștilor sînt scrise și numele fraților Ioan, Vasile, Grigore și Du­mitru Cîrjei, care fac parte din activul fără de partid. Urmînd exemplul comuniști­lor, aceștia au reușit să de­pășească zilnic sarcinile de plan cu 20 la sută. Formele concrete, eficace ale muncii politice de masă, au mobilizat și însuflețit și mai mult pe muncitori în întrecere, iar aceștia au rea­lizat în luna iunie un indice de utilizare la rășinoase de 99 la sută, cu 1 la sută mai mult față de angajament, ceea ce înseamnă, în plus, 154 m.c. bușteni de rășinoa­se. Importante reduceri s-au făcut la prețul de cost, a­­cesta scăzînd cu 2,5 la sută. De asemenea, s-au curățat par­chetele, realizîndu-se și de aici o economie de 10.000 lei, cu 2.000 lei mai mult față de angajament. Și celelalte obiective pe care colectivul de muncitori și le-a stabilit în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August sînt îndeplinite la zi. Colectivul de muncitori al sectorului II Poiana Mărului din cadrul I.F.E.T.-ului Ră­dăuți, sub conducerea orga­nizației de partid și însufle­țit de hotărîrile plenarei Co­mitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Romîn din 4­3— 14 iulie a.c., este hotărît să obțină realizări și mai frumoase în cinstea marii sărbători naționale a poporu­lui nostru — 23 August, con­știenți că în felul acesta își aduc contribuția lor modestă la lupta pentru construirea socialismului. GH. ACATRINEI VIAȚA DE PARTID Roadele muncii politice ---------------------------------♦ [UNK] [UNK] [UNK] N­OTE UN COLȚ ROȘU NUMAI CU NUMELE Una din sălile sediului gospodăriei agricole colecti­ve „Olga Bande” din comu­na Arășeni, raionul Săveni. Este destinată colțului roșu, unde ar trebui să se desfă­șoare activitatea culturi­i- artistică a colectiviștilor. 1 Spunem „ar trebui“ deoare­ce in momentul de față, pa de altfel de luni de clie, la Colțul roșu nu există aici­­ un fel de activitate. Sala colțu­lui roșu amintit prezintă ur­­m­ătoarea înfățișare: pe­ pe­reți, cit­ev­a afișe destul de. Vechi și nu­­ deosebit de sti­n­­­ificative pentru 1 munca și Viata colectiviștilor. Intr-un colț o singură bancă pentru V-~4 persoane, iar intr-un alt colț, un dulap. Atic și ni­­­mic mai mult, in dulap se a­­flă biblioteca gospodăriei, cu cărți și broșuri interesante, folositoare colectiviștilor. "Răsfoind însă Registrul de e­­vidență a cititorilor, constați­­ că in ultimele două-trei luni n-a fost împrumutată nici o Carte sau broșură. 1Aceasta ce datorește faptului că la colțul roșu n-au fost ținute recenzii, prezentări mandări de cărți, așa și rece­cum nu s-au ținut nici conferințe și nici alte manifestări cu caracter cultural- educativ. Așa stind lucrurile, am fi în­clinați sa credem că măcar informarea colectiviștilor cu știrile din presă se desfășoa­ră in bune condițiuni. Dar dacă ar fi să credem, ne-am înșela. Ziarele „Scînteia” și „Zori noi“, la care sunt fă­cute abonamente, se află nu la colțul roșu, ci închise in dulapul contabilității, de un­de, desigur, nu pot fi citite deoarece în timpul liber al colectiviștilor, acest dulap stă de obicei închis. Mult austate de către colectiviști sînt au­dițiile la radio, aceasta a­­tunci cină aparatul funcțio­nează, nu cum s-a întîmplat în ultima vreme cină timp de două săptămîni s-a ne­glijat încărcarea acumulato­rului la Coțușca, adică intr-o localitate destul de apropia­tă. In fața acestor neajunsuri, responsabilul colțului roșu, tinărul Teodor Robciuc, ră­­mîne indiferent. Pe cît se pare, el este un mare iubi­tor al sportului cu balonul, iată pentru ce, pe niște cărți din dulapul amintit este așe­­zată „la mare cinste” o ca­mera de minge de fotbal, față de toate neajunsurile, rămîne indiferent și secreta­rul organizației U.T.M., Va­­leriu Babiuc. De ce însă ră­­min indiferente organizația de partid și consiliul de con­ducere al G.A.C.? Ne aflăm in plină campa­nie agricolă de vară, cină sînt atîtea probleme de re­zolvat in viața gospodăriei. De ce totuși gazeta de perete a organizației de bază P.M R. este lipsită de articole? Și de ce la panoul de onoare, in loc să fie evidențiați frun­tașii la muncă, se află afi­șate cîteva caricaturi repro­duse dintr-o revistă umoris­tică? Gazeta de perete, panoul de onoare, alături de o acti­­vi­tate bogată la colțul roșu, pot contribui tn bună măsu­ră la­­ mobilizarea colectiviș­tilor la muncile agricole, la îmbunătățirea activității gos­podariei colective. Pentru a­­ceasta insă trebuie să se ma­nifeste, din partea tovarăși­lor răspunzători mai mult in­teres față de munca cultu­rală.­ ­ BRATU BSM «o1»1 "Ol Propagandiști în vizită la fabrica „Străduința“ și G.A.S. Iteani Zilele trecute, propa­gandiștii care participa la cursuri de pregătire de la Suceava, organizat de Co­mitetul regional de partid au vizitat fabrica de pitele și Încălțăminte „Străduin­ța“ și G.A.S din Iteani. La fabrica­­„tradu^iia“, cei peste 40 de propagan­diști­, înainte de a lm cu­noștință și vedea avan e orggBnizat procesul de pro­dunee, au ascultat expu­nea» tovaȘ[4Ste»or Atanasie și Zeilig Savoff Briei din­ condup&? fatisrifi' — care sînt și propagandiști — asupra metodelor, de m^ă și experienței lor în conducerea cercurilor de economie concretă și de studiera a istoriei P.M.R. DjmT aceasta, propagan­­distiii au pus întrebări și­ au­ împărtășit experien­șa ța în munca lor propagan­distică. In continuare, ei au vizitat întreprinderea, i­nteresându-se asupra felu­lui cum este organizat pro­cesul de producție, au pus întrebări și au primit ex­plicațiile necesare. Un alt grup de propa­gandiști* format din peste 200 teVigăși a vizitat G.A.S. Ițcani. La secția mecani­că ei au primit lă­muriri asupra modului de funcționare a combine­lor, tractoarelor, seceră­­toarelor etc. Apoi, propa­gandiștii au vizitat secto­rul Zootehnic',' tarlalele cu grîup etc. Propagandiștii s-au an­gajat să pună in practică pele învățate cu acest pri­lej P. PUIU întovărășirea agricolă „A 15-a aniversare a eliberării patriei no­­str­e RĂDĂUȚI (prin telefon de la subredacția noastră voluntară). Datorită muncii politice dusă permanent și cu pricepere de către organizațiile de partid și de mem­­brii comitetului executiv al Sfatu­lui popular din comuna Milișăuți, de cei peste 100 de agitatori, luni 20 Iulie, s-a inaugurat în satul Băde­­uți întovărășirea agricolă „A 15-a aniversare a eliberării patriei noas­tre“ care cuprinde 303 familii de țărani muncitori și o suprafață de 360 ha. teren In comitetul de conducere a fost ales ca pr­eședinte tov. Vasile Bal­de. S-au evidențiat agitatorii Paul Ozarchevici, Valerian Dohotaru, Pavel Gh. Dumitrescu, Traian Ca­­zacu și alții. ȘT. 1LAȘ In editura politică a apărut i V. HALAXA: „Despre productivitatea muncii“ Traducere din limba cehă. Lucrarea este consacrată explică­rii, într-un mod cît mai accesibil, a celor mai impozante probleme legate de productivitatea muncii, productivității muncii superioritatea Autorul arată că ș i în privința socialismului se afirmă catego­ri2 pag. 3,45 b­i­ne.______________________________ MODERNIZAREA ȘOSELELOR . La modernizare șoselei Vatra Dormi­i laepu bent se folosesci utilaje de înal­­tă tehnicitate,. In clișeu : vibrato­orul finisor, .13 funcțiune. dr S-au schimbat radical condițiile de muncă și de viața ale minerilor Pe biroul 'directorului 'de la întreprinderea minieră Va­tra Dornei am găsit cîteva fotografii. Ele înfățișează ima­gini ale mizeriei și exploată­rii la care erau supuși mi­­nerii de către capitaliști. Le-am cercetat cu atenție. Văd o gură de mină strivi­tă și dărîm­ată. Pe aici in­trau și ieșeau minerii. Iată o cabană dărăpănată, cu găuri in acoperiș. Aici își odihneau minerii trupurile istovite. Iată o familie de mineri: doi copii in zdrențe, cu fețele supte de foame. Pe chipul mamei — groază, pe al tatălui — du­rere. . . . Pe același birou am zărit și alte fotografii. Ele oglin­desc aspecte ale mărețelor realizări înfăptuite în anii puterii populare în bazinul Domelor. Nu-i greu să-ți dai seama de deosebirea fundamentală dintre viața din trecut și cea de astăzi a mi­nerilor. A apărut un șir de blocuri noi pe valea Bistriței — la Iacobeni. încă 24 de apartamente vor fi date în folosință pînă la 23 August. Iată cîteva cabane, adevă­rate vile, la Arșița, Dealul Rusului, Nepomu­ceni și Ora­­­ta. Alte fotografii înfățișea­ză escavatoare moderne, trac­­toare, locomotive „Diesel""; funiculare. înainte, minereul de la Dealul Rusului se transporta cu carul cu boi, acum se transportă cu unul din cele mai moderne fu­niculare. Privesc un grup de pionieri, fii ai minerilor. Ei își așteaptă părinții cu buchete de flori. In anii puterii populare, în­treprinderea minieră a cu­noscut o puternică dezvolta­re. Au fost deschise mine noi, s-au construit cuptoare pen­tru prăji­rea minereului de­mangan, ceea ce a făcut ca prețioasa bogăție a subsolu­lui regiunii noastre să fie valorificată și pusă în sluj­ba construcției socialiste. Față de 1948, de pildă, pro­ducția de mangan a crescut de peste 3 ori și jumătate. Din r­î­n­d­u­l mine­rilor au crescut cadre noi de tehnicieni și ingineri, oa­meni de nădejde. Inginerul Mircea Leonte, de pildă, e unul din din bazinul sutele de oameni Domelor cres­cuți și educați de partid. A fost A................. ... ... ■ ==a DIN CRONICA ACESTOR ANI ucenic miner. Tainele mese­riei le-a învățat la Iacobeni. Cînd s-a pomenit vreodată, ca feciorul unui țăran sărac să studieze în țări străine? Nu trecut nici pomeneală de așa ceva. Mircea Leonte, care a studiat în U.R.S.S. este un inginer apreciat și stimat de toți minerii. In fiecare an, minerii plea­că la stațiuni balneo - cl­­i­materice din țară și străină­tate. Pentru ei sînt acum clu­buri și biblioteci. La Iaco­beni, minerii au fanfară și o puternică echipă artistică al cărei program este compus dintr-un bogat repertoriu. Grijii părintești pe care le-o poartă partidul și guvernul; minerii răspund prin sutele și miile de tone de minereu­ ce se extrag din adîncurile pămîntului. Acum, în preaj­­ma sărbătoririi a le ani de la eliberarea patriei, minerii desfășoară o însuflețită între­­cere socialistă pentru a da patriei noastre tot mai mut mangan de bună calitate. 19 primele rînduri ale întrece­­rii se află comuniștii. In luna iunie, de pildă, minerii au extras, peste plan, 1541 tone de minereu. De aseme­­nea, prăjitorii de mine­­reu au dat peste p­r­a­j 620 tone de minereu prăji­ț a cărui calitate este aprecia*­tă de beneficiari. Echipele conduse de Iov* Buzilă Toader, I. Niculiță, Constantin și Dumitru Maiiu de la Dealul Rusului, Ion­ Chiaburu, Victor Mareș și Mihai Morișcă de la Arșița, Ilarion Sidoriuc, Samoila Haivas și Vasile Apalase, de la Nepomiceni, Novac Ru­­dolf, Raia Dănilă și Leonte Poienaru, de la Orata, au obținut cele mai frumoase realizări. D. LIVIU — „HAI L/* DRUM!" din Atragatoare invitație ! Locu­rile necunoscute exercită întot­deauna o deosebită atracție a­­supra drumețului Interesat să afle noutăți" Iar cind invitația vine de la un colectiv de tineri entuziaști, veseli și plini de voie bună, și cind distanțele vor fi străbătute „pe drum de versur și melodii“„ după cum te asi­gură prezentatorul fără îndoia­lă că ești dispus să colinzi toate comunele raionului Dorohoi. Și iată, la al treilea gong, pornim și noi împreună cu „bri­gada veseliei“ — cum se auto­­intitulează brigada artistică de agitație a Casei raionale de cultură Dorohoi, și poposim mai intîi la Brăești. Cîte nu ai de văzut aici ! Cele trei gospodării agricole colective din comună au schimbat din temelii viața țăranilor muncitori. „Primii colectiviști“ (in interpretarea remarcabilă a lui Hie Romanes­­cu și Maria Szerdosz) îți apoită cu mîndrie „casa și cele ham­bare“ roadele muncii „griu mascat, porumb de unite, aur, vin la poloboace“ și apoi, con­form tradiției, se invită să cioc­nești un pahar cu vin. Colecti­viștii nu uită însă că pentru viața lor fericită de astăzi, țn trecut s-au dat numeroase jert­fe. Ei își amintesc de „Luptele din ’907, înscrise-n cărți cu sin­ge și cu scrum“ de acele vremi cind, nemaiputînd suporta foa­mea și mizeria, țăranii Brăești s.au răsculat. Multe ar fi de văzut aici dar... brigada pornește din nou la drum,­lată-i pe artiști a­­junși la Pomirla. La Pomirla brigada găsește prilejul de critica echipa artistică a Cen­a­trului școlar agricol care in loc sa­ prezinte piese adecvate pre­zintă în comună „Doctorul fără voie“ de Moliere'.­ Apoi, se aud cîteva acorduri și treptat se­ afiripă melodia de început a celebrei Rapsodii a l-a a lui Enescu. Artiștii au ajuns pe plaiurile de unde maestrul a cules cindva seva nemuritoare­lor sale opere. Se aude un glas de caval' Cineva recită: Ardă-i dorul de plimbare Pe boierul tartor mare, Ca să-l prind la o răscruce, Să-l pun ca să-și facă cruce, Să-i cînt doina din pistol. Să-l dau gîrlil rostogol. Apoi tabloul se schimbă. Doro­­holul îi întîmpină pe drumeți cu animație și flori. Aici ei găsesc prilejul de a-i felicita pe muncitorii întreprinderii „Lup­ta pentru pace“ care au făcut economii în valoare de 25.000 lei și au dat peste plan cărămi­dă din care se pot construi ci­­teva blocuri. Dar ei nu uită să treace prin ascuțișul satirei pe operatorii de la cinema care nu se.ngrijesc să ruleze filmele in bune condițiuni sau pe Cei ce se­ mbracă extravagant sau poartă freza „a la Cicero“. Pro­gramul se-ncheie cu un minunat tablou dedicat Festivalului Mon­dial de la Viena. Fără-ndoială, este meritul în­tregului colectiv că a reușit să prezinte publicului un spec­­tacol plăcut și interesant. Este de asemenea meritul tov. G. Ostafi, autorul textelor și conducătorul artistic al brigăzii și col tov. Otto Szerdotz, care semnează conducerea muzicală. Colectivul brigăzii cuprinde tineri care au îndrăgit arta și au înțeles care trebuie să fie mesajul ei. Des­pre fiecare în parte s-ar putea spune lucruri frumoase. Ne măr­ginim a aminti doar de tov: Iu­­liu Eug. Mandache, Silvia lacotă, Fasolă, Vadim Vlasov și T. Sihotă. Munca depusă de ei a fost răsplătită de juriul de clasifi­care al celui de al V-lea con­curs al echipelor artistice. Cla­­sîndu-se pe locul I la faza re­gională, ei au obținut dreptul de a participa la faza interre­gională la Iași. Sperăm ca în urma desfășu­rării fazei Interregionale să se putem spune și noi: „hai la drum.“ la. , , București­ fi, CINTEQ; ----------------------------------m Nr. 861.6 ­ft" La Institutul central de sistematizare a orașelor și regiunilor se elaborează sta­­diul preliminar de sistema­tizare a comunei Bucecea — raionul Botoșani. Potrivit a­­cestor proiecte sînt in curs­e de execuție 139 apartamente( cantină restaurant, un magazin de confecții, o far­macie, o librărie etc. i­ La Botoșani a luat sfir­­șit de curînd cursul de ini­țiere a 30 activiști culturii­ privind problemele de regie, montare, minuire, reperto­riu și altele privind funcțio­narea teatrelor de Cursul s-a­u desfășurat păpuși sub egida Teatrului de stat de păpuși din localitate.­­­ In cursul acestei luni ia fabrica „Cauciucul Quadrat” din capitala a fost Introdus In producție un nou sorti­ment­­ de, sandale de plajă confecționate din policlorura de vinil și cauciuc micropo*­ros. Primele exemplare din acest sortim­ent au și fost livrate comerțului de stat. •frA fost pusă in circulație, o nouă emisiune de mărcț poștale în cinstea celui de al Vll-lea festival Mondial al Tineretului și Student­ților care se desfășoară la Viena intre 26 iulie — 4 au­­­gust a. c. Emisiunea este alcătuită din 2 valori cu un nominal total de 2,60 lei. it. La Agenția O. N. T. „Carpați” din Câmpulung se pot face înscrieri pentru ex­cursia în vederea vizionării meciului de fotbal R.P.R. Uniunea Sovietică care se va disputa la București în ziua de 2 august a.c. Excursio­i­niștii vor beneficia de o sim­i­țîtoare reducere de preț își transportul pe C.F.R. La cinematograful „Tineretului” din Suceava rulează filmul sovietic .VOLUNTARII“ in clișeu . Cadru din film

Next