Zori Noi, august 1960 (Anul 13, nr. 3935-3959)

1960-08-02 / nr. 3935

L-.........- ____________ ANUL XIV — NR. 3933 MARȚI 2 AUGUST 19604 PAGINI — 2« BANI După cum vedeți în clișeul de față, comunista Ares­­tița Diaconescu, colectivistă la G.A.C. »1907“ din Vlăsi­­nești, raionul Săveni, are cu ce se mîndri. Recolta de roșii este bogată. Foto D. VINTILA Cetolia secerată (rebele cărată de pe dup­ăi treierată) Ca urmare a eforturilor de­puse de oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre, pînă la 50 iulie a. c. s-au recoltat cerea­lele păioase de pe 58 la sută din suprafața existentă. Colectiviștii, intovărășiții și mecanizatorii din raioanele Trușești și Săveni sînt cu secerișul pe terminate, iar cei din raionul Botoșani au recoltat 85 la sută din suprafețele cultiva­te cu aceste culturi. Și în raioa­nele Dorohoi și Darabani griul de pe suprafețe în­semnate s­ a fost secerat. Dar, cerealele strînse în clăi nu-s puse la adăpost de pierderi. In caz de ploaie, boabele încolțesc, iar atîta timp cit snopii stau pe cîmp, păsările și rozătoa­rele se îndoapă din noua recoltă. Iată de ce se cere ca, pe măsură ce este secerată, recolta să fie re­pede cărată la aici și treierată fără întîrziere. In regiunea noas­tră s-a creat însă un decalaj ne­­permis de mare între seceriș și treieriș, tocmai datorită faptului că transportul snopilor de pe cîmp și treieratul lor se tărăgănează. In raioanele Trușești, Săveni, Boto­șani, Darabani, Dorohoi etc. cîm­­pul este plin de clăi. La gospodă­riile colective și întovărășirile din comunele Săveni, Mitoc, Drăgu­­șeni - raionul Săveni, cele din Ro­­mînești, Ringhilești - raionul Tru­șești etc., precum și în multe co­mune din celelalte raioane, din recolta secerată a fost cărată la aici doar o foarte mică parte. A­­ceasta, din cauză că sfaturile populare, conducerile unităților agricole așteaptă ca mai întîi să se termine secerișul și după a­­ceasta au, probabil, de gînd să se ocupe de transportul recoltei și de Începerea treierișului. In multe locuri, cu toate că pe aici s-a de­pozitat o anumită cantitate de recoltă, treierișul se desfășoară cu multă încetineală sau nici n-a în­ceput. Deși pe ariile din comu­nele Fîntînele și Liteni - raionul Fălticeni, Vlădeni - raionul Bo­toșani, Cracalia, Dimăcheni - ra­ionul Dorohoi, etc. există destule stoguri, batozele stau trase la marginea ariilor, fără a fi treierat măcar vreun snop. Pentru ca boabele să fie depo­zitate ci­ mai curînd în magazii și puse la adăpost de orice pier­deri, se impune ca în săptămîna a­­ceasta - odată cu intensificarea eforturilor pentru terminarea se­cerișului - să fie luate măsuri or­ganizatorice concrete pentru gră­birea transportului snopilor la arci și începerea din plin a treie­rișului. De asemenea, se cere ca munca la aici să fie cit mai bine organizată, astfel ca batozele să lucreze cu întreaga lor capacitate. In acest sens, trebuie să se ur­mărească cu multă grijă ca echi­pele de treier să fie complectate, iar garniturile de treier să func­ționeze neîntrerupt. Organizațiile de partid sătești, toți comuniștii să-i mobilizeze și să-i însuflețească pe oamenii muncii din agricultu­ră, în bătălia ce se dă acum pen­tru strînsul grabnic al recoltei din acest an. LA ORDINEA ZiLil ÎNAINTEA timpului Constructorii de pe șantierul fabricii de conserve din lapte „Ratăul“ din Cîmpu­­lung nu-și precupe­țesc eforturile pentru a-și îndeplini angaja­mentul lnic, de a da în funcțiune noul o­­biectiv industrial îna­inte de termen. Și e­­forturile lor sunt în­cununate de succe­s. Astfel, numeroase lucrări de pe șantier sunt avansate față de prevederile de pe grafic. In corpurile A și B de fabricație se execută în prezent finisările interioare, iar în corpul A a și început montarea u­­tilajului. Instalatorii din centrala termică se străduiesc să ter­mine ce mai repede montarea cazane­­lor de aburi pentru a se putea face pro­bele la instalațiile de încălzire. Lucrări­le pentru captarea apei sunt și ele mult avansate față de gra­fia Paralel cu execu­tarea lucrărilor, cons­tructorii de pe acest șantier sunt preocu­pați și de a realiza ce­ mai importante economii la materia­lele de construcții. Pînă in prezent prin evitarea risipei și prin aplicarea unor­ metode avansate de muncă au economisit 45 m. c. bile manele, peste 15 m.c. cheres­tea rășinoase, 10.000 buc. cărămizi și alte materiale. -----------------------­ Var peste plan Ciiul lucrările pe șantiere­le de construcții se desfășoa­ră din plin, se simte și nevoia unor cantități sporite de var.­ Irit­ele­gînd aceasta, muncito­rii de la furnalul de ars var din Iacobeni se străduiesc să dea constructorilor var mai mult și de o calitate mai bună.­ In luna iulie, ei au produs peste plan 80 tone var de cali­tatea I-a. In același timp, ei au redus prețul de cost cu 94,69 lei la tona de var. Intensificînd întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 23 August, muncitorii de la fur­nalul de ars var sînt hotărîți să dea peste plan luna aceas­ta 100 tone vor fi să reducă prețul de cost cu 130 lei pe tonă. Corespu M. FUNDUIANU Economii in sectorul întreținere Lucrătorii din sectorul în­treținere a G. A. S. ILii-nflii in-m­i Alivianit m­ota. i/cuuu jc/m J.VXVOVOV 1UWIV m­ale din resursele locale. De exemplu, la repararea pa­docurilor de la adăposturile de animale s-au folosit 16.140 bucăți cărămidă provenită din demolări, 17 m.c. piatră de rîu, 4 m.c. piatră pavaj. La lucrările de întreținere s-au fo­losit și s­cînd­urile provenite din modificările făcute la graj­duri. Prin întrebuințarea aces­tor materiale, s-a realizat o economie în valoare totală de 10.918 lei. Coresp. T. TOMA (din postul de corespondenți voluntari), Recoltatul griului cu combina ,.S4“ la G.A.S. Ripicom Lucrările de montare a­­ utilajelor la fabrica de za­­­­hăr din Bucecea se desfă­­­șoară cu intensitate. Iată-i și pe frații Ion și Dumitru si Secure lucrînd la monta­ i­­rea filtrelor de sirop.­­ Foto: D. VINTILA H« vorbesc fruntași fie la întreprinderea „Lupta pentru pas«*" din Dor­ohei Muncim de MIHAI CERBU strungar ! Muncitorii a­­telierului meca­nic au ca sarci­nă să execute toate reparațiile necesare utilaje­lor și mecanis­melor existente in cadrul între­prinderii noas­tre. Deci, principala noastră­ preocupare este îndreptată spre realizarea unor reparații de bună calitate. Ca strungar, tre­buie să confecționez o serie de piese, începînd de la simplele piulițe pînă la complicatele­­ pi­­nioane. Pentru ca aceste piese să fie de cea mai bună cali­tate, înainte de a trece la exe­cutarea lor, studiez cu cea mai mare atenție sebița, îmi notez toate caracteristicile piesei, di­mensiunile etc. și apoi îmi pre­gătesc sculele. M-am obișnuit să aleg din dulap numai acele scule de care am neapărată ne­voie, pentru că mi-am dat sea­ma că, aglomerînd locul de muncă cu tot soiul de scule, îmi creez singur greutăți în timpul producției. Invățînd din experiența înaintată a muncito­rilor strungari fruntași, m-am -------­ obișnuit să așez fiecare lucru la locul lui. Aceasta contribuie și la reducerea timpilor morți nefiind nevoie să pierd timp pentru alegerea sculelor sau a altor materiale, îmi crește inima de bucurie cînd văd că eforturile mele con­tribuie la realizarea sarcinilor de producție, cînd văd că mun­ca mea este apreciată de tova­rășii mei de muncă. ION DOMNESCU tîmplar îmbunătățirea calității mobilei constituie princi­pala noastră pre­ocupare. Pentru a fabrica­­ produ­se de mai bună calitate și a eco­nomisi cheres­tea și placaj, croim cu atenție materialul lem­nos, înainte nu aplicam meto­da tăierii după șabloane și din această cauză se risipeau canti­tăți însemnate de scîndură. A­­cum,­ capetele care rămîn sunt folosite la confecționarea serta­relor, ramelor etc. Numai în lu­na iunie, noi am economisit 3 m.c. de cherestea și 0,400 m.c. placaj. La începutul lunii iulie a fost introdus în procesul de produc­ție un nou sortiment de mobili de bucătărie. Este vorba de garnitura tip »Sibiu“. Pină a­­cum, noi nu am mai lucrat a­­semenea produse. De aceea­, pentru început am primit să­ fabricăm 20 de garnituri. Cu­ ajutorul tehnicienilor, tîmplarii noștri au reușit să cunoască­ particularitățile noului sorti­­ment de mobilă, trecînd acum la executarea lui. Nu cunoaștem­ încă părerea cumpărătorilor despre noul produs. Totuși, după felul cum sînt executate garniturile, credem că ele vor satisface exigențele cumpărător­­ilor. PETRU URSACHE muncitor clăditor la fabrica de cărămizi Lucrez într-un sector important al fabricii noas­tre, și anume, la stivuirea cărămi­­zilor în camerele cuptoarelor Hoff­man. In sco­pul îmbunătățirii ca­­lității cărămizi­­lor noi, cei ce lucrăm la stivui­rea lor, am luat o serie de măsuri. In primul r­ind, nu in­troducem în camerele de arde­re decît cărămidă bine uscată și, în al doilea rînd, ne strădu­­im ca prin aplicarea metodei sovietice »Duvanov“ să redu­cem­ pe cit posibil ciclul de ar­­dere al cărămizilor. Datorită aplicării acestei metode, în­ luna iunie am produs peste plan peste 540.000 cărămizi mai mult decît în aceeași peri­­oadă a anului trecut. Pentru ca toți muncitorii din echipa noastră de clăditori să-și aducă pe deplin contribuția la îm­bu­­nătățirea calității cărămizilor a fost organizată o întrecere pentru obținerea celei mai bu­ne calități, iar cu prilejul consfătuirilor de producție a­­nalizăm cum se desfășoară în­trecerea și în general cum sa prezintă calutea produselor pe care le fabricăm. Cu acest prilej, o serie de muncitori care încă dau lucru de calitate slabă au posibilitatea să înve­țe din experiența fruntașilor în producție. Așa, bunăoară, tov. Toader Brînzilă nu dădea cărămizi și țigle de bună ca­litate. Muncitorii din grupa sindicală l-au ajutat de mai multe ori și acum ne bucură faptul că tov. T. Brînzilă se numără printre fruntașii fabricii noastre și dă ’produse de bună calitate, pentru a fi premise bian calitate Cum stau G.A.C. din raionul Fălticeni cu îndeplinirea sarcinilor în sectorul In acest an, colectiviștii din raionul Fălticeni și-au prevăzut în planurile de pro­ducție sarcini importante cu privire la dezvoltarea secto­rului zootehnic. Ei s-au con­vins că dezvoltarea creșterii animalelor, sporirea produc­tivității lor constituie surse sigure de obținere a unor în­semnate venituri. Să vedem cum stau G.A.C.. din acest raion, cu îndeplini­rea prevederilor stabilite în acest sens. Este de remarcat preocu­parea colectiviștilor pentru dezvoltarea sectorului taurin, și în special a fermelor de zootehnie vaci. Astfel, aumui de a se prevederile pra­procura, în cursul acestui an, un număr de 112 vaci, au fost depășite. Colectiviștii din Antoceni, comuna Forăști, de pildă, au cumpărat 39 vaci, în loc de 24. Și-au mărit simțitor nu­mărul vacilor cu lățite și co­lectiviștii din Horodniceni și cei din Oniceni etc. Așa se face că, pe raion, încărcătu­ra de taurine planificată pen­tru acest an, la suta de hec­tare teren agricol în gospo­dăriile colective, a fost, deja, depășită, în loc de 20 capete taurine, din care 13,5 vaci, s-au realizat 21 capete tauri­ne, din care 14,6 vaci. Bine ar fi fost dacă colec­tiviștii din raionul Fălticeni, s-ar fi interesat, în aceeași măsură, și de dezvoltarea fer­melor de oi și de porci. In a­­ceastă privință, situația se prezintă cu totul altfel. Din cele 134 oi țigăi planificate, nu s-a cumpărat nici măcar una. In consecință, în mo­mentul de față, încărcătura de ovine la suta de hectare teren agricol în colective este cu gospodăriile mult sub sarcina planificată. De asemenea în cadrul gos­podăriilor colective nu se a­­cordă atenția cuvenită reali­zării cifrelor de plan privind sporirea efectivelor de porci­ne și păsări. De aceea, încăr­cătura la suta de hectare te­ren arabil este de numai 6,2 scroafe în loc de 8. Cît pri­vește păsările, G.A.C. din ra­ionul Fălticeni au abia 55 pă­sări la suta de ba., în loc de 105, cît e stabilită media pe raion. Un bun gospodar se îngri­jește ca să obțină de la ani­male producții cît mai mari. Așa procedează și membrii uicr G.A.C. din raionul Făl­ticeni. Alții, însă, lasă aceas­tă probi cații pe planul al doi­lea, sau chiar o neglijează. Așa se face că, în timp ce co­lectiviștii de la „Ilie Pintilie“ Rotunda au obținut cîte 2,130 kg. lină pe cap de oaie, cei de la „Olga Bancic“ din Fo­răști au realizat numai 1,500 kg. lină pe cap de oaie, adi­că mai puțin cu 0,630 kg. decît primii și cu 0,500 kg. în minus față decît au avut ei trecut în plan. Un caz aparte găsim la co­lectiviștii din Șosea , aici s-au realizat producții foarte bune la oi, dar la ferma de vaci s-a obținut o producție nejusti­fi­cat de mică. Pînă la începu­tul lunii iulie, ei obținuseră cîte 8.200 kg. brînză­­ pe cap de oaie, pe­ cînd de la vaci au muls abia cîte 508 litri lapte pe cap de vacă furajată. Cau­zele? Consiliul de condu­cere a dat vina, multă vreme... pe vaci, cică ele nu-s bune de lapte. Dar nu asta era adevărata cauză. Schimba­rea repetată a îngrijitorilor, slaba furajare a animalelor, ne­­respectarea sfaturilor date de specialiști — toate acestea au făcut ca producția de lapte să scadă. La un moment dat, tovarășii de la secția agrico­lă raională au îndrumat colec­tiviștii să administreze vacilor secară masă verde, întrucît a­­veau de unde. Dar membrii D. TURTA (Continuare în pag. 3-a) - eoo*. O&OOOOOCOCiOt OOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOO X-OOOOCI ----------------—....... . - In curînd, va începe construcția Pe locul unde se va înălța viitorul complex al U.R.C.M. fost terminate Fălticeni au demolările vechilor construcții. In cursul acestei săptămîni T.R.C. Suceava va începe lu­crările de fundație a com­plexului. Noua clădire a co­operației meșteșugărești din Fălticeni va avea parter și două etaje și va cuprinde mai multe secții printre care cizmărie, croitorie, frizerie, etc. Se mărește parcul de mașini I.R.T.A. Sîmbătă la I.R.T.A. Su­ceava au sosit încă 10 au­tocamioane, 10 autobas­culante ,Steagul roșu“ pre­cum și 2 autobuze »Tudor Vladimirescu“. Ele au fost repartizate la autobazele din Dorohoi, Siret, Gura Humorului și Fălticeni. In felul acesta cerințele mereu crescinde în domeniul trans­porturilor vor fi mai bine asigurate. In excursie prin țară Un grup de elevi și cadre didactice de la școala me­die din Darabani au plecat de cîteva zile într-o excursie prin țară, excursie care va dura 15 zile. Cu­ a­­ceastă ocazie, elevii și ca­­dr­ele didactice vor vizita centre industr­iale, monu­­­­mente istorice, diferite ora­­­­șe, localități turisti­ce, vor cuuoaște bogățiile și fru­­l­musețile patriei. Aproape 6.800 de spectatori ] »23 Rulînd la cinematograful August“ din Suceava filmul sovietic „Balada sol­­­­datului“—care, prin uimanis­ ] mul pe care îl propagă se bu­­­­cură de înaltă apreciere în­ toată lumea — a fost vizio­­­­nat săptămîna trecută de­­ aproape 6.800 de spectator­i.­­ Pentru­ acest film, planul­ stabilit a fost depășit cu peste 1.400 de bilete. Autobuz pe ruta Siret — Vicșani Zilele acestea autobaza Siret a primit în dotare de la I.R.T.A. Suceava x un au­­tobuz „Tudor Vladim­irescu“. Cu ajutorul lui se va înfiin­ța un nou traseu pe care autobuzele transportă călă­­tori între diferite localități. Este vorba de traseul, Si­ret — Vicșani și retur.

Next