Zori Noi, iulie 1960 (Anul 13, nr. 3908-3934)

1960-07-01 / nr. 3908

Depășire de planj la transportul­­ buștenilor Din sectoarele de ex­­ploatare ale întreprinderii­ 1 forestiere Fălticeni coboa­­­­­ră zilnic trenuri c.f.f. care 11 aduc bușteni de rășinoase 1 șî de fag pentru combina­­t­­tul forestier «A V-a aniver­­­­­sare a R.P.R.“ din Faltig­­­ceni. Muncitorii sectorului­­ c.f.f. se străduiesc să scur­­­­teze perioada de transport, să folosească din plin ca­­­pacitatea mijloacelor de transport, să reducă prețul de cost per tonă-km. Luînd cunoștință de sarcinile ce decurg din hotărîrile Con­gresului partidului, munci­torii sectorului c.f.f. Făl­ticeni și-au intensificat ac­tivitatea. Astfel, în perioa­da de la 20 — 30 iunie a.c., ei au transportat, cu aceleași mijloace, 850 m.c.­­usteni de fag și 500 m.c. bușteni de rășinoase peste prevederile planului. Parti­dele de deservire a trenu­rilor conduse de comuniș­­ti­­i Vasile Mihăilă și Ilie Ciofu au obținut cele mai bune rezultate. * Consum specific tot mai redus Continuind cu mult avint 11 întrecerea socialistă, colec­tivul de muncitori și leh­­­nicieni de la fabrica de­­ spirt Rădăuți obține impor­­­tante succese în producție.­­ De cînd a luat cunoștință­­ de sarcinile trasate de Con­­­­gresul partidului, fiecare­­ muncitor și-a sporit in mod­­ deosebit preocuparea pentru­­ reducerea consumului speci­ile de materie primă. Drept urmare, s-a realizat cel mai mic consum spe­­­­­cific din activitatea fabri­cii Valoarea economiilor­­, la prețul de cost, peste sarcina planificată, a ajuns­­ la 188.000 lei, față de­­ 192.000 lei, cît prevede an­­­­gajamentul pe întregul an.­­ In fruntea luptei pentru­­ economii se situează mun­­­­citorii Ion Spătaru, Călin­­ Caplan, Dumitru Boghian,­­ Ilie Volon­ga, Ifrim Moro­n­ warnt și alții. ORGAN AL COMItETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL XIV — NR. 390* VINERI 1 IULIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI ie pe frontul muncilor agricole Au terminat prașila a II-a In ultimele zile, colectiviștii din raionul Săveni și-au intensi­ficat eforturile pentru a termina prașila a II-a la porumb și floa­rea soarelui. Pe lingă mașinile S.M.T.-ului Săveni, ei au folosit din plin prășiturile cu tracțiune animală. Acum colectiviștii din raionul Săveni se mîndresc că au executat prașila a doua la toate culturile prășitoare : 2606 ha. po­rumb, 930 ha. floarea soarelui, 661 ha. sfeclă de zahăr, și 60 ha. cartofi. Pe întreaga suprafață cul­tivată cu cartofi și pe 200 ha. sfeclă de zahăr, ei au făcut și pra­șil a treia. .0000000900 Cu puteri laiicite­­ la la captarrea sarcinilor stablliie de partid! Putem spori mult producția agricolă In raportul C.C. al P.M.R., prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-al III-lea Congres al partidului nostru, se arată că : „Prin aplicarea meto­delor agrozootehnice înaintate și a celor mai noi cuceriri ale știin­ței, consiliile gospodăriilor de stat, muncitorii, inginerii, tehnicie­nii au d­atoria să asigure crește­rea continuă a producțiilor la hectar, să mărească productivitatea muncii și să scadă prețul de cost al produselor. . Sarcinile trasate de Congresul partidului au însuflețit colectivul nostru de muncă care este hotă­­rît să-și înzecească eforturile pen­tru traducerea lor în viață. Pe baza unor calcule bine chibzuite, noi am ajuns la con­cluzia că pînă în 1965, prin meca­nizarea și chimizarea agricultu­rii și prin aplicarea celor mai a­­vansate metode, putem obține la hectar cite 3.000 kg. grîu și 4.000 kg. porumb boabe. In aceeași pe­rioadă, prețul de cost al produ­­selor îl putem reduce cu cel pu­țin 30 la sută față de cei ce-l vom realiza la sfîrșitul anului 1960. Pentru aceasta, ajutați de or­ganele de partid și de stat, am luat încă de pe acum o serie de măsuri. Astfel, pînă la sfîrșitul anului în curs vom termina în în­tregime comasarea terenului. După aceasta, vom începe acțiu­nea de organizare a teritoriului și de ridicare a fertilității solului.­ De asemenea, încă de pe acum, cu ajutorul O.R.I.F.-ului Suceava, am început a executa parte din lucrările necesare irigării unei su­prafețe de 300-350 ha, pe care în anul viitor vom cultiva diferite plante. In Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul par­tidului se prevăd sarcini mari și în ceea ce privește dezvoltarea creșterii animalelor. Pînă în anul 1965, vom mări turma de vaci gospodăriei noastre pînă la circa a 450 capete. Acest efectiv va fi realizat în cea mai mare parte pe seama prășilei proprii. Dez­voltarea puternică a fermelor de vaci, porci și oi va face posibil ca încă în anul 1964 să producem la 100 ha. cite 620-710 ha. lapte și 17 tone carne. Și în sectorul zootehnic, pentru creșterea numărului de animale de rasă, sporirea producției și ieftinirea ei, noi am luat unele măsuri. In afară de selecția ani­malelor, care se urmărește cu cea mai mare atenție, multă preocu­pare manifestăm față de crește­rea și calificarea muncitorilor. Pe lângă acestea, pentru animale vom asigura și construcții zooteh­nice corespunzătoare, trainice ieftine, care să permită mecaniza­și rea cu mijloace simple a proce­sului de producție. Cunoscînd faptul că o condiție esențială pentru realizarea sarci­nilor mari în domeniul dezvoltă­rii creșterii animalelor și ridică­rii productivității lor o reprezintă baza furajeră, vom rezolva cu suc­ces și această problemă. Incepînd din anul viitor, în apropierea grajdurilor vom introduce asola­­mentul de fermă în care vom cul­tiva numai plante furajere. GH. ȚUGUI director al G.A.S. „Progresul’1 Dorohoi Comunista Maria Maftei, lucrează la fabrica de confecții din Botoșani. Fiind una dintre muncitoarele fruntașe, ea depă­șește zilnic norma cu to­ți la sută, Pregătiri pentru treieri. In fiecare an, colectiviștii și intovărășiții din comuna Romî­­nești, raionul Trușești, reușesc să termine printre primii pe ra­ion recoltatul și treieratul pi­­ioaselor. Acest lucru se explică prin buna organizare a muncii. In prezent, în această comună, s-au fixat ariile pe terenurile ocupa­te cu păioase, s-au numit respon­sabilii de arii, delegații de ba­toze și alte două schimburi de valori la fiecare batoză. Batozele vor fi deservite de către echipe formate din 1S-20 oameni. Pentru ca produsele contrac­tate cu statul să fie transportate la bazele de recepție, s-au fixat convoaie, cu delegați de convoiv BIBLIOTECA CENTRALĂ II-IVV. MTARA ,M. EMIN­ESC 11“ IAȘI Prin creșterea randamentului tehnic însuflețiți de hotărîrile Con­gresului partidului, colectivul de muncă de la combinatul forestier „Bernat Andrei” din orașul Va­tra Dornei desfășoară cu elan pa­triotic întrecerea socialistă pentru valorificarea superioară și com­plexă a masei lemnoase. Prin spo­rirea randamentului tehnic la che­restea, muncitorii din hala gatere a­u economisit 42 m.c. bușteni. De asemenea, în perioada amintită, muncitorii au realizat o produc­tivitate fizică de 1,313 m.c. che­restea pe om in 8 ore. Rezultate deosebite în muncă a­u obținut forestierii din brigă­zile conduse de comuniștii Gri­­gore Irinar, Gheorghe Cordunea­­nu și de Gheorghe Gormiciuc, N. LEȘANU (din subredacția voluntară a ziarului nostru). Muncitorii G.A.S. N­eam - Suceava, dau o deosebită atenție insilozării furajelor pentru hrana animalelor. Ei au prevăzut să insilozeze cite 10.000 kg. furaje pe cap de vacă furajată. Pentru urgentarea lucrărilor de recoltare și însilozare a plantelor furajere, un colectiv de muncitori, ajutat de inginerul me­canic al gospodăriei, Gh. Consta­ntinescu, a făcut un dispozitiv care dă posibilitate tractorului U.JT. O.S. să acționeze o tocătoare și, în același timp, să tracteze și o remorca. Această inovație, pe­­n­gă faptul că elimină o serie de lucrări ca strînsul, încărcatul și depozitatul furajelor, mărește ran­­damentul zilnic al tocătoarei de la 30.000 kg. la 40.000 kg. De asemene capacitatea de trans­port a remorcii se dublează. Clișeul nostru reprezintă a­cest a aros­­at în funcțiune. Economii însemnate Insușindu-și sarcinile tra­­g­r­sate de cel de-al lll-lea Con- 8­8 greș al P.M.R., muncitorii, tel- .g . ,, , .. .O g nicienii și inginerii șantie­­r jt­rului de construcții din Pălți- 8­8 ceni muncesc neobosit pentru­­ g a construi mai repede, mai fi 8 bine, mai ieftin. In întrecerea 8­8 socialistă, ei urmăresc să rea­­g­­­izeze economii însemnate.­­ 8 La G.A.S. Șoldănești, con- 8 g structorii ridică o magazie de­­­­ cereale, un grajd pentru 1 ° S* 8 vaci și un grajd pentru tine- 8 g­ret. Prin buna organizare a­­ I punctelor de lucru și gospodă- 8­8 firea chibzuită a materialelor, 8 g ei au economisit 1.030 bucăți și 8 cărămizi, i.geo kg. ciment, § 813,1 m.c. balast și nisip, 1 m.c. 8 ji cherestea, 0,300 m.c. var pastă, ,i 8­60 kg. vopsea și alte mate­­­­­­riale. * I Cu mult spor muncesc 8­8 echipele de zidari și betoniști, g I­­idențiindu-se în mod deose­­­­­­bit comuniștii Clămpăni Gri- 8 8 gore, Spătaru Constantin, Ro­­t­jj­­­man C. și alții. Peste puțin timp, construc­­g­ă­torii vor turna temelia a două s­u­blocuri muncitorești cu cite 118­­ apartamente fiecare. Coresp. L. NICOLAE 8 8 8 8fr. 8 ••8 á OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO OO OO 1 - Experiența înaintată -bun ai tuturor ! In preajma Congresului par­tidului, cînd întrecerea socia­listă a cunoscut o amploare deosebită, la fabrica de cheres­tea Vama din cadrul I. F. Moldovița a avut loc un schimb de experiență privind creșterea productivității fizice și sporirea randamentului tehnic la cherestea de rășinoase. Au participat nume­ —.......... fost tehnicieni si fruntași in producție de la majoritatea fa­bricilor de che­­restea din regiune — vișii sindicali. In cadrul schimbului de experiență au fost prezentate două referate — unul de către inginerul Constantin R­usu, șe­ful fabricii de cherestea Va­ma și altul de către tov. Iliu­­ță Casian, șeful fabricii de cherestea Futna. După cum a reieșit din re­feratul prezentat, la fabrica de cherestea Futna, acțiunea pentru ridicarea continuă a productivității fizice a por­nit încă din anul 1957 sub lo­zinca : “1 m.c. cherestea ră­șinoase pe om în 8 ore!“. Faptul că o perioadă de timp nu s-au creat condiții pentru buna desfășurare a întrecerii socialiste, productivitatea fizi­că la această fabrică nu a cres­cut pe măsura posibilităților. Abia în lunile aprilie și mai din acest an, în urma unor măsuri eficace, productivitatea fizică a atins la Fut­a 1,156 m.c. cherestea pe om în ore, cu perspectiva ca în lu­­­nile următoare aceasta să de­pășească 1,200 m.c. De ase­menea, rezultate bune s-au ob­ținut și la randamentul tehnic la cherestea. Dacă în cursul anului 1959 acesta s-a menți­nut în jurul procentului de 66 la sută, în luna mai a.c., el a crescut la 67,35 la sută. La fabrica de cherestea­ Vama, situația creșterii aces­tor indici fiind nes­a­tis­făcă­toare în anul 1959, ea a con­stituit obiectul unei consfătu­iri de producție, în urma căreia lucrurile s-au îndreptat. Din inițiativa organizației de partid și a comitetului sindi­­_________ cal, aici s-a for­mat un colec­tiv lărgit com­pus din munci­tori și tehni­­cieni pentru des­coperirea și valorificarea re­zervelor interne existente la fiecare loc de muncă. Astfel, la propunerea unor muncitori și tehnicieni fruntași, în depozitul de bușteni al fabricii a fost or­ganizată o brigadă complexă care execută toate operațiunile procesului de producție din a­­­cest sector. Această formă de organizare a muncii a fost ex­tinsă apoi și în secțiile depo­zitului de cherestea și expe­diție. Pe baza propunerii in­ginerului Constantin Rusu­ s-a reamplasat și mecanizat rampa de expediție C.F.R., s-a mecanizat evacuarea che­restelei și a deșeurilor din lia­(Continuare în pag. 2-a) Pe marginea unui interesant schimb de experiență acti­ --------- — ... Noi autocamioane In <3. A. C. Anul acesta, cu o parte din banii primiți drept avans pen­tru produsele contractate cu statul, 10 gospodării colective din raionul Săveni și-au cum­părat autocamioane „Steagul Roșu“. Printre acestea, se nu­mără G.A.C. din Vlăsinești, care acum posedă 3 autocami­oane, G.A.C. din Săveni care are 2 autocamioane, precum și G.A.C. din Stiubieni, Negreni, Stănești, Avrămeni, Bold, Mi­toc, Liveni și Sîrbi, care și-au­­ cumpărat cite un autocamions 1\ G. A. C. PIJ¥ iSAIOflUJL SA VEM RHmul construcțiilor trebuie intensificat Dacă cu ci lua ani in urmă colectiviștii din raionul Săveni mai aveau unele rețineri față de dezvoltarea sectorului zoo­tehnic, acum, membrii gospo­dăriilor colective din Horia, Stănești și Liveni, din Știubieni și Drăgușeni și Sîrbi, din celelalte unități, afirmă cu convingere : — Animalele în mare avu­ție ! Dacă ai vaci cu lapte, dacă crești și în grași porci, îți asiguri venituri bănești de sute de mii de lei. Colecti­va din Vlăsinești e milionară. S-a dezvoltat multilateral, s-a întărit din punct de vedere economico - organizatoric. Și, desigur, la aceasta și-a adus contribuția din fosm și ramura zootehnică“. Convinși pe deplin de ren­tabilitatea creșterii animalelor, colectiviștii din raionul Săveni­ au hotărît, cu ocazia întocmi­rii planurilor de producție, ca anul acesta să cumpere în­că 560 capete vaci cu lapte. Fână în prezent, majoritatea G.A.C. și-au procurat animalele idanificate. Astfel, colectiviș­tii din Ilănești au cumpărat 38 de­ vaci, cei din Ungureni — 20 de vaci, iar cei din comuna Avrămeni — 70 de vaci. Multe C.A.C. din acest raion sînt de abia în primul an de activitate, dar ele­ au­ hotărît ca de la început să pună un accent deosebit pe dez­voltarea creșterii animalelor și, în primul rînd, să mă­rească numărul vacilor cu lap­te. Creșterea rapidă și simțitoa­re a șeptelului a pus în fața colectiviștilor sarcina de a ri­dica construcțiile necesare a­­dăpostirii animalelor. Și, în planurile de producție a tu­tur­or G.A.C. din raionul Reni s-a prevăzut ca anul Să­­as costa să se construiască graj­duri, saivane, maternități Mc.­ Studiind cu atenție prevede­­rile plenarei C.C al P.M.R., din 3 — 5 decembrie 1959, co­­lectiviștii din raionul Săveni și-au dat seama că au posibi­litatea să ridice construcții trainice și ieftine prin folosirea în mai mare măsură a mij­loacelor materiale și bănești din resursele și fondurile pro­firii, prin antrenarea la muncă a colectiviștilor. Membrii gos­podăriilor colective din Vlă­sinești, din Drăgușeni și Hă­­nești, de exemplu, au dobin­­dit deja o bogată experiență in ceea ce privește realizarea de construcții ieftine. Numai într-un singur an, folosind materiale locale, și participând cu toții la muncă, vlăsine­ște­­nii și drăgușenenii au ridi­cat cite un grajd, cite un sai­van, maternități etc. In aceste gospodării colective adăposti­­rea animalelor pe timpul ier­nii este asigurată, încă din anul trecut, mem­brii tinerei gospodării colecti­ve «Drumul lui Lenin“ din Mi­toc au confecționat un mare număr de chirpici, au scos și a transportat piatră și nisip la locul unde s-au amplasat con­strucțiile. Adunarea generală a ales o echipă de construc­tori formată din cei mai pri­cepuți și harnici colectiviști și iată că în prezent, la a­­ceastă gospodărie, se lucrea­ză din plin la construirea grajdului, saivanului și a ma­gaziei pentru cereale. Costul­ grajdului, raportat pe cap de animal, nu va depăși suma de 800 lei. La această con­strucție, colectiviștii folosesc piatră, chirpici, stuf, iar ma­terialul lemnos este­ procu­rat­ tot pe plan local. Lucrările de întreținere a culturilor i-au găsit pe colec­tiviștii din Vicoleni și ltă­nești cu grajdurile aproape terminate. Echipa de construc­tori a colectivei din Vicoleni lucrează acum la fasonatul lemnului necesar ridicării unui nou grajd pentru 50 ca­pete. M- BORZA (Continuare la pag. s-a). SĂRBĂTORIREA „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ Sala cinematografului „7 Noiembrie“ din orașul Bo­toșani, a găzduit ieri, 30 iunie, peste 500 cadre didac­tice, care au venit să săr­bătorească „Ziua învățăto­rului“. Cu prilejul tradiționalei sărbători a cadrelor didacti­ce, tov. Mihai Anisie, șeful secției de învățămint și cul­tură a sfatului popular ra­ional a prezentat un refe­rat, care a scos în evidență succesele obținute de ca­drele didactice din raionul Botoșani în îmbunătățirea continuă a procesului in­structiv - educativ. La festivitate a luat cu­vântul tov. Ene Țurcanu, membru al C.C. al P.M.R., prim - secretar al Comitetu­lui regional Suceava al P.M.R., care a adus cadre­lor didactice salutul comi­tetului regional de partid. Vorbitorul a arătat, printre altele, importanța celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. pentru dezvoltarea economiei naționale cit și sarcinile ce­ revin cadrelor didactice pentru educarea tinerei ge­nerații și culturalizarea ma­selor. In încheierea festivității,­nui număr însemnat de ca­dre didactice au fost pre­miate, după care a urmat un program artistic. ★ Și în celelalte ale regiunii au avut raioane loc a­­dunări consacrate »Zilei în­­­vățătorului“. La adunarea festivă de la Săveni a luat cuvîntul tov. Emil Bobu, președintele comitetului executiv al sfa­tului popular regional, iar la Gura Humorului, tov. Vasile Potop, secretar al co­mitetului regional de partid. Adunările consacrate »Zi­­­lei învățătorului“ au consti­­­­tuit un prilej de exprimare a recunoștinței pe care cadre­le didactice o poartă par­tidului și guvernului pentru condițiile de viață și mun­­­­că ce le-au fost create. ^ 1

Next