Zori Noi, iunie 1961 (Anul 14, nr. 4193-4218)
1961-06-01 / nr. 4193
Ziua internațională a copilului a devenit o tradiție ca la fiecare întîi Iunie să se sărbătorească Ziua internațională a copilului. Sărbătorirea acestei zile își are obîrșia în dorința popoarelor de a apăra viața copiilor, de a le făuri un viitor fericit. Și în acest an, Ziua copilului se sărbătorește sub semnul luptei pentru pace, pentru dezarmare generală și totală, pentru coexistența pașnică a țărilor cu sisteme sociale diferite. Fericirea copiilor nu poate fi asigurată decât în condițiile unei păci trainice, în condițiile eliberării tuturor popoarelor de sub jugul exploatării capitaliste și al înrobirii coloniale. Numai în asemenea condiții pot fi feriți toți copiii de dezastrul pe care l-ar aduce un război, de foame, frig, boli etc. Și câtă vreme nu sunt create peste tot condițiile pentru a face din puiul de om un om adevărat, care să ducă o copilărie fericită, iar cînd va fi mare să se bucure de munca lui creatoare, de viață, glasul omenirii progresiste nu poate să tacă. Tot mai larg e frontul acelora care cer la viață, pentru ei, pentru dreptul copiii de pretutindeni. ...Ii vezi pe micuții de-o șchioapă, plini de voioșie, sănătoși, îmbrăcați frumos. Ca mii ne sunt pionieri, elevi, apoi muncitori cu o înaltă calificare, profesori, ingineri, medici. E un ascendent asigurat copiilor drum din țara noastră, ca și copiilor din celelalte țări ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Părintele care a dat jertfe pentru făurirea minunatelor condiții pe care le au copiii din țara noastră este partidul: încă înainte de a se naște, copilul se bucură de îngrijire, prin grija ce o manifestă statul față de viitoarea mamă. Iar de la nașterea în maternități și case special amenajate, și mama și copilul se bucură în continuare de o deosebită atenție. Statul a alocat și alocă milioane și milioane de lei pentru concediile plătite ale gravidelor și mamelor cu copii mici, pentru înființarea de noi creșe și grădinițe, amenajarea de salarii, terenuri de sport, pentru construirea de școli, laboratoare, pentru tipărirea de manuale și cărți. Au luat ființă teatre de păpuși pentru copii, s-au înființat fabrici și secții producătoare de jucării și confecții pentru copii. Sute de mii de copii își petrec vacanțele în tabere special amenajate, la munte și la mare. Conlucrînd cu familia, educatorii și profesorii se îngrijesc ca încă de mic copilul să capete cele mai bune însușiri, se îngrijesc de formarea caracterului lui. Minunate sunt perspectivele ce se deschid pentru educarea și instruirea tinerei generații și a generațiilor care vor urma. Condițiile existente, perspectivele luminoase sunt urmarea faptului că în țara noastră nu mai domnesc moșierii și capitaliștii - stăpânii care înrobeau fiii oamenilor muncii -, că țara noastră face parte din invincibilul lagăr al socialismului. Sîntem mîndri de tot ceea ce dăm copiilor noștri. Dar nu peste tot copiii duc o viață fericită, ca în țara noastră și ca în celelalte țări ale lagărului socialist. Copiii din țările capitaliste și din colonii sînt lăsați pradă foametei și bolilor care le răpesc viața- Mulți sînt să lucreze incă de mici; nevoiți sunt vînduți ca robi, pentru alții că părinții n-au cu ce să-i întrețină. Milioane de copii rămîn analfabeți, foarte mulți dintre ei numai pentru faptul că au pielea neagră. Aceasta e realitate îngrozitoare. Și mai îngrozitor e faptul că în țările imperialiste se cheltuiesc sume fantastice pentru înarmări, pentru experiențele cu arma atomică. Glasul popoarelor nu va tăcea însă atâta vreme cu viața copiilor va fi pusă în primejdie. Voința lor va învinge. De 1 Iunie, să felicităm cu căldură toți copiii, asigurîndu-i de toată dragostea și grija părinteascis. De Ziua copilului Școala e un surîs de soare după ploaie, o grădină cu florile viitorului. Mîinile copiilor sînt albi porumbei care înscriu pe-ntreg albastrul cerului cuvîntul Pace, pentru triumful vieții în lume. Și copiii aceștia care rid și se joacă văd oamenii care vor spune cu mîndrie : „Noi trăim vremea de aur a Comunismului !“ G. SIBECHI BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ I ,M. EMINESCU“ LAȘI Î Manifestări culturale . Casa pionierilor din orașul Botoșani a organizat, în după-amiaza zilei de 29 mai, la sfatul popular orășenesc, o seară de basme. Au participat elevii din clasele a 111-a și a IV-a de la școlile din oraș, precum și copiii salariaților sfatului popular orășenesc. In total, au fost prezenți peste loc de copiii. Coresp. J. WEXLER j . Cu programe artistice, 1 formate din cîntece și jocuri,1 întîmpină ziua de 1 Iunie copiii din raionul Fălticeni. Asemenea programe artistice au fost prezentate atît în oraș, cit și în multe comune din raion. De asemenea, în ziua de 1 Iunie vor avea loc programe artistice la care își vor aduce contribuția copiii și elevii din oraș. Coresp. A. OFFENBERG i | ANUL XV - Nr. 4193 Prtíelati dm toate țarik, uiiițhJf Organ al comitetului regional p.mr. Suceava și al sfATurii popular regional 109 1 IUNIE 1961 4 PASIN! - 20 BANI Prășitul - o lucrare ce nu suferă amînare ".y* *----- Mecanic și , de .Y , la G.A.S. Leorlagaaal j d>_Botosaili cordă o deosebită atenție întreținerii culturilor. Ei au început, de curînd, să execute prima prașilă la porumb. Pînă în prezent, s-au și prășit, atît mecanic cît și manual, primele iao ha, cu porumb boabe. Aceeași grijă se manifestă la G.A.S. Leorda și față de cultura cartofilor, cele io ha, fiind prășite de mult.Gospodar/ cx‘, r . . cutate la timp harnicii . . , „-----------------------1 și de buna calitate, hotărăsc soarta recoltei. Acest adevăr le este bine cunoscut colectiviștilor din comunele Calafindești și Zamostea, raionul Rădăuți. De cum se luminează de ziuă și pînă înserează, ei sînt pe cîmp, dînd bătălia cu buruienile, care, favorizate de ploi, cresc parcă văzînd cu ochii. Calafindeștenii nu lasă să le scape nici o oră bună de lucru. Așa se cutat face că pînă acum au exeprima prașilă pe 60 ha. sfeclă de zahăr și 50 ha. cartofi. Cei din comuna Zamostea au terminat prima prașilă pe 100 ha. sfeclă de zahăr, 10 ha. floarea-soarelui, 30 ha. cartofi și, de asemenea, au executat și răritul sfeclei de zahăr pe întreaga suprafață. InițiaÍ3 ' Intovărășiții din prășitul , comuna Zvoriștea, 1 “ . * raionul Dorohoi, sunt rămași în urmă cu lucrările de întreținere a culturilor. Din 66 ha, cu sfeclă de zahăr, au prășit de-abia jumătate, iar din 136 ha, floarea-soarelui, numai 43 ha. Ploile din ultima vreme nu pot constitui o scuză, deoarece colectiviștii din Șerbănești, vecini cu ei, raportează cu mîndrie că au terminat de prășit aceste culturi. Sosirea în Capitală a dr. Sukarno, președintele Republicii Indonezia Președintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală. Înaltul oaspete face o vizită de prietenie în țara noastră. Președintele Indoneziei este însoțit de miniștri și alte persoana oficiale, de ziariști. La ora 4, avionul cu care călătorește președintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacție românești, și-a făcut apariția deasupra aeroportului Otopeni. Numeroși bucureșteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíne și Republicii Indonezia. Alături de portretele președintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno,, și președintelui Consiliului de Stat al R. P. Romíne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana și romină urarea „Trăiască prietenia între poporul indonezian și poporul român“ . In întîmpinarea președintelui dr. Sukarno, pe aeroport se aflau tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Române, Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan Voitec și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, și alte persoane oficiale. Au fost de față Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la București, și membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în țara noastră, precum și Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romano la Djakarta. In aplauzele celor prezenți, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Președintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniat pe aeroport a prezentat raportul președintelui dr. Sukarno. Am fost intonate Imnurile de Stat ale Republicii Indonezia și R. P. Române. Președintele dr. Sukarno, împreună cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în mașină, împreună cu tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. Coloana de mașini, însoțită de o escortă de motocicliști, s-a îndreptat spre reședința rezervată înaltului oaspete. (AGERPRES) Preocuparea pentru calitate, continuă Stăteam de vorbă, zilele trecute, cu tovarășul Ion Schneider, maistrul secției de fabricație a șvaițerului de la I.C.I.L. Vatra Dornei. Pe lîngă unele explicații cu privire la fabricarea acestui renumit produs, tov. Schneider mi-a relatat și cîteva din regulile ce trebuie neapărat respectate pentru a se obține, din aceeași cantitate de lapte, un procent mai mare de șvaițer de calitate superioară. „Șvaițerul este produsul de bază al întreprinderii noastre. Iată de ce noi ne preocupăm in mod deosebit de continua îmbunătățire a calității lui. Calitatea șvaițerului este apreciată după regularitatea găurilor ce le are la terminarea procesului de fabricație. După mărimea găurilor se poate constata felul cum au lucrat fermenții. De aceea, în prezent noi pasteurizăm un procent mai mare de lapte, pentru a diminua influența anumitor bacterii care ar avea ca urmare balonarea șvaițerului, deci, obținerea unui produs necorespunzător. In schimb folosim fermenți selecționați, care au influență pozitivă asupra îmbunătățirii calității șvaițerului. Dar de calitatea acestui produs sunt legați și alți factori : faptele trebuie să îndeplinească un anumit procent de grăsime, se cere respectarea tuturor regulilor igienice, a regulilor de fabricație și altele. Pe baza celor relatate de tov. Schneider, am aflat apoi, în întreprindere, alte lucruri interesante. In laboratorul bacteriologic al întreprinderii se execută numeroase analize cu scopul de a descoperi anumite surse de infecții, putîndu-se lua astfel măsurile corespunzătoare. Atunci cînd la secția de fabricație Podul Coșnei s-a constatat că o anumită cantitate de lapte conținea unele impurități, au fost formate echipe care au făcut controlul pe teren. Descoperind sursele de infecții, echipele respective au îndrumat colectorii asupra regulilor igienice ce trebuie să le respecte pentru a furniza materie primă de bună calitate. Asemenea e- N. GROZA * 1 * I * * * 5 * * 8 * * il (Continuare în pag. 3-a) Hai la „Către tine, casa noastră, Toți voioși ne îndreptăm, Fiindcă aicea lucruri bun» Noi, pionierii, învățăm“. Sunt patru versuri din cîntecul Casei pionierilor din Câmpulung. E cîntecul pe care pionierii și școlari din această localitate l-au închiat, din toată inima, casei lor, a pionierilor, casei unde în fiee ce zi îi așteaptă prilejuri de noi învățăminte, de împlinire a aptitudinilor lor. In fiece zi, la sfîrșitul orelor de curs, voi auzi același îndemn : Hai la casa pionierilor ! Să mergem și noi, dragi cititori, să vizităm, odată cu aceste tinere vlăstare. Casa pionierilor din Câmpulung. O zi de lucru obișnuită. Obișnuită și totuși nu. Cauza ; 1 Iunie, Ziua internațională a copilului. Ziua lor, celor mici. Peste tot, pregătirile a pentru cinstirea acestui eveniment sunt în toi. Ispita deci e mare. Unde ne vom opri ? La care din cele 9 cercuri ? Mîini îndemînatice, aeromodele, dramatic, foto ... ne - Veniți cu noi la „muzică“ îndeamnă cîțiva pionieri. Intrăm. Pe scenă, corul format din 120 pionieri, interpretează cîntecul „Partidului iubit“. Un cintec din cele 30 din repertoriul formației. Alături de coriști sunt și instrumentiștii. 30 la număr. Viori, acordeoane, contrabase ... Dirijor : tov. prof. Grigore Macovei. Coriști: Anteni Olimpia, Crăciunescu Magdalena și alți pionieri de la cele 3 școli elementare ale orașului. ... Sst ! Liniște ! Se repetă. Ne aflăm la cercul „păpușarilor“. CARNET DE REPORTER Micuții minuitori sînt în plină activitate. Repetă piesa „Gîscănelul“. E una din piesele pe care acest cerc le-a pus în scenă. Spectacolul va avea loc în curînd. Și păpușarii vor avea spectatori destul de exigenți : copiii de la grădinițele orașului. Și pe membrii cercului dramatic i-am găsit făcînd repetiții. Repertoriul cercului cuprinde scenetele „Un bun organizator“, „Sombrero“ și „Adevărata ispravă a Lilianei Arghir“. La cercul „mîinilor îndemânatice“ se muncește de zor. Fetițele, aplecate asupra lucrurilor ce le execută - broderii, flori, cusături pe motive naționale - fac ultimele retușuri. Nu de alta, dar doresc ca expoziția ce se va deschide să fie apreciată de vizitatori. Cîți dintre noi, iubiți cititori, n-am visat, in anii copilăriei, să devenim aviatori ? înălțimile, azurul nemărginit al cerului, exercită o atracție deosebită. Dar, pînă a deveni aviator, trebuie să cunoști tainele zborului. S-o iei, cum s-ar spune, de la,,a“. Și un asemenea „a“ îl constituie și cercul de aeromodele. Aici, sub atenta supraveghere a tov. prof. Octavian Chirică, el însuși un pasionat aeromodelist, viitorii aviatori, sau, mai știi, cosmonauți, după cum mulți dintre ei se intitulează (epocala realizare a tehnicii sovietice, a primului cosmonaut Iuri Gagarin, a lăsat și aici urme destul de adin ei), își însușesc primele cunoștințe. - Stați puțin, nu mișcați ! - Mulțumesc ! O fotografie la minut. Una din multele pe care copiii cercului foto le execută. Acest instantaneu fotografic a fost făcut în timp ce ne îndreptam spre lotul experimental al cercului micilor naturaliști. Un grup de elevi, mici botaniști, studiau, împreună cu profesorul de specialitate, biologia unuia din cele 1ș soiuri de cartofi semănate și îngrijite de ei. Afară de botaniști, mai sunt și alții : micii C. DAN (Continuare în pag. 7-a) casa pionierilor! Dănuț a plecat la plimbare prin parc». i, Veniți și voi cu mine în cărucior !”» formi pare rău ! Atunci să si pe iarbă”!i,Hai, veniți !’5,Ce plăcut, și cald, si mumos !“ I I 5 g 8 8 * * I { 8 S g g 8 8 j. g 11 8 i Cu mecanismele se lucrează mai cu spor Pentru a ușura scosul și apropiatul buștenilor la rampa de încărcare în vagoane c.f.f., în sectorul de exploatare Argeș - S. F. Moldovița au fost instalate două funiculare. Buștenii din parchetul 2 A/125 se scot cu ajutorul unui funicular tip „Wyssen” și apropiați - pe o distanță de 2 km., pînă la rampa de încărcare în vagoane c.f.f. - cu ajutorul unui funicular tip „Mîneciu”. In felul aceștia se scot și se apropie zilnic, pe o distanță de aproape km. teren accidentat, cite 70 m.c. 3 bușteni. Dintr-un calcul făcut inițial, se anticipează că prin scosul și apropiatul buștenilor cu acest mijloc la rampa c.f.f., se va realiza o economie la prețul de cost în valoare de circa 80.000 lei. O. BIROȘ . ............ .....—■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] —---------. Expoziție de mobilă La Botoșani s-a deschis o expoziție cu noile tipuri de mobilă, produse de întreprinderile industriei locale din regiune. Printre exponatele prezentate care se bucură de aprecierea vizitatorilor sunt camerele studio produse de întreprinderile de industrie locală „Flamura roșie” Botoșani și „Rarăul” Câmpulung. ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ww ăi Aii întrebarea „n-aveți un bilet IIu în plus?” se pronunță des. Peste un sfert de oră trebuie să nu înceapă filmul, iar pentru spectacolul respectiv nu mai sunt bilete de cîteva ceasuri. Cei care nu s-au îngrijit din timp să-și procure bilete, sînt invidioși pe cei care se apropie de intrarea în sală. Dar iată că un tovarăș, în programul căruia a intervenit pe neașteptate o schimbare, este nevoit să nu vadă acum filmul , și, ca urmare, se adresează ceilor din jur: «Cine dorește două bilete?” Vreo 30 de persoane îl «asaltează“. Perechea norocoasă s-a îndreptat deja spre sala arhiplină. Sunt aici numeroși secretari ai organizațiilor de partid din Suceava și din cartierele Neam și Burdujeni, muncitori, intelectuali, funcționari, gospodine, care așteaptă cu nerăbdare iinceperea spectacolului. Are loc premiera noului film românesc „Setea”, primul artistic pe un ecran lat. Mulți dintre spectatori cunosc romanul cu același nume al lui Titus Popovici, de la la care autorul a pornit la realizarea scenariului noii opere cinematografice a studioului «București“. Pe ecran, se perindă scene de mare intensitate dramatică, 11 exprimate intr-un ingenios umil baj cinematografic. Iată-l pe Mitra Moț, întors din războiul împotriva fascismului. Cu fiecare clipă pe care o trăiește își dă tot mai mult seama de rostul său, ca țăran sărac, în împlinirea evenimentelor din martie 1945. El, fostă se află în fruntea masei slugă, de țărani din Deleni, care expropriază moșia baronului Papp de Zerind. Iată-l pe activistul de partid Ardeleanu, trimis la Deleni să sprijine înfăptuirea reformei agrare, manifestîndu-și mnalte calități revoluționare și morale, în slujba realizării visului de veacuri al obidiților satelor. Spectatorii urmăresc cu atenția încordată desfășurarea acestui minunat film, închinat luptei partidului pentru fericirea poporului. Ultima scenă. Mitru Moț scrutează întinderile, întrevăzînd viitorul luminos al semenilor săi din Deleni, care au și tras prima brazdă în pământul baronului, nu însă în folosul acestuia, ca pînă atunci, ci în folosul lor, al celor care l-au muncit și-l vor munci, așa cum îi va călăuzi partidul drag. Spectacolul s-a terminat. Oamenii se îndreaptă spre ieșirea din sală. - E o minunată realizare a cinematografiei noastre - îmi spune cu mîndrie fostul meu vecin de scaun, muncitor la combinatul din valea Sucevei. Cred că e cel mai bun film al nostru - întărește altcineva. Se aduc cuvinte de apreciere înaltă interpreților. Mult rostite sînt, mai ales, numele Colea Răutu (interpretul lui Ardeleanu) și Ilarion Ciobanu (Mitru Moț). Peste cîteva minute, este din nou arhiplină. La sala intrarea cinematografului totuși, numeroși cetățeni sînt: Se aude din nou întrebarea: „N-aveți un bilet în plus?’’. 1. FLORIAN OR1AN INSTANTANEE | --------------------------- i( * „N-AHîl UN BILET IN PLUS î â