Zori Noi, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3676-3702)

1959-10-14 / nr. 3687

B­I­B­L­I­O­T­E­I CENTRALĂ UNIVE „M. EMINESCU“ Funktari din toate tarile, am­fi­inf ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIV — Nr. 3687 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI Să depunem toate eforturile pentru terminarea grabnică a însămînțărilor! Veștile care ne sosesc din satele și comunele noastre arată că în regiunii zile pe ogoarele regiunii aceste se dă bătălia pentru terminarea lucrărilor agricole de toamnă. In regiunea noastră, în toam­na aceasta, trebuie să se în­­sămințeze o suprafață de pes­te 145.000 hectare, din care 139 000 hectare cu grîu și să se execute arături adînci pe toate suprafețele ce se vor însămînța în primăvară. E­­xecutarea la timp a acestor lucrări și aplicarea pe scară cit mai largă a metodelor a­­grotehnice înaintate asigură, în bună măsură, obținerea în anul viitor a unei producții sporite. Ca urmare a unei munci po­litice și organizatorice per­severente, desfășurată de or­ganizațiile de partid și sfa­turile populare, în multe uni­tăți agricole socialist - coo­peratiste s-au obținut pînă a­­cum rezultate bune în ceea ce privește executarea însă­­mînțărilor. In raioanele Ră­dăuți și Siret, de pildă, pînă la data de 10 octombrie a c. s-au însămînțat 72 și respec­tiv 65 la sută din suprafețe­le planificate, lucrările des­­fășurîndu-se conform grafice­lor stabilite. O­rganizîndu-și bine munca și primind ajutor din partea mecanizatorilor de la SMT, gospodăriile colective din Ro­­mînești, Rîșca, Mihălășeni, Caraiman, So­rujeni, Reu­seni, și unele întovărășiri din raionul Trușești, au terminat complet însămînțările­ Și gos­podăriile colective din Pălti­niș - Darabani, Unțeni - Bo­toșani, precum și altele pot raporta cu mîndrie că au terminat însămînțările Sînt însă unele raioane unde tractoarele, mașinile a­­gricole și atelajele nu sînt folosite în mod rațional. Ca urmare, lucrările agricole de toamnă se desfășoară cu o încetineală de neîngăduit. In raionul Fălticeni, bunăoară, deși însămînțatul s-a început devreme, s-a desfășurat tr-un ritm lent, ceea ce în­­făcut ca planul să fie reali­a­zat în proporție de numai 37 la sută. In acest raion s-a creat și un mare decalaj în­tre pregătirea terenului și în­­sămînțări. O situație asemă­nătoare există și în raionul Botoșani unde însămînțări­le s-au făcut abia pe 44 la sută din suprafața planinca­ă. In raionul Trușești, unde în această toamnă trebuie sa se însămînțeze 19.900 ha­, pînă acum s-au însămînțat abia 11­812 ha. De rămînerea în urmă a însămînțărilor se fac vinovate și conducerile celor 2 S.M.T-uri (Dîngeni și Al­bești) care nu asigură condiții pentru ca toate tractoarele să funcționeze din plin. Săptă­­mîna trecută. în raza de ac­tivitate a acestor SMT-uri zil­nic au stat degeaba cîte 20- 30 tractoare, fiind defecte. Datorită slabei organizări a muncii și în special a fo­losirii neraționale a atelaje­lor, în raionul Suceava, pînă la 12 octombrie, s-a montat doar 47 la sută însă­­din plan, deși terenul era pre­gătit în proporție de 80 la sută. Nici în gospodăriile agrico­le de stat, situația însămîn­țărilor de toamnă nu se pre­zintă la un nivel satisfăcător. In aceste unități, unde există suficiente tractoare și ma­șini agricole din cele mai moderne, pînă acum s-au în­sămînțat abia 10.443 ha. din cele 14.000 ha­ planifi­cate, cu toate că pînă acum lucrările de însămînțare tre­buiau să fie aproape termina­te Cauzele ? Intîrzierea re­coltării culturilor tîrzii, sla­ba organizare a muncii, ne­­folosirea întregii capacități de lucru a tractoarelor și ma­șinilor agricole. In recenta consfătuire pri­vind agrotehnica griului de toamnă, consiliile ținută la Botoșani, gospodăriilor de stat și-au luat angajamentul să realizeze în anul viitor producții de cel puțin 2­ 300- 3.000 kg. grîu la hectar­ Pen­tru atingerea acestui obiectiv este necesar ca, pe lîngă a­­plicarea celorlalte reguli a­­grotehnice, să se termine cît mai grabnic însămînțatul, în teren bine îngrășat și lucrat­(continuare în pag. 3-a) Au primit diploma de evidențiați pe țară Lucrătorii stației C.F.R. Suceava și-au încheiat activi­tatea pe primul semestru al acestui an cu frumoase rezul­tate în muncă. Ei au reușit să realizeze planul producției ferobale, exprimat în trenuri echivalate, în proporție de 127,46 la sută, sporind pro­ductivitatea muncii cu 42.545 la sută. Planul la trenuri de călători tranzitate a fost rea­­lizat în proporție de 109 la sută. La fel, planul la osii tranzit cu manevră a fost depășit cu 29 la sută. In a­­ceastă direcție, s-a pus un mare accent pe scurtarea pro­ceselor tehnologice, lucră­torii stației aplicind cu suc­­ces metoda sovietică Kras­­nov-Kojuhari de compunere și descompunere a trenu­­rilor. De asemenea, pen­tru sporirea indicelui de utilizare a trenurilor, s-a ur­mărit ca vagoanele să fie fo­­losite în mod rațional. Ast­­fel, indicele de utilizare a tre­nurilor de marfă a sporit cu 23,95 la sută față de plan și, în același timp, staționarea vagoanelor la incărcări-des­­cărcări a fost redusă cu 7,8 la sută. Șefii de manevră și impie­gații de mișcare au dovedit preocupare pentru reducerea timpului de executare a ma­nevrelor, efectuînd cele mai scurte mișcări la manevra­­rea trenurilor. Apoi deservi­­rea la timp a clienților și buna organizare a muncii la încărcări și descărcări a per­mis ca planul la acest capi­tol să fie realizat în propor­ție de 141 la sută. Organizația de partid și comitetul sindical și-au adus din plin contribuția la edu­carea personalului și mobili­­zarea acestuia in lupta pen­­tru realizarea sarcinilor de plan. Pentru frumoasele rezul­tate obținute in muncă 'n cursul semestrului I a. c. lu­crătorii stației C.F.R. Sucea­­va au primit, de curând di­ploma de evidențiați pe țară (locul II) și fruntași pe Di­recția regională C.F.R. Iași. •v - -rcr Pescarul gospodăriei stăm pe malul unui lac și priveam luciul sclipitor al apei pe care înainta o bar­­că. In ea erau cîțiva oa­­meni: unul lopăta, iar cei­lalți se mișcau, gesticulină. Și, in timp ce mă căzneam să deslușesc mișcările ace­­lor oameni, se apropie de mine un bărbat voinic, cu fața rotundă și bărboasă, cu o căciulă neagră înde­sată pe urechi, îmbrăcat intr.o bluză cenușie și cu niște cizme de cauciuc in picioare, înalte pînă la briu. Se opri și mă privi lung, sfredelitor. Am intrat in vorbă cu el. Era Ion Pn. cop, pescar vestit și paz­­nicul iazu­­lui gospodă­­riei agricole colective din Mihălășeni. — Ce fac oamenii ace­­­a din barcă? — am intre­bat eu. — năvodul Int’nă in semicerc pin­tru ca să scoatem peș­tele. Ion Pricop cunoaște toa­te soiurile de pește, cam ce mincare ii place fie­­căruia și cum poți să-l prizi mai repede­­ f cui, sau năvodul. Iscusitul pescar e o fire veselă. Cine nu știe prin cite necazuri a trecut și-l vede atit de șugubăț­ia virsta lui înaintată­, poate crede că, intr-adevăr, pe valea „Odăii” s.a trăit o viață în liniște și senină­tate. dar, nu! Meleagurile acestea au fost stăpinite de moșieri cruzi la suflet, pe care Pricop i-a slugă­rit toată tinerețea lui. Carte a învățat pe apu­cate. Cină a luat ființă gospodăria colectivă, el a depus prin­­tre primii cererea. Și, ca vechi pescar, colectiviștii i-au încredințat iazul. An de an, el l-a populat cu pește de diferite soiuri — crap, lin, biban, caras — pe care l-a hrănit și îngri­jit, ajungînd ca de pe peș­tele vîndut statului să a­­ducă gospodăriei un venit anual de peste 100.000 lei. M. NOVAC cu undi­­ța, volo. Conducători de partid și de stat ne vizitează regiunea In ziua de 13 octombrie au sosit în re­giunea noastră tovarășii Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, prim secretar al Comitetului Central al P.M.R­, Emil Bodnăraș, mem­bru al Biroului Politic al C C. al P.M.R., Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M­ R, Mihail Florescu, mi­nistrul Industriei Petrolului și Chimiei, Mihai Suder, ministrul Industriei Lemnu­lui și Materialelor de Construcții, Vasile Posteucă, locțiitor al ministrului Indus­triei Lemnului și Materialelor de Construc­ții, Constantin Teodoru, locțiitor al minis­trului Industriei Bunurilor de­ Larg Con­sum, Emanoil Florescu, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, Ion Ol­­teanu, adjunct al Direcției Economice a C­C­ al P.M­ R, Nicolae Bădescu, președintele C.S.C.A.S. In gara Suceava Nord, partid și de stat au fost conducătorii de tovarășii Ene Țurcanu, prim întîmpinați de secretar al Comitetului regional de partid Suceava, Emil Bobu, președintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular regional, membri ai biroului comitetului regional P­M.R. și ai comitetului executiv al sfatului popu­lar regional și alți activiști de partid și de stat din regiune.Conducătorii de partid și de stat au exa­minat pe teren, împreună cu specialiștii, schița de amplasare a unui combinat de prelucrare superioară a lemnului și a unei fabrici de celuloză și hîrtie, ce vor fi con­struite în orașul Suceava. Noile întreprin­deri socialiste, care vor fi dotate cu utila­je din cele mai moderne, vor asigura va­lorificarea superioară a masei lemnoase care se găsește din abundență în regiune. Pentru muncitorii noilor întreprinderi se vor construi la Suceava un număr însem­nat de locuințe. De asemenea, conducătorii de partid și de stat au vizitat șantierul noii fabrici de zahăr „Siretul“ de la Bucecea, unde se înalță una din cele mai moderne și mai mari întreprinderi de acest fel din țară- Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraș, Petre Borilă și ceilalți tovarăși au vizitat principalele obiective ale șantie­rului, au cercetat stadiul în care se află lucrările, s-au interesat de condițiile de muncă și de trai ce se creează pentru mun­citorii noii fabrici, de sprijinul de care au nevoie lucrătorii de pe șantier. In orașul Botoșani, conducătorii de par­tid și de stat au vizitat mai întîi Uzinele textile „Moldova", unde au stat de vorbă cu mulți muncitori și tehnicieni. Ei s-au interesat de procesul de producție, de con­dițiile de muncă ale muncitorilor, pur­­tînd discuții tovărășești despre realiză­rile textiliștilor în ce privește economisirea materiei prime, creșterea indicilor de utili­zare a mașinilor, îmbunătățirea calității produselor. Personal, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat în ce măsură au crescut salariile diferitelor categorii de muncitori în urma aplicării hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din iulie a c-­ei ce efecte pozitive au acestea în viața lor de zi cu zi-Înalții oaspeți au fost întîmpinați cu multă bucurie și aplauze prelungite de către colectivul de muncă al uzinelor, care s-a angajat că va munci cu și mai multă însuflețire pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid și guvern. In continuare, vizitînd Teatrul de Stat „Mihail Eminescu", conducătorii de partid și de stat s-au întreținut cu actori și regi­zori. Ajunși în reședința regiunii, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnă­raș, Petre Borilă și ceilalți tovarăși au vi­zitat instituții din Suceava, dis­­cutînd cu lucrători din aparatul de stat Deplasîndu-se la cvartalul de locuințe de pe strada Mihai Viteazu, conducătorii par­tidului și guvernului, s-au interesat în mod deosebit de planul de sistematizare a orașului, de trăinicia, aspectul și costul noilor locuințe, sfătuind pe lucrătorii con­structori să aplice metode și soluții econo­micoase pentru reducerea prețului de cost al apartamentelor. Pretutindeni, oamenii muncii din locali­tățile și întreprinderile vizitate au făcut conducătorilor de partid și de stat o caldă și entuziastă primire, le-au vorbit cu însu­flețire despre realizările și planurile lui­de viitor. Ei și-au exprimat dragostea și devotamentul lor nemărginit față de par­tid și Comitetul său Central, hotărîrea de a munci cu avînt pentru dezvoltarea eco­nomică a regiunii și înflorirea patriei so­cialiste. Seara, conducătorii partidului și guver­nului au asistat la un frumos spectacol prezentat de Ansamblul de cîntece și dan­suri "Ciprian Porumbescu" al sfatului popular regional. Laboratorul uzinelor textile „Moldova” din Botoșani este înzestrat cu cele mai moderne aparate pentru deter­minarea calității produselor. Hareta Popușoi, candidată de partid și utemista Ecater­ina Adochiței, pe care le ve­deți în clișeul de față, sînt tinere laborante la această întreprindere. Ele urm­ăresc cu atenție calitatea semifa­bricatelor și firelor. Foto, D, VIOREL In raionul Săveni S-a inaugurat încă o gospodărie colectivă Moment de a­­mintiri, planuri de viitor, bucurie — așa a fost ziua de dumini­că, 1­1 octombrie, pentru sătenii din­ Incomeni, co­muna Drăgușeni. Biruindu-și nehotă­rârea, 125 de fa­­milii de întovă­rășiți au pornit cu calea încredere pe belșugului, inaugurîndu-și gos­podăria colectivă, care are 420 ha. teren, 70 cai, 70 căruțe, 102 oi, etc. Ca un simbol al năzuinței lor spre un trai fe­ricit, lipsit de gri­ja zilei de mine și de războiului, spectrul noii colectiviști și-au denumit gospodă­ria “Lupta pen­tru pace“. Cine se scoală de dimineață, departe ajunge... . . . înțelepciunea aces­tui proverb e­sne cunos­ cută colectiviștilor din Baia, raionul Fălticeni. Anul aces­ta ei au obținut de pe fieca­re hectar cultivat cu grîu o producție de 2.230 kg. in toamna trecută însămînțatul acestei culturi s-a făcut în te­ren bine pregătit, la timpul optim și după toate regulile agrotehnice. Și acum, colecti­­­viștii n-au lăsat să le scape nici o zi bună de lucru- In scurt timp ei au recoltat toa­te culturile tîrzii și, cu spri­jinul mecanizatorilor S.MT­­Spătărești, terenul a fost ime­diat arat și însămînțat. In prezent, colectiviștii din Baia se mîndresc că au ter­minat însămînțatul păioase­­lor de toamnă — 40 ha. grîu,­­10 ha. secară și 6 ha. orz. LA VOIVODE­AS­A A PORNIT ÎNTRECEREA... Zi de toamnă­ Pădurea din codrii Voivodesei pare un imens covor țesut in culori de diferite nuanțe. Fiecare specie de arbori se poate deosebi după coloritul frunzelor. Doar brazii, care nu-și leapădă nici în­­tr-un anotimp podoaba lor, au rămas tot verzi. Pe crestele munților a căzut prima zăpadă. Pe drumurile de pădure circulă fără în­trerupere mașini încărcate cu bușteni. Unele o pornesc spre Putna, spre V­icovul de Sus, altele­­ coboară spre Sucevița și Rădăuți. In sectorul forestier a în­ceput un nou an de mun­că. Pe aceste meleaguri am întîlnit muncitori harnici, a căror faimă a trecut de mult hotarele raionului Rădăuți. Cine nu-l cunoaște pe Au­rel Coroamă, vestitul șef de brigadă, care a răstur­nat pronosticul specialiști­­lor privitor la indicele de utilizare a lemnului de fag? De curînd, Aurel Coroamă a devenit maistru de ex­ploatare. Conducerea brigă­zii a fost preluată de comu­nistul Vasile Roșea. Mem­brii brigăzii cu acord glo­bal „7 Noiembrie“,­ și-au început activitatea: încheierea contractului După de muncă în care s-a prevăzut cantitatea de masă lemnoa­să, organizarea procesului de producție, tarifele pentru fiecare sortiment în parte, s-a trecut la repartizarea­ oamenilor pe operațiuni. Par­chetul a fost împărțit în pos­tate. In timp ce fasonatorii doboară arborii, alți mun­citori, printre care Vladimir Crăciun, Constantin Burciu, Gheorghe Roșea, lucrează la amenajarea celor două lămpi și a drumurilor fo­restiere. Fiecare forest­­er muncește cu avînt sporit pentru a se situa în frun­tea întrecerii socialiste. Dar­ nu toți înțeleg menirea în« trecerii socialiste. Unii fa­­sonatori, în goană după cantitate, mai doboară cîte un arbore fără să țină sea­­ma de regulile tehnice de exploatare. Arborii fiind do­­boriți cu un mare unghi de cădere, lemnul se degradează. Observînd a­­ceastă deficiență, sortatorul Gh. Carcea, care este și secre­tarul organizației de par­tid, a întrebat pe fasona­­tori dacă sînt mulțumiți de calitatea muncii lor. Unii au privit lemnul sfîrtecat și au regretat. Alții însă, nu au înțeles despre ce este vorba. Atunci secretarul i-a între­bat la ce ar putea fi folosit trunchiul fagului doborî. I s-a răspuns că e bun pen­tru traverse sau pentru da­­iilil­aj. L. DOBRE (continuare in pag. 3-a)1 In acest număr: _ 105 ani de la nașterea compozitorului Ciprian j­i Porumbescu _ (Pag- 2-a) 1 — Alegerii ® în organizațiile de partid (pag. 2-a)­­ — Sport­­ (pag- 3-a) I — După alegerile parlamentare din Anglia J (pag. 4-a) { ( e J** FIS *£ fi4 teJ

Next