Zori Noi, noiembrie 1961 (Anul 14, nr. 4323-4348)

1961-11-01 / nr. 4323

A ■Y Y Y Y Economiile­ la­ centrul atenției Muncind cu avînt pentru în­făptuirea angajamentelor luate în cinstea aniversării partidului, colectivele de muncă din nu­meroase întreprinderi au reali­zat importante economii mate­riale și bănești. Aplicînd procedee avansate de lucru Colectivul de muncă al întreprin­derii de preindustrializare a tulpi­nilor de in și cînepă - Suceava și-a îndreptat atenția spre aplicarea ce­lor mai bune procedee tehnologice de topire și prelucrare a tulpinilor de in și cînepă în vederea creșterii productivității muncii și îmbunătă­țirii calității produselor. Pe baza unui studiu minuțios, în acest an toate unitățile întreprinderii au fost introdus procedeul de topire cu a­­pă caldă și prin schimb de lichid, procedeu prin care se reduce mult ciclul de topire, se îmbunătățește calitatea fuiorului, iar rezistența fi­brelor crește. Prin aplicarea acestui procedeu și o atentă prelucrare tulpinilor, in secția de fabricație, în a­cele trei trimestre expirate din acest an, muncitorii și tehnicienii între­prinderii au reușit să depășească planul la fuior de calitate superi­oară cu 42 la sută, producind mai mult cu 44 tone fuior de calitate superioară. Concomitent cu aceasta productivitatea muncii a crescut cu 6,4 la sută și s-au realizat la prețul de cost economic, peste plan, In valoare de 100.000 lei. VASILE ILIE (Din postul de corespondenți vo­luntari de la I.I.S. Ițcani-Suceava Sporind randamentul In cele 3 trimestre expirate din acest an, întreprinderea regională de industrializare a cărnii - Suceava a înregistrat 1.869.000 lei economii la prețul de cost, peste sarcinile planificate. O mare parte din aces­te economii au fost realizate prin eforturile proprii depuse de munci­torii, tehnicienii și inginerii între­prinderii. Numai la cheltuielile de circulație s-a realizat economii de 175.000 lei. Printr-o recepție cores­punzătoare și prelucrare atentă a animalelor sacrificate, muncitorii întreprinderii au sporit randamentul la carne cu 0,6 la sută față de a­nul trecut. Economii importante s-au obținut prin valorificarea cu price­pere a produselor de abator. Prin reducerea consumurilor specifice La uzinele textile „Moldova“ din Botoșani, lupta pentru economii este strîns legată de reducerea con­sumurilor specifice. In acest scop, au fost luate o seamă de măsuri menite să ducă la perfecționarea proceselor tehnologice. La secția fi­latură, bunăoară, s-au stabilit re­glaje optime la baraje, pentru înca­drarea in consumul specific plani­ficat . la ringuri s-au introdus role libere în locul celor fixe, reducin­­du-se prin aceasta frecvența ruperii firelor. In sectorul țesătorie s-a urmărit folosirea curățitorilor, în funcție de numărul metric al aces­tora, s-au înlocuit canetele de car­ton etc. Măsurile luate au dat posibilitate colectivului de muncă să obțină re­zultate frumoase. De la începutul a­­nului și pîn­ă în prezent, prin re­ducerea consumurilor specifice, s-au economisit 20.000 kg bumbac pur și 4.000 kg. Sire. *T«*E Pregătim de pe acum producția anului viitor Sarcinile planului de producție ce revin colectivului de muncă al I.C.I.L. Vatra Dornei in anul 1962 sunt mobilizatoare. Anul viitor tre­buie să asigurăm populației pro­duse lactate în cantități sporite ți in sortimente variate. Cunoaș­terea cu aproape 6 luni mai de­vreme a cifrelor de plan pe 1962 ne-a dat posibilitate să luăm din timp unele măsuri care să asi­gure îndeplinirea ritmică a plănu­irii în toate secțiile, la fiecare loc de muncă, din primele zile ale a­­n­ului viitor. Realizarea ritmică a planului în întreprinderea noastră depinde, în primul rînd, de asigurarea la timp a materiei prime. In această di­recție noi am început încă de pe acum acțiunea de încheiere de con­tracte cu producătorii, pentru ca pînă la sfîrșitul lunei decembrie ax. să avem contractată, pentru producția anului 1962, o cantitate de cel puțin 2.000.000 litri lapte. Totodată, ne-am interesat din vre­me de a asigura și celelalte ma­teriale necesare bunei desfășurări a procesului tehnologic. Pînă în prezent, au fost asigurate sufici­ente cantități de staniol, sare spe­cială pentru brînzeturile topite, chiag, sidilă etc. Pentru a asigura marea cantitate de ambalaje de care avem nevoie, încă în acest an va intra în funcțiune o secție de cartonaje. Aici se vor executa cutii de diferite mărimi pentru amba­larea brînzeturilor topite. De ase­menea, în acest an, întreprinderea va fi dotată cu încă o anteeister­­ită și o autodubă izotermă. Dezvoltarea capacității de pro­ducție și întreținerea în bune com­­­dițiuni a utilajelor constituie, de asemenea, condiții importante de care depinde realizarea planului în anul viitor. Pentru aceasta, în în­treprinderea noastră au fost luate o seamă de măsuri pentru mărirea capacității de producție. Astfel, pînă la sfîrșitul acestui an va in­tra în funcțiune o secție de brio­­zeturi sterilizate pentru lărgirea gamei de sortimente. In prezent, se studiază posibilitatea dublării capacității de producție a secției de lactoză, iar in cursul anului 1962 va începe construcția a încă două secții de șaniier, în comunele Poiana Stampei și Șarul Dornei. In perioada de remont, ne-am­ îngrijit ca utilajele să fie reparate în bune condițiuni pentru a nu se ivi stagnări in producție. Atenție deosebită se acordă con­tinuei îmbunătățiri a calității produselor. In această direcție, res­­pectarea regulilor de igienă are o deosebită importanță. De aceea, în­tregul utilaj a fost revopsit, la­ majoritatea secțiilor au fost înlocuite faianța și dușumelele de gresie. La rîndul lor, muncitorii sînt instruiți periodic în ce privește respectarea tuturor regulilor procesului tehno­logic. In scopul îmbunătățirii ca­lității și arterului, un colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii studiază execută diferite experimentări pen­­i­tru perfecționarea procesului de fabricare a acestui produs. In ace­lași timp, ei urmăresc să obțină din aceeași cantitate de materie primă, mai mult șînițer .Concomitent cu măsurile admi­nistrative, organizația de partid a luat o seamă de măsuri politice, în scopul de a mobiliza întregul co­lectiv de muncă la realizarea pla­nului in cele mai bune condițiuni. Astfel, la locurile de muncă m­ai importante au fost repartizați să lucreze membri și candidați de par­tid. La secția brînzeturi topite, unde unii muncitori nu au destulă experiență în meserie, au fost re­­­partizați să lucreze comuniștii Tra­­ian Zdrob, Elena Hrișcă, Ana Mol­doveanu și Viorel Iuga, muncitori cu o bună calificare. Aceștia au reușit de acum, prin exemplul lor, să imprime în rîndul colectivului o disciplină sănătoasă, l-au deter­minat să acorde mai multă atenție îmbunătățirii calității produselor. Pe baza recomandărilor organi­zației de partid, s-a luat măsura de reac­tivizare a cabinetului teh­nic, pentru ca acesta să-și aducă o contribuție mai mare la intro­ducerea noului în producție. De a­­semenea, organizația de partid a a­­nalizat felul cum comitetul sindi­catului se ocupă de organizarea întrecerii socialiste, de urmărirea rezultatelor acesteia și a recoman­dat ca în viitor obiectivele princi­pale în întrecere să se constituie realizarea ritmică a planului și îm­bunătățirea continuă a calității pro­duselor. Cele relatate mai sus sunt doar o parte din măsurile luate de în­treprinderea noastră pentru pre­gătirea producției anului viitor. Desigur, pe parcurs noi vom lua și alte măsuri pentru a realiza ritmic planul de producție, pentru a satisface într-o măsură tot mai mare exigența sporită a beneficia­rilor: GHEORGHE PARDAU, director, și TRAI­AN TICȘA, secretarul organi­zației de partid de la I.C.I.L. Va­tra Dornei. Gateristul Gheorghe Jilavj și circularistul Alexandru Peiu de la combinatul forestier „A­versare­a RP.R.“ Fălticeni se pregătesc să execute o nouă comandă: înainte de inceperea lucrului ei primesc indicațiile maistrului de gatere, Foto: E. ARON Anul XVI nr. 4323­4 pagini 20 bani Miercuri 1 noiembrie 1961 Turnătorii Mulți curioși s-au oprit in fața Centrului mecanic din Bo­toșani atunci cind, din cubiloul turnătoriei, a izbucnit o flacără albăstruie. Harnicii lucrători de aici, in frunte cu comunistul Du­mitru Broschim, au început pro­ducția unei noi șarje de fontă. Cubiloul a fost bine încărcat. Proporțiile fontei, cocsului și ale celorlalte materiale, stratificarea acestora au fost efectuate așa cum prevăd regulile tehnologice. Cu băștile înălțate pe frunte, turnătorii așteaptă cu nerăbdare să se ivească unda incandescen­tă. După câteva ceasuri de aș­teptare încordată, fața fumătoru­lui Mihai Luca se înseninează. Apucă de braț prima oală unsă cu glifă și o umple cu material incandescent. Începe apoi turna­rea in formele întocmite cu mul­tă migală de către modelatori. Operațiunea de turnare se des­fășoară intr-un ritm extrem de rapid. Turnătorii știu de altfel că cu cu­ fonta este mai fluidă cu atit piesele sunt mai reușite. Și in afară de aceasta, fiecăruia ii este întipărit in memorie anga­jamentul luat in ultima consfă­tuire de producție, adică să producă pentru mașinile agrico­le numai piese de schimb de cea mai bună calitate. Dragos­tea și pasiunea cu care se lu­crează dovedesc că turnătorii își vor îndeplini cu cinste anga­jamentul. — In vecinătatea cubiloului, doi tineri muncesc de zor la zidi­rea căptușelii de șampt la un nou cuptor de topire a fontei. Acest cuptor, care va funcționa pe bază de combustibil lichid, va contribui la sporirea capaci­tății de producție a secției de turnătorie. Coresp. VASILE 1. POPA ■JC7fl»Z/73ZEi Cursuri de pregătire Astăzi, 1 noiembrie 1961, la Cen­trul școlar horticol din Fălticeni, in­cep cursurile de pregătire a pre­ședinților și brigadierilor G.A.C. Participă 105 colectiviști din regiu­nea noastră. Ingineri agronomi, e­­conomiști, cercetători ai Stațiunii horticole din Fălticeni vor preda cursanților lecții pe teme de specia­litate. Intr-un an la sfîrșitul trimestrului III al a­­nului trecut, numărul abonaților ra­dio din regiunea noastră era de 25.249. Anul acesta, la sfîrșitul a­­celeiași perioade, numărul lor este­­ de 27.579. Numai intr-un an de zile, oamenii muncii din regiunea noastră și-au cumpărat deci 2.330 de aparate de radio. Librete C. E. C. cu dobînda și câștiguri In primele 20 de zile de la emi­terea libretelor C.E.C. cu dobîndă și cîștiguri, s-au completat depună­torilor din regiunea noastră un­ nu­măr de 596 librete. Fruntașe în a­­ceastă acțiune sînt unitățile C.E.C. din Botoșani și Fălticeni. Deținătorii acestor librete primesc anual dobtnda cuvenită și partici­pă trimestrial la tragerile la sorți cu cîștiguri în obiecte de uz casnic și excursii. Dispensar veterinar De curînd, la Grămești, raionul Rădăuți, a început construcția unui dispensar veterinar, a cărui capaci­tate va permite consultarea și tra­tarea a circa 1.500 animale anual. Pe lângă aceasta, personalul dis­pensarului va asigura prevenirea a­­numitor boli. Constructorii au ter­minat de turnat fundațiile construc­ției și se pregătesc pentru începerea zidăriei. j Rod bogat de porumb Colectiviștii din Lunca, raionul Botoșani, au cultivat în acest an cu] [porumb o suprafață de 130 hectare. Rodul muncii lor se concretizează­­­in obținerea unei recolte bogate. De pe unele suprafețe s-au obținut și[ [4.0O0 kg. știuleți la hectar. f ► UN CLIȘEU s colectivista Ma­ria C. Maxim, bucurîndu-se de roa­dele muncii. Foto : D. VENTILAS Insămîntarile să fie grabnic terminate l­ îngrășăminte pe mari suprafețe Pînă în ziua de 31 octombrie a.c.. Trustul Gostat Botoșani a rea­lizat planul la insămințările de toamnă în proporție de 94 la su­d. Un număr de 14 gospodării agricole de stat, printre care cele din Șol­­dănești, Zăicești, Ripiceni, la care s-a exploatat din plin capacitatea de lucru a tractoarelor și semănă­torilor, planul la insămințările de toamnă a fost realizat în întregime. Pentru sporirea producției la hec­tar, gospodăriile agricole de stat au încorporat în sol însemnate canti­tăți de îngrășăminte naturale și chi­mice. Pe întregul trust au fost in­corporate îngrășăminte organice pe o suprafață de 807 ha. însămînțate, iar pe alte 5.676­ ha. s-au adminis­trat îngrășăminte chimice. Fruntașe sunt gospodăriile agricole de stat Leorda, Gulioaia, Zăicești și altele. Totuși, planul la insămințările de toamnă pe întregul trust încă nu s-a realizat. Aceasta din cauză că conducerile unor gospodării a­­gricole de stat cum ar­ fi Coțușca, Borolea, Vlăsinești, Rădăuți și altele au tărăgănat executarea acestor lu­crări. Pentru ca în cel mai scurt timp să se realizeze planul la însă­­m­înțările de toamnă și in aceste unități, este necesar să se ia ma­suri pentru a se organiza munca în așa fel, incit toate tractoarele și semănătorile existente să lucreze din plin la arat și insămînțat. nul Cu o săptămînă in urm­ă, in raia­Săveni se însămînțau zilnic cite 1.000—1.100 ha. De cîteva zile, insă, acest ritm a încetinit, se sea­mănă doar 700—800 ha zilnic. Ce-i drept, comunele Mihălășeni, Ripiceni și Manoleasa au îndeplinit sau chiar depășit planul, altele ca Movila Ruptă, Liveni, Crasnaleuca, Avrămeni, Adășeni mai aveau de insămînțat, la data de 30 iunie, doar cîteva hectare, in octom­total, 47 gospodării colective incheiaseră această lucrare importantă. In a­­celași timp, există comune care sînt mult rămase in urmă și care nici nu se prea grăbesc Așa sînt comunele Bivol, Dingeni, Borzești. Țăranii muncitori de la Bivol au însămb­­­țat abia 628 h­a. din cele 1.200 ha. planificate, adică 52 la sută. Pre­ședintele sfatului popular motivează mereu că „merge greu“. Și aceasta cu toate că au mijloace suficiente, că au și un mare număr de atelaje. Trebuie spus că, deși există posibi­lități să se folosească și proprii, acestea nu-s folosite atelajele decit in mică măsură. Cam la fel se în­­tîmplă și in comuna Dingeni. Astfel, raionul Săveni a rămas în urmă cu insămințările, avînd e­­fectuată această lucrare pe numai 90,33 la sută din plan. Decurge de aici că trebuie luate măsuri de realizare a ritmului semănat, pentru a se urgenta termi­na­narea insămințărilor. IN RAIONUL SĂVENI De ce a încetinit ritmul ? Situația însămînțării girului la 31 octombrie (fără G.A.S.) Prietenul Sezon de DRAGOȘ VICOL O fotografie veche... Două fete îmbrăcate cu fuste lungi, cu cămăși cu flori, închise la git, una cu două fundițe albe in păr, cealaltă cu un hurmuz lung la git, încălțate am­in­­dou­ă cu ghete cu tureatcă lungă, după moda vechiului port bucovi­nean, pozează ținîndu-se de mină in fața unui decor naiv de carton în­chipuind o pădure. . . Pe spatele fo­tografiei scrie in rusește: „Marga­reta și Elena Cora, anul 1917". . . Cîți ani să fi avut atunci cele două fete? 19, 20, 21? Poate ... Dar mai trăiesc ele oare ? Întrebarea aceasta și-o pune și ex­peditorul fotografiei și al unei scrisori din care desprindem: „Vă rog să-i scuzați pe un bătrin ca mine, dar acum 44 de ani am fost in Româ­­nia. In octombrie, noiembrie, decem­brie 1917, am fost in satul Băișești de lingă Gura Humorului. In acest sat locuiau romini, buni prieteni de ai noștri. Pe atunci eram soldat in armata rusă. In acest sat aveam o casă conspirativă, unde ne întruneam noaptea, organizam adunări. Am cu­noscut atunci două fete: surorile Margareta și Elena Cora. Or mai fi ele in viață? In afară de cele două fete, in sat locuia, nu departe de ele, un flăcău cu maică-sa. Numele lui era Petre. Pe atunci avea 16 ani și era bun prieten cu noi. . . Unde o fi el acum ? Jerloe Sozon Ivlici, din R.S.S. Au­tonomă Buriată, colhoznic in satul Novaia Brian, încheie: „Vă rog să transmiteți întregului salutul nostru fierbinte, popor român din înde­părtatul ținut Zabaikalie, unde mun­ții se Înalță semeți in tăriile cerului tot așa ca și Car­pății dumneavoas­tră". . . Citim printre rînduri: „iar dacă surorile Elena și Margareta Cora și dacă bunul nostru prieten Petre mai trăiesc, transmiteți-le salutul meu, din toată inima. Au trecut ani peste ani, dar nu i-a an putut uita. . ." Iubite prietene Sozon Ivlici, iată pornim la drum ca să-ți îndeplinim cu bucurie rugămintea, cu atit mai DIN CARNETUL SCRIITORULUI mult cu cit fotografia și scrisoarea am­utate, pane­le parfumul amin­tirii, ne-at­ tulbu­at și pe noi. . . Iz A­iță Moraru, faimosul președinte al sfatului popular comunal, a in­vitat la sfat cițiva din bă­ruiții satu­lui. Z­p.ografia cu cele două fete trece din mină in mină. O seamă își pun ochelarii. — Eh. e mult de-atuncil. . . Cine să le mai țină minte ? — Eu am fost in război, n-am de unde ști. . . — Eu le cunosc, dar nu le mai văd de mult. . . S-ar fi petrecut din viață.. Cine știe... Casa lor nu mai este. S-a spulberat cu timpul... ■ Dar iată că in încăpere intră un moș negel cu pălăria dată pe ceafă, vesel, după cum ii este firea, scund și subțirel și vioi ca argin­­­tul viu. — Să văd și eu... Tiți, bata le norocul, să le bată! Una e Elena lui Ilie Hancea de „peste apă", din Mălini I. . . Cealaltă e Mărgăriți­­ta. . . S-a sfârșit biata, de mult, de vreo 30 de ani. . . Svlici Mă uit la moșnegel și-l întreb: — Dar dumneata de unde le cu­noști ? — Le-am fost vecin. . . — Te cheamă Petre? — Da. Petre Piuaru mă cheamă. — Și n­u-ți amintești cumva de Jerloo ? — De Iuliușca? D-apoi cum să nu-mi amintesc ! — Uite, dinsul ne scrie și despre dumneata... Petre Piuară ia scrisoarea cu de­getele tremurinde. E tulburat. Ochii i se umezesc." Citeșt­e scrisoarea cu glas tare, tremurat. Și s-așterne in Petre Piuaru stă de vorbă cu amin­tirile. . . — Dar Vasca, pe unde-o fi?... Vasca era președintele comitetului revoluționar. Se adunau adeseori și­­ la noi acasă. . . Am­ învățat ruseș­te de la ei. Și-am vrut să plec cu ei in Rusia. . . Mai era un bă­ut am uauția, Lisan, voia sa plece și „ el. Dar ne-am rătăcit unii de alții,­­ la [UNK] un atac, m­­iușca, va să zică tiu S m-­ai uitat... Deodată Petre Piuaru se întoarce spre mine. — Scrie-i, dragul meu, că s-a în­seninat și pe la noi vremea. Scrie-i că am trei băieți și o fată, cu care mă mândresc: băieții, unul e colec­tivist la Șosea, al­ doilea e șofer și al treilea mecanic. Fata, Aculina,­­­e măritată cu un muncitor betonist din Fălticeni. Iar eu sunt pensionar. Scrie-i că eu am pensie bună și că mi-am clădit­ o casă nouă. Și nu numai despre mine scrie-i. Scrie-i - (Centimars în perg.' [«) Unii și-au depășit planul, alții sînt rămași în urmă Multe gospodării agricole colec­tive din raionul Fălticeni nu numai că și-au îndeplinit planul de însă­­mințări, dar au semănat și însem­nate suprafețe peste plan. Colecti­viștii din Oprișeni au însămînțat peste plan 20 de hectare cu grin și 2 ha. cu orz. Peste plan au însă­­mințat și colectiviștii din Horodni­­ceni, Ioneasa, Ruși etc. Dar iată ca în­ raionul Fălticeni sunt comune in care însămințările uneie sint rămase mult in urmă. Printre aces­tea amintim comunele Rădășeni, Udești, Horodniceni, Reuseni. In co­muna Rădășeni, de exemplu, din 530 ha. planificate a se insămînța cu­ grin­a secară, pînă la 30 octom­i­brie, se însămînțase numai 354 ha. Colectiviștii din comuna Horodni­­ceni, după cum am amintit mai sus, au insămunțat și peste plan, dar în­­tovărășiții din această comună mai au de insămînțat cu grîu circa 100 de hectare. Comitetele comunale de partid și comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele amintite, au datoria de a lua mă­surile corespunzătoare pentru ur­gentarea însămînțărilor, folosind în acest scop toate mijloacele ce le stau­ la îndemînă. Citiți în pagina a IV-a Congresul al XXI lea al P.C.U.S. și-a încheiat lucrările

Next