Zori Noi, octombrie 1961 (Anul 14, nr. 4297-4322)

1961-10-14 / nr. 4308

Grăbirea semănatului [ sarcină de mare importanță­ lÂXVXXV^XXXXXXXXXXXXXXXSXXXXXXXXXXXXS XXXXXXXXXXXXXX VViXXXXXXXXXXXXXXXX VXXXXXXXXXV\\XXVV^^XVvXSV\ In prezent, eforturile oamenilor muncii din agricultura regiunii noastre sunt concentrate în vede­rea terminării lucrărilor agricole de toamnă. Din datele centraliza­te la secția agricolă a sfatului popular regional rezultă că in majoritatea raioanelor regiunii noastre sunt pe terminate recolta­tul culturilor prășitoare, precum și transportul de pe cimp a acestora. S-au creiat deci condiții ca rit­mul insămințărilor să fie im­pulsionat ca tractoarele și cele­lalte mașini agricole să fie folo­site la întreaga lor capacitate. Ritmul insămințărilor continuă însă să se desfășoare nesatisfă­cător. Dacă în raionul Botoșani s-a însămințat 45 la sută din suprafața planificată, apoi în ce­lelalte raioane insămințările sunt foarte mult intîrziate. Colectiviștii și întovărășiții din raionul Doro­­hoi, de pildă, deși sunt avansați la pregătirea terenului, au însămân­țat abia 24 h­a­­« din s­rafața planificată. Mare decalaj între su­prafața de teren pregătită și cea insămințată se constată și in raioanele Fălticeni, Rădăuți, Să­­veni și în comunele din raza ora­șului Suceava Această stare de lucruri se datorește în mare parte S.M.T. care nu-și concentrează toate forțele spre urgentarea însă­­mînțărilor. Conducerile S.M T. și mulți mecanizatori urmăresc rea­lizarea de hanuri la alte lucrări și nu la însămînțări. Apoi, pe terenu­rile nemecanizabile, colectiviștii și întovărășiții folosesc în mică măsură atelajele proprii la însă­­mînțat. Timpul este destul de înaintat. Orice zi pierdută la insămînțări poate aduce mari pagube de re­coltă. E necesar ca în aceste zile conducerile tuturor unităților a­­gricole, îndrumate de către orga­nizațiile de partid, să mobilizeze toate forțele existente la grăbirea ritmului semănatului pentru ca a­­ceastă lucrare să fie terminată fără întârziere. SBTUBTBY INSfI MINTAR BLQB la 12 octombrie 1961 Rămași în urmă Intirziindu-se cu eliberarea tere­nului, in comuna Darabani, raionul Dorohoi, s-a intirziat și cu pregătirea solului și efectuarea insămințărilor. Pînă la data de 12 octombrie, din cele mo declare ce trebuiau pregă­tite și insămințate cu griu, au fost arate abia 720 ha. și semănate 229 ha. Nici in prezent, cu tete că re­­coltatul porumbului s-a treminat de mult, nu s-a eliberat terenul pe 500 ha. Așa se face că membrii întovă­rășirii „Voința", din centrul de co­mună, nu s-au învrednicit să insă­­muițeze măcar un hectar De altfel, trebuie să spunem că întovărășirile din comună au insă­­mințat doar 91 ha., din planul de 840 ha. După cum se vede, ei nu se prea grăbesc. E timpul să se treacă cu toate jartele la arat și semănat. Anul XVI nr. 4508 4 pagini 20 bani Sâmbătă 14 octom­­brie 15­61 Zilnic, depășesc norma Trecînd acum pe la G.A.S. Socru­­jeni, din raionul Botoșani, ai pri­lejul să constați că lucrătorii de aici sînt în mare zor cu insămințările. Patru semănători străbat tarlalele, de dimineață și pînă se înserează. Cu ele lucrează mecanizatori har­nici și pricepuți, cum sunt Ion Pleuț, membru de partid, Gheorghe Ivan, candidat de partid etc. Zilnic, Pleuț și Ivan își depășesc norma la se­mănat cu 2—3 hectare. Bilanțul de pînă acum arată că, la G.A.S. Socrujeni, au fost însă­mințate toate cele 200 ha. cu orz, 15 ha. cu secară, pentru masă ver­de, precum și 400 ha, cu grîu, din planul de 600 ha. Pentru a spori rodnicia pămîntu­­lui, consiliul gospodăriei, îndrumat de organizația de partid, a luat mă­suri de a se încorpora in sol canti­tăți suficiente de îngrășăminte na­turale și chimice. Astfel, au fost ad­ministrate 2.500 tone gunoi de grajd, bine putrezit, pe o suprafață de 93 ha, și 191 tone îngrășăminte chi­mice pe 628 hectare. Cu sprijinul mecanizatorilor In comuna Ciumulești, raionul Fălticeni, mecanizatorii de la S.M.T. Spătărești lucrează cu multă hărni­cie la pregătirea terenului și efectu­area insămințărilor. Ei sunt orga­nizați in două schimburi, puțind astfel să are ziua și noaptea. Pini la data de 12 octombrie, în comu­nă au fost executate arături pentru însăm­înțare pe aproape 300 ha., din care peste 200 ha. au fost semănate. Mai avansate cu insămințările sunt gospodăriile colective „Viață nouă“ din satul Ioneasa și „Ogorul nou“ din Ciumulești. Prima a însămințat 40 Ha. din cele 60 ha. planificate, iar­­ Ailaltă — 60 ha., din 95. Trebuie spus, însă că membrii ce­lor 4 intovărășiri din comună sunt mult rămași în urmă cu pregătirea terenului și cu insămințările. Ei n-au semănat decit 32 ha. cu griu din cele 235 ha. stabilite în plan. Conducerile întovărășirilor, comite­tul executiv al sfatului popular co­munal și comitetul comunal de par­tid au datoria să ia măsuri de a se efectua la timp insămințările și la intovărășiri. Amină lucrul de azi pe mîine In timp ce în satul Vînători, din comuna Gorbănești, raionul Mani, colectiviștii sunt fruntași Boto­la însămințat, membrii întovărășirii „Tudor Vladimirescu“ sînt codași. Aceștia n-au semănat, pînă la data de 12 octombrie, nici un hectar cu griu. De ce? Pentru că terenul n-a fost eliberat din timp de culturile tîrzii, pentru că nici in prezent pre­ședintele întovărășirii, Petru Obadă, și secretarul, Mihai Toma, nu se grăbesc cu organizarea muncii la pregătirea terenului și insămințărilor și amină lucrul de azi pe mîine, ca și cum n-ar fi răspunzători de soar­ta recoltei viitoare. Cu toate că au fost aspru criticați într-o ședință, la sfatul popular comunal, ei con­tinuă să manifeste aceeași lipsă de interes. Este cazul să se ia măsuri ca întovărășiții să recupereze grab­nic rămînerea în urmă! Di­i 1.120 ha. — numai 21­0 în­sămînțate In toamna aceasta, în comuna Zvorîștea, raionul Dorohoi, trebuie să se insămințeze cu grin 1.120 ha. A trecut atita timp de cînd s-a în­ceput campania, dar iată că n-au fost însămînțate decit 290 ha. Chiar și colectiviștii din Șerbănești n-au in­trodus sămința în sol decit pe 40 ha, din cele 120 ha planificate. Or, după cum se vede, timpul este destul de înaintat. Trebuie luate mă­surile cuvenite. FIECARE G.A.C. - O UNITATE PUTERNICA Învâțînd din experiența vecinilor Vecinii noștrii, bobuieștenii, cu toate că sînt abia în al doilea an de activitate, au devenit bine cunos­cuți prin succesele ce le-au obți­nut in întărirea economico-organiza­­toriiă a gospodăriei lor. Ei au acu­mulat o bună experiență în organi­zarea și retribuirea muz­cii, in dez­voltarea multilaterală a producției, în realizarea de producții și venituri m­ari Tocmai toate acestea ne-au făcut și pe noi, cei din Ștefanești­­t­rg. să trecem de l întovărășire ,a gospodăria colectivă. Gospodăria noastră colectivă este tinăra — in primul an de activitate, ne lipsește experiența. Spre a ob­ține rezultate bune, ne-am­ îndreptat de la început atenția către însuși­rea și aplicarea experienței bune a vecinilor noștri, convinși fiind că din aceasta vom avea numai de cîști­­gat. Știam că G.A.C. din București­­ s-a preocupat, de la inceput, de creșterea animalelor, de­ ridicarea unor bune construcții gospodărești, de cultivarea plantelor tehnice pe mari suprafețe. Astfel că, la întoc­mir­ea planului de producție, am starnit și noi să ne procurăm anul acesta, mai multe vaci, vițele, oi, scrobiți b­lodala, ti»-am p ou­is să cultivam plante tehnice ca: 49 hec­tare I­luarea-soarelui, 35 hectare co­­re,uidru, 15 ha. mac, 5 ha. in ulei. Pentru buna organizare a muncii, m­e-am sfătuit mult cu tov. Florin Bucșă, președintele G.A.C din Bo­­bulești. El ne-a dat unele indicații prețioase in acest sens, iar la cere­rea noastră ne-a trimis pe cherul V. Antohi de la G.A.C. briga­din Bo D..Ieștt sa ne ajute concret la sp­ bnirea brigăzilor, la punerea la pu­n­ct a evidentei ci trebu­i s­ r­ t­­­nevi. Afara de aceasta, la indicația comitetului comunal de partid. C­on­­siliul de conducere al gospodăriei noastre a fost in schimb de expe­riență la consiliul de conducere al G.A.C. din Bobulești Atunci, noi ne-am­ interesat de­ felul cum­ tre­buie să procedeze practic ebustiul pentru ca să conducă cu competen­ță treburile gosp­odărești. In mod deosebit, ne-am oprit asupra pro­blemelor pe care le ridică organi­zarea muncii in sectorul zootehnic. Tovarășii ne-au sfătuit să ne gîndim bine la oamenii pe care-i vom numi să lucreze ca îngrijitori de animale, arătînd că aceștia trebuie să fie din­tre cei mai harnici și pricepuți co­lectiviști. Ei ne-au recomandat să încheiem contracte cu îngrijitorii, pe un termen mai lung, pentru a-i per­manentiza, să-i cointeresăm prin re­­tribuirea în raport cu rezultatele muncii fiecăruia. Mult am zăbovit noi atunci pe la construcțiile agro-zootehnice ale bo­­buleștenilor. Cine n-a auzit ce con­strucții mari, frumoase, trainice și totodată ieftine au ridicat colecti­viștii! Ei ne-au învățat să organi­zăm bine munca echipei de con­strucții, să-i cointeresăm și pe a­­cești colectiviști, să folosim pe scară largă chirpicii și alte mate­riale din resurse locale. Pornind de la situația concretă din gospodăria noastră, am organi­zat două brigăzi de cimp, o bri­gadă zootehnică, una viti-pomicolă, o echipă de construcții și una legu­micolă. Am repartizat brigăzilor de cimp, terenul în mod proporțio­nal, animalele de muncă și celălalt inventar necesar. Ca brigadieri au fost aleși tovarășii Constantin Timi- MIHAI IGNAT, președinte al G.A.C. „Drumul belșugului“ din Ștefănești-tîrg (Continuare in pag. pa). LUNA NARII PRIETENII „Drumeți pri­n Cosmos“ Consiliul raional A.R.L.U.S., in colaborare cu Com­it­et­ul ra­ional U.T.M. Dorohoi a orga­nizat ieri, 13 octombrie 1901, un concurs intitulat „Drumeți prin Cosmos". La acest concurs au participat tineri muncitori de la cooperat­iva meșteșugărea­s­că „Sporul" și de la cooperativele de consum din oraș. Numeroși oameni ai muncii din localitate au luat loc in sala cinemato­­gra­filui „30 Decembrie" și au aplaudat cu căldură pe tinerii 11 concurenți. După concurs a ini­lat­­ Imnul sovietic „Primul raid spre stele". Expoziții De citeva zile s-au deschis în cadrul „Librăriei noastre" și Bibliotecii centrale raionale din Gura Humorului, expoziții ale cărții sovietice. In cadrul aces­tor expoziții sunt prezentate di­femse opere beletristice, aparți­­nind clasicilor literaturi ruse și sovietice, precum și broșuri de popularizare a științei și teh­nicii sovietice. De multă atert­­a­ție din partea vizitatorilor se­­ bucură cartea lui I. A. Gagarin, prim­ul pilot cosmonaut din lu­me, intitulată „Drum spre Cos­mos". Seară literară Una din cele mai îndrăgite cărți din literatura sovietică este „Mama" de Maxim Gorki. Acest lucru a fost demonstrat și de faptul că joi seara peste 120 de tineri muncitori de la uzinele textile „Moldova" din Botoșani au participat la seara literară organizată de conducerea clu­bului, in colaborare cu biblio­teca centrală raională Botoșani, consacrată acestei cărți a mare­lui scriitor sovietic. Prezentarea romanului „Mama" a fost făcu­­tă de către tov. C. Blumenfeld. A urmat apoi dansul eroilor căr­ții la care au participat nu­meroși muncitori ai uzinelor textile „Moldova". Impresii din U. R. S.S. O călătorie prin U.R.S.S. este o ocazie fericită de a aduna cele mai plăcute și interesante im­presii. Tov. N. Laiiș, secr­eland Consiliului regional U.R.S.U.S., care a vizitat U.R.S.S., a pre­zentat de curînd elevilor de la Centrul școlar agricol Pomirla, raionul Dorohoi, impresii din a­­ceasta călătorie. La secția Textila a întreprinde­rii de industrie locală „Producția“ din Suceava, la mașinile de depănat, lucrează și muncitoarea Kilschi. Datorită atenției cu Mia Pșe­­care muncește și produselor de calitate pe care le realizează, ea se numără printre fruntași în producție. Har­nica muncitoare este în același timp și o lârguincioasă elevă la cursul seral al școlii medii. lat-o în clișeu, la locul de muncă. nezolfutul sfeclei de zahăr la G.A.C. „TO Dece: Brie" Trerorii Dorotioi, In clișeu, se pregătește un nou transport pentru baza de recepție. Foto­­ D. VINTILA I Pilotul cosmonaut Gherman Titov sosește astăzi în țara noastră în cadrul tradiționalei „Luni a prieteniei româno - sovietice“, la in­vitația Consiliului de Miniștri al R. P. Române, sosește azi in țara noastră, pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov. Gherman Titov s-a născut la 11 septembrie 1935, în satul Verhnea Jilina, raionul Kosiba, ținutul Altai. Tatăl său, învățătorul Stepan Pa­vlovici Titov, preda limba­ și litera­tura rusă. In 1943, Gherman Titov a început să învețe la școala elementară din colhozul „Dimineața de mai“, ra­ionul Kosiba unde se stabilise ma­ma lui la începutul războiului. A­­poi a învățat la școala de 7 ani din satul Polkovnikovo, raionul Kosiha, și la școala medie din Naiobiha, din același raion. Gherman învăța foar­­te bine și visul adolescenței sale s-a împlinit. In 1957, a absolvit la categoria l­a școala militară de a­­viație, a trecut examenele de tehni­ca pilotajului cu calificativul „ex­celent“ și a devenit pilot de vinătoa­­re. El a fost repartizat intr-o unita­te de aviație din districtul militar Leningrad. In afară de zboruri, * 31 Gherman Titov își însușea șî temeia d­e cunoștințe inginerești, citea mult pentru a-și completa cunoștințele, iar sub impresia zborurilor sateliți­ ior artificiali­­ sovietici ai Pămân­­tul­ui, in mintea lui s-a trezit și a­ crescut neîncetat interesul pentru zborurile cosmice In localitatea unde se afla unita­­tea sa, Gherman Titov a cunoscut-o pe Tamara Vasilievna Berkasa cu care s-a căsătorit In 1949, Gherman a devenit com­­somolist, iar in aprilie 1961, com­­somolistul cosmonaut, a fost primit in maturile candidaților de partid. După efectuarea zborului in Cosmos printr-o hotărire specială a Comi­tetului Central al P.C.U S., Gher­man Titov a fost confirmat membru de partid Biografia lui Gherman Titov se aseamănă în multe privințe cu cel a lui Iuri Gagarin și a tovarășilor celor mai apropiați in lupta pentru cucerirea Cosmosului, care se pre­gătesc pentru noi fapte de eroism. (Citiți în pag. a IV-a declarația­ lui GHERMAN TITOV, în legă­tură cu vizita sa în țara noastră). După înapoierea pe Pămînt, maiorul Gherman Titov, vorbește la telefon cu N. S. Hrușciov. ♦ [UNK] [UNK] [UNK]---------------­ ECONOMIILE — obiectiv­eie Îniinite in­ întrecerea socialistă Mriöiifsa liSOTöiorUor La întreprinderea de Industrie lo­cală „21 Decembrie“ din orașul Ră­dăuți există o largă preocupare pen­tru introducerea noului­­­ producție. Prin propunerile ce se fac, inovatorii urmăresc perfecționarea procesului de producție și realizarea de econo­mii la prețul de cost. De la începu­tul anului și pînă în prezent, la ca­binetul tehnic al întreprinderii au fost înregistrate 45 de propuneri de inovații și raționalizări, dintre care 31 au fost aplicate. Printre acestea amintim: mașina de încheiat articolel din tablă, uniformizarea croirii uși­lor la dulapurile fișete, reducîndu­­se consumul specific de metal cu 16 kg, la fiecare dulap, mașina de executat găurile pentru dible la în­cheierea diferitor piese de tîmplăria și altele. Aplicarea acestor inovații va da posibilitate colectivului întreprin­derii să realizeze anual economii antecalculate în valoare de peste 100.000 lei. Prin prelucrarea in adincime a fagului Din cantitatea de bușteni de fag debitat la fabrica de cherestea din Gura Humorului, o bună parte ră­­mine ca deșeuri pentru lemn de foc. Urmărind realizarea unei prelucrări în adincime, lucrătorii de aici se stră­duie să dea și acestor deșeuri o întrebuințare. De curînd, în fa­brică s-a trecut la prelucrarea, din deșeuri, a unor piese cu dimen­siuni mici, denumite streipsuri, in acest scop fiind organizată o nouă secție dotată cu două circulare și o pendulă de retezat. La noua secție munca se desfășoară din plin. A­­cum, din 5 m.c. de deșeuri se ob­țin, în final, produse cu o valoare de 975,40 lei, deci cu 335,40 lei mai mare decit valoarea inițială a de­șeurilor. Țininid seama de cantitatea de iag debitată in fabrică, proce­deul aplicat va aduce, pînă la sfir­­șitul anului, beneficii de aproape 10.000 lei. Riffun­ctatea producției , condiție esențială pentru îmbunătățirea calității fuiorului Din experiența acumulată știm că, realizînd ritmic planul de producție, obținem­­ rezultate bune și în realiza­rea celorlalți indicatori tehnico eco­nomici. Iată de ce, în unitatea noas­tră acordăm atenție, deosebită reali­zării planului zi de zi, decadă cu decadă. Căci,­ îndeplinind, ritmic, pla­nul de producție, muncitorii respectă toate regulile procesului de produc­ție, evitînd lucrul în sacturi care, după cum este știut, are urmări ne­­favorabile, in primul rînd asupra ca­lității. Numai în felul acesta putem realiza angajamentul luat, de a ob­ține, din aceeași cantitate de ma­terie primă, mai mult fuior de cali­tate superioara. Pentru realizarea ritmică a pla­nului, la unitatea noastră sînt luata din vreme masurile necesare. Ast­fel, încă înainte de începerea cam­paniei de fabricație din acest an, noi am fost aprovizionați cu suficientă materie primă, in p­erioada de re­­nont, ne-am îngrijit ca utilajele să fie reparate în cele mai bune condițiuni, pentru a nu se ivi stag­nări .n producție. De asemenea, a­­cordăm atenț­e întreținerii udiajelor, înlăturând operativ micile defecțiuni ce se ivesc pe parcurs. Primele operațiuni în procesul de preindustrializare a­ tulp­ihor de in se constituie sortarea acestora pe grupe tehnologice și topirea lor în bazine. Acestea sunt faze hotăritoare î­n ce privește cantitatea și calitatea fuiorului ce se poate obține dintr-o anumită cantitate de materie primă. De aceea, muncitorii de aici, reali­­zând ritmic planul, au în vedere res­pectarea riguroasă a tuturor reguli­lor tehnice prevăzute. Pentru o mai bună desfășurare a procesuui de pro­ducție, au­ fost organizate brigăzi, muncitorii primind sarcini precise in ce privește lucrările ce trebuie să le execute. Aici, cele mai bune re­zultate le obține brigada condusă de comunista Maria Buzneanu. In timpul topirii, membrii acestei bri­găzi mențin o temperatură constan­­tă in bazin. Ei schimbă la timp apa, pentru a crea bacteriilor condiții mai bune de lucru, scurtînd totodată și timpul de topire a tulpinilor. După topire tulpinile de in se in­troduc în secția de prelucrare me­canică. Aici ele sunt supuse unor procese în urma cărora rezultă tuio­rul și cîițul. Realizarea ritmică a planului are aici o importanță deo­sebită. Alimentarea zdrobitorului tre­buie să se facă continuu, introducin­­du-se un strat uniform de tulpine. In caz contrar, se pierce mult fuior. Dacă stratul de tulpini ce se intro­duce în zdrobitor este mai mare ori mai mic decit cel normal, paletela turbinei smulg fuiorul de pe bandă atunci cînd acesta ajunge aici, trans­­formîndu-l in cîlți.. Pentru a evita aceste deficiențe, au fost luate o seamă de măsuri. Astfel, la începu­­tul fiecărui schimb, în secție M1 introduce cantitatea de materie pri­mă care să asigure alimentarea nor­mală a mașinilor în tot timpul celor 8 ore, fără a se forța procesul teh­nologic. In felul acesta, se înlătură tendința care mai există la unii mun­citori de a fugi după cantitate, fapt care are ca urmare neglijarea cali­tății ......................... Atenție deosebită am acordat pre­gătirii muncitorilor din punct de vedere profesional. Am organizat un curs pentru ridicarea calificării, care a fost urmat de 42 de munci­tori. Cunoscind mai bine procesul de producție, muncitorii iși dau sea­ma de importanța ce o are realizarea ritmică a planului, respectarea tutu­ror regulilor procesului tehnologic. Rezultate mai bune în realizarea planului de producție au obținut muncitorii din schimbul condus de comunistul Ioan Sfim­aciuc, eviden­­țiindu-se in mod deosebit alimenta­torul Constantin Crăci­unescu și pre­ sortatoarea Aurica Haitis. Organizația de partid a luat o sea­­mă de măsuri care să asigure­rea­ GAVRIL TIPA, șeful unității, NICOLE LOVIN, secretarul organizației de partid de la topitoria de in din Dornești, raionul RăU­dăuți. (Continuare in pag. paf

Next