Zori Noi, iunie 1961 (Anul 14, nr. 4193-4218)

1961-06-01 / nr. 4193

­Ziua internațională a copilului a devenit o tradiție ca la fie­care întîi Iunie să se sărbătorească Ziua internațională a copilului. Sărbătorirea acestei zile își are obîrșia în dorința popoarelor de a apăra viața copiilor, de a le făuri un viitor fericit. Și în acest an, Ziua copilului se sărbătorește sub semnul luptei pentru pace, pentru dezarmare generală și totală, pentru coexis­tența pașnică a țărilor cu sisteme sociale diferite. Fericirea copiilor nu poate fi asigurată decât în condițiile unei păci trainice, în­­ condițiile eliberării tuturor po­poarelor de sub jugul exploatării capitaliste și al înrobirii colo­niale. Numai în asemenea condi­ții pot fi feriți toți copiii de de­zastrul pe care l-ar aduce un război, de foame, frig, boli etc. Și câtă vreme nu sunt create peste tot condițiile pentru a face din puiul de om un om adevărat, c­are să ducă o copilărie fericită, iar cînd va fi mare să se bucure de munca lui creatoare, de viață, glasul omenirii progresiste nu poate să tacă. Tot mai larg e frontul acelora care cer la viață, pentru ei, pentru dreptul copiii de pretutindeni. ...Ii vezi pe micuții de-o șchioa­pă, plini de voioșie, sănătoși, îm­brăcați frumos. Ca mii ne sunt pionieri, elevi, apoi muncitori cu o înaltă calificare, profesori, ingineri, medici. E un ascendent asigurat copiilor drum din țara noastră, ca și copiilor din celelalte țări ale lagărului socia­list în frunte cu Uniunea Sovie­tică. Părintele care a dat jertfe pen­tru făurirea minunatelor condiții pe care le au copiii din țara noastră este partidul: încă înainte de a se naște, copilul se bucură de îngrijire, prin grija ce o ma­nifestă statul față de viitoarea mamă. Iar de la nașterea în ma­ternități și case special amena­jate, și mama și copilul se bucură în continuare de o deosebită aten­ție. Statul a alocat și alocă mi­lioane și milioane de lei pentru concediile plătite ale gravidelor și mamelor cu copii mici, pentru înființarea de noi creșe și grădi­nițe, amenajarea de salarii, tere­nuri de sport, pentru­ construirea de școli, laboratoare, pentru tipă­rirea de manuale și cărți. Au luat ființă teatre de păpuși pentru copii, s-au înființat fabrici și secții pro­ducătoare de jucării și confecții pentru copii. Sute de mii de copii își petrec vacanțele în tabere special amenajate, la munte și la mare. Conlucrînd cu­­ familia, educatorii și profesorii se îngri­jesc ca încă de mic copilul să capete cele mai bune însușiri, se îngrijesc de formarea caracterului lui. Minunate sunt perspectivele ce se deschid pentru educarea și instruirea tinerei generații și a generațiilor care vor urma. Con­dițiile existente, perspectivele lu­minoase sunt urmarea faptului că în țara noastră nu mai dom­nesc moșierii și­ capitaliștii - stă­pânii care înrobeau fiii oamenilor muncii -, că țara noastră face parte din invincibilul lagăr al socialismului. Sîntem mîndri de tot ceea ce dăm copiilor noștri. Dar nu peste tot copiii duc o viață fericită, ca în țara noastră și ca în celelalte țări ale lagăru­lui socialist. Copiii din țările ca­pitaliste și din colonii sînt lăsați pradă foametei și bolilor care le răpesc viața- Mulți sînt să lucreze incă de mici; nevoiți sunt vînduți ca robi, pentru alții că părinții n-au cu ce să-i întrețină. Milioane de copii rămîn analfa­beți, foarte mulți dintre ei numai pentru faptul că au pielea neagră. Aceasta e realitate îngrozitoare. Și mai îngrozitor e faptul că în țările imperialiste se chel­tuiesc sume fantastice pentru înarmări, pentru experiențele cu arma atomică. Glasul popoarelor nu va tăcea însă atâta vreme cu­ viața copiilor va fi pusă în pri­mejdie. Voința lor va învinge. De 1 Iunie, să felicităm cu căl­dură toți copiii, asigurîndu-i de toa­­tă dragostea și grija părinteascis. De Ziua copilului Școala e un surîs de soa­re după ploaie, o grădină cu florile viito­rului. Mîinile copiilor sînt albi porumbei care înscriu pe-ntreg albastrul cerului cuvîntul Pace, pentru triumful vieții în lume. Și copiii aceștia care rid și se joacă văd oamenii care vor spu­ne cu mîndrie : „Noi trăim vremea de aur a Comunismului !“ G. SIBECHI BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ I ,M. EMINESCU“ LAȘI Î Manifestări culturale . Casa pionierilor din o­­rașul Botoșani a organizat, în după-amiaza zilei de 29 mai, la sfatul popular orășenesc, o seară de basme. Au participat elevii din clasele a 111-a și a­­ IV-a de la școlile din oraș, precum și copiii salariaților­­ sfatului popular orășenesc. In total, au fost prezenți peste­­ loc de copiii. Coresp. J. WEXLER j . Cu programe artistice, 1 formate din cîntece și jocuri,1 întîmpină ziua de 1 Iunie co­­­piii din raionul Fălticeni. A­­se­menea programe artistice au fost prezentate atît în oraș, cit și în multe comune din raion. De asemenea, în ziua­ de 1 Iunie vor avea loc pro­­gram­e artistice la care își vor aduce contribuția copiii și e­­levii din oraș. Coresp. A. OFFENBERG i | ANUL XV - Nr. 4193 Prtíelati dm toate țarik, uiiițhJf O­rgan al comitetului regional p.mr. Suceava și al sfATurii popular regional 109 1 IUNIE 1961 4 PASIN! - 20 BANI Prășitul - o lucrare ce nu suferă amînare ".y* *-----­ Mecanic și , de .Y , la G.A.S. Leor­lagaaal j d>_Botosaili cordă o deosebită atenție între­ținerii culturilor. Ei au început, de curînd, să execute prima pra­șilă la porumb. Pînă în prezent, s-au și prășit, atît mecanic cît și manual, primele iao ha, cu porumb boabe. Aceeași grijă se manifestă la G.A.S. Leorda și față de cultura­ cartofilor, cele io ha, fiind prășite de mult.­­Gospodar/­ cx‘­, r . . cutate la timp harnici­i . . , „­­-----------------------1 și de buna ca­litate, hotărăsc soarta recoltei. Acest adevăr le este bine cunos­cut colectiviștilor din comunele Calafindești și Zamostea, raionul Rădăuți. De cum se luminează de ziuă și pînă înserează, ei sînt pe cîmp, dînd bătălia cu buru­ienile, care, favorizate de ploi, cresc parcă văzînd cu ochii. Ca­­lafindeștenii nu lasă să le scape nici o oră bună de lucru. Așa se cutat face că pînă acum au exe­prima prașilă pe 60 ha. sfeclă de zahăr și 50 ha. cartofi. Cei din comuna Zamostea au terminat prima prașilă pe 100 ha. sfeclă de zahăr, 10 ha. floa­­rea-soarelui, 30 ha. cartofi și, de asemenea, au executat și răritul sfeclei de zahăr pe întreaga su­prafață. InițiaÍ3 ' Intovărășiții din prășitul , comuna Zvoriștea, 1 “ . * raionul Dorohoi, sunt rămași în urmă cu lucrările de întreținere a culturilor. Din 66 ha, cu sfeclă de zahăr, au prășit de-abia jumătate, iar din 136 ha, floarea-soarelui, numai 43 ha. Ploile din ultima vreme nu pot constitui o scuză, deoarece colectiviștii din Șerbănești, vecini cu ei, raportează cu mîndrie că au terminat de prășit aceste cul­turi. Sosirea în Capitală a dr. Sukarno, președintele Republicii Indonezia Președintele Republicii Indo­nezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală. Înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este în­soțit de miniștri și alte persoana oficiale, de ziariști. La ora 4, avionul cu care călătorește președintele dr. Su­karno, escortat de avioane cu reac­ție românești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne și­ Re­publicii Indonezia. Alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno,, și pre­ședintelui Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana și romină urarea „Trăiască prietenia între poporul indonezian și poporul român­­“ . In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno, pe aeroport se aflau tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Ion Gheor­ghe Maurer, președintele Consiliu­lui de Miniștri al R. P. Române, Gheorghe Apostol, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan V­oi­tec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul A­­facerilor Externe, și alte persoane oficiale. Au fost de față Sukrisno, amba­sadorul Republicii Indonezia la București, și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în țara noastră, precum și Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romano la Djakarta. In aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducă­torii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniat pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Sukarno. Am fost intonate Imnurile de Stat ale Republicii Indonezia și R. P. Române. Președintele dr. Sukarno, îm­preună cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de mașini, însoțită de o escortă de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oas­pete. (AGERPRES) Preocuparea pentru calitate, continuă Stăteam de vorbă, zilele tre­cute, cu tovarășul Ion Schneider, maistrul secției de fabricație a șvaițerului de la I.C.I.L. Vatra Dornei. Pe lîngă unele explica­ții cu privire la fabricarea a­­cestui renumit produs, tov. Schnei­der mi-a relatat și cîteva din­­ regulile ce trebuie neapărat res­pectate pentru a se obține, din aceeași cantitate de lapte, un procent mai mare de șvaițer de calitate superioară. „Șvaițerul este produsul de bază al întreprinde­rii noastre. Iată de ce noi ne preocupăm in mod deosebit de continua îmbunătățire a calității lui. Calitatea șvaițerului este a­­preciată după regularitatea gău­rilor ce le are la terminarea procesului de fabricație. După mărimea găurilor se poate con­stata felul cum au lucrat fer­menții. De aceea, în prezent noi pasteurizăm un procent mai mare de lapte, pentru a diminua influ­ența anumitor bacterii care ar avea ca urmare balonarea șvaițe­rului, deci, obținerea unui produs necorespunzător. In schimb folo­sim fermenți selecționați, care au influență pozitivă asupra îmbu­nătățirii calității șvaițerului. Dar de calitatea acestui produs sunt legați și alți factori : faptele trebuie să îndeplinească un anu­mit procent de grăsime, se cere respectarea tuturor regulilor igi­enice, a regulilor de fabricație și altele. Pe baza celor relatate de tov. Schneider, am aflat apoi, în în­treprindere, alte lucruri interesan­te. In laboratorul bacteriologic al întreprinderii se execută nume­roase analize cu scopul de a des­coperi anumite surse de infecții, putîndu-se lua astfel măsurile co­respunzătoare. Atunci cînd la sec­ția de fabricație Podul Coșnei s-a constatat că o anumită can­titate de lapte conținea unele im­purități, au fost formate echipe care au făcut controlul pe teren. Descoperind sursele de infecții, echipele respective au îndrumat colectorii asupra regulilor igie­nice ce trebuie să le respecte pentru a furniza materie primă de bună calitate. Asemenea e- N. GROZA * 1 * I * * * 5 * * 8 * * il (Continuare în pag. 3-a) Hai la „Către tine, casa noastră, Toți voioși ne îndreptăm, Fiindcă­ aicea lucruri bun» Noi, pionierii, învățăm“. Sunt patru versuri din cîntecul Casei pionierilor din Câmpulung.­ E cîntecul pe care pionierii și școlari din această localitate l-au închi­­at, din toată inima, casei lor, a pionierilor, casei unde în fiee ce zi îi așteaptă prilejuri de noi învățăminte, de împlini­re a aptitudinilor lor. In fiece zi, la sfîrșitul orelor de curs­, voi auzi același îndemn :­­ Hai la casa pionierilor ! Să mergem și noi, dragi citi­tori, să vizităm, odată cu aceste tinere vlăstare. Casa pionierilor din Câmpulung. O zi de lucru obișnuită. Obișnuită și totuși nu.­ Cauza ; 1 Iunie, Ziua internațio­nală a copilului.­ Ziua lor, celor mici. Peste tot, pregătirile a pentru cinstirea acestui eveni­ment sunt în toi. Ispita deci e mare. Unde ne vom opri ? La care din cele 9 cercuri ? Mîini îndemînatice, aeromodele, drama­tic, foto ... ne - Veniți cu noi la „muzică“ îndeamnă cîțiva pionieri. Intrăm. Pe scenă, corul for­mat din 120 pionieri, interpre­tează cîntecul „Partidului iubit“. Un cintec din cele 30 din reper­toriul formației. Alături de co­riști sunt și instrumentiștii. 30 la număr. Viori, acordeoane, con­­trabase ... Dirijor : tov. prof. Grigore Macovei. Coriști: An­teni Olimpia, Crăciunescu Magdalena și alți pionieri de la cele 3 școli elementare ale orașului. ..­­. Sst ! Liniște ! Se repetă. Ne aflăm la cercul „păpușarilor“. CARNET DE REPORTER Micuții minuitori sînt în plină activitate. Repetă piesa „Gîscă­­nelul“. E una din piesele pe care acest cerc le-a pus în scenă. Spectacolul va avea loc în curînd. Și păpușarii vor avea spectatori destul de exigenți : copiii de la grădinițele orașului. Și pe membrii cercului dramatic i-am găsit făcînd repetiții. Re­pertoriul cercului cuprinde sce­netele „Un bun organizator“, „Sombrero“ și „Adevărata is­pravă a Lilianei Arghir“. La cercul „mîinilor îndemâna­tice“ se muncește de zor. Feti­țele, aplecate asupra lucrurilor ce le execută - broderii, flori, cu­sături pe motive naționale - fac ultimele retușuri. Nu de alta, dar doresc ca expoziția ce se va des­chide să fie apreciată de vizi­tatori. Cîți dintre noi, iubiți cititori, n-am visat, in anii copilăriei, să devenim aviatori ? înălțimile, azurul nemărginit al cerului, exer­cită o atracție deosebită. Dar, pînă a deveni aviator, trebuie să cunoști tainele zborului. S-o iei, cum s-ar spune, de la­­,,a“. Și un asemenea „a“ îl constituie și cercul de aeromodele. Aici, sub atenta supraveghere a tov. prof. Octavian Chirică, el însuși un pasionat aeromodelist, viito­rii aviatori, sau, mai știi, cosmo­nauți, după cum mulți dintre ei se intitulează (epocala realizare a tehnicii sovietice, a primului cosmonaut Iuri Gagarin, a lăsat și aici urme destul de adin ei), își însușesc primele cunoștințe. - Stați puțin, nu mișcați ! - Mulțumesc ! O fotografie la minut. Una din multele pe care copiii cercu­lui foto le execută. Acest in­stantaneu fotografic a fost făcut în timp ce ne îndreptam spre lotul experimental al cercului mi­cilor naturaliști. Un grup de e­­levi, mici botaniști, studiau, îm­preună cu profesorul de speciali­tate, biologia unuia din cele 1ș soiuri de cartofi semănate și îngrijite de ei. Afară de bota­niști, mai sunt și alții : micii C. DAN (Continuare în pag. 7-a) casa pionierilor! Dănuț a plecat la plimbare prin parc». i, Veniți și voi cu mine în că­­rucior !”» formi pare rău ! Atunci să si pe iarbă”!­i,Hai, veniți !’­5,Ce plăcut, și cald, si mumos !“ I I 5 g 8 8 * * I { 8 S g g 8 8 j. g 11 8 i Cu mecanismele se lucrează mai cu spor Pentru a ușura scosul și apropi­atul buștenilor la rampa de în­cărcare în vagoane c.f.f., în secto­rul de exploatare Argeș - S. F.­ Moldovița­­ au fost instalate două funiculare. Buștenii din parchetul 2 A/125 se scot cu aju­torul unui funicular tip „Wyssen” și apropiați - pe o distanță de 2 km., pînă la rampa de încărcare în vagoane c.f.f. - cu ajutorul unui­ funicular tip „Mîneciu”. In felul aceștia se scot și se apropie zil­nic, pe o distanță de aproape km. teren accidentat, cite 70 m.c. 3 bușteni. Dintr-un calcul făcut ini­țial, se anticipează că prin scosul și apropiatul buștenilor cu acest mijloc la rampa c.f.f., se va reali­za o economie la prețul de cost în valoare de circa 80.000 lei. O. BIROȘ . ............ .....—­■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] —---------. Expoziție de mobilă La Botoșani s-a deschis o expo­ziție cu noile tipuri de mobilă, produse de întreprinderile indus­triei locale din regiune. Printre ex­ponatele prezentate care se bucură de aprecierea vizitatorilor sunt ca­merele studio produse de între­prinderile de industrie locală „Fla­mura roșie” Botoșani și „Rarăul” Câmpulung. ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ w­w ăi Aii întrebarea „n-aveți un bilet II­u în plus?” se pronunță des. Pes­te un sfert de oră trebuie să n­­u înceapă filmul, iar pentru spec­tacolul respectiv nu mai sunt bilete de cîteva ceasuri. Cei care nu s-au îngrijit din timp­­ să-și procure bilete, sînt in­vidioși pe cei care se apropie­­ de intrarea în sală. Dar iată că un tovarăș, în programul căruia a intervenit pe neaș­teptate o schimbare, este ne­voit să nu vadă acum filmul , și, ca urmare, se adresează ce­il­­or din jur: «Cine dorește două­­ bilete?” Vreo 30 de persoane î­­l «asaltează“. Perechea noro­­coasă s-a îndreptat deja spre sala arhiplină. Sunt aici numeroși secretari ai organizațiilor de partid din Suceava și din cartierele N­eam și Burdujeni, muncitori, inte­­­­­­lectu­ali, funcționari, gospodine, care așteaptă cu nerăbdare ii­n­­ceperea spectacolului. Are loc­­ premiera noului film­­ românesc „Setea”, primul artistic pe u­n ecran lat. Mulți dintre specta­­tori cunosc romanul cu același­­ nume al lui Titus Popovici, de la la care autorul a pornit la rea­li­­zarea scenariului noii opere cinematografice a studioului «București“. Pe ecran, se perindă scene de mare intensitate dramatică, 11 exprimate intr-un ingenios um­il baj cinematografic. Iată-l pe Mitra Moț, întors din războiul împotriva fascismului. Cu fie­­care clipă pe care o trăiește își dă tot mai mult seama de rostul său, ca țăran sărac, în­­ împlinirea evenimentelor din martie 1945. El, fostă se află în fruntea masei slugă, de țărani din Deleni, care expro­priază moșia baronului Papp de Zerind. Iată-l pe activistul de partid Ardeleanu, trimis la Deleni să sprijine înfăptui­rea reformei agrare, manifes­­tîndu-și mnalte calități revolu­ționare și morale, în slujba rea­lizării visului de veacuri al obidiților satelor. Spectatorii urmăresc cu aten­ția încordată desfășurarea aces­tui minunat film, închinat luptei partidului pentru ferici­­rea poporului. Ultima scenă. Mitru Moț scrutează întinde­rile, întrevăzînd viitorul lumi­nos al semenilor săi din De­leni, care au și tras prima brazdă în pământul baronului, nu însă în folosul acestuia, ca pînă atunci, ci în folosul lor, al celor care l-au muncit și-l vor munci, așa cum îi va călăuzi partidul drag. Spectacolul s-a terminat. Oa­menii se îndreaptă spre ieșirea din sală. - E o minunată realizare a cinematografiei noastre - îmi spune cu mîndrie fostul meu vecin de scaun, muncitor la combinatul din valea Sucevei.­­ Cred că e cel mai bun film al nostru - întărește altcineva. Se aduc cuvinte de apreciere înaltă interpreților. Mult rostite sînt, mai ales, numele Colea Rău­tu (interpretul lui Arde­leanu) și Ilar­ion Ciobanu (Mi­tru Moț). Peste cîteva minute, este din nou arhiplină. La sala in­trarea cinematografului totuși, numeroși cetățeni­ sînt: Se aude din nou întrebarea: „N-aveți u­n bilet în plus?’’. 1. FLORIAN OR1AN INSTANTANEE | ---------------------------­­ ­i( * „N-AHîl UN BILET IN PLUS î â

Next