Zori Noi, februarie 1962 (Anul 15, nr. 4401-4424)

1962-02-01 / nr. 4401

Pentru îmbunătățirea continuă a organizării muncii în sectorul forestier Directivele Congresului al 111-lea al partidului pun sarcini de mare răspundere în fața forestierilor. In 1965, valoarea produselor rezultate dintr-un m.c. masă lemnoasă ex­ploatată trebuie să crească cu 80 la sută, iar productivitatea muncii cu 30 la sută. Aceasta cere o mai bună organizare a muncii, folosi­­rea cu maximum de randament a mecanismelor, îmbunătățirea calită­ții produselor, reducerea pierderilor în pădure etc. Biroul Comitetului re­gional de partid Suceava a elabo­rat în vara anului trecut — pe ba­za unei analize profunde — un cuprinzător plan de măsuri privind îmbunătățirea activității econom­ice­­organizatorice și a muncii politice în sectorul forestier al regiunii. Măsurile stabilite urmăresc, în pri­mul rând, perfecționarea organizării muncii în gurile de exploatare — prin permanentizarea muncitorilor forestieri și extinderea lucrului in brigăzi complexe cu acord global. Sub îndrumarea și cu sprijinul ne­mijlocit al comitetelor raionale de partid, conducerile întreprinderilor forestiere și organizațiile de partid au trecut la aplicarea măsurilor stabilite. Prin aplicarea consecventă a pla­nului de măsuri al biroului comi­tetului regional de partid, la cele două întreprinderi forestiere din raionul Cîmpulung s-a terminat acțiunea de permanentizare a muncitorilor care acum lucrează în brigăzi complexe cu plata în acord global. La I. F. Câmpulung au fost organizate un număr de 15 brigăzi complexe permanente, care vor ex­ploata întreaga cantitate de masă lemnoasă dată în producție din posibilitățile anului 1962, iar la 1 F. Foldovița s-au organizat 30 de brigăzi care vor exploata 88 la sută din masa lemnoasă. In scopul generalizării acestei experiențe, la Cîmpulung a avut loc, nu de mult, un larg și rodnic schimb de experiență la care au participat lucrători din toate între­prinderile forestiere ale regiunii. Referatul prezentat în cadrul schimbului de experiență de către tovarășul Dumitru Țambric, prim­­secretar al Comitetului raional de partid Câmpulung, a demonstrat cu putere eficacitatea aplicării planu­lui de măsuri al biroului comite­tului regional de partid, superio­ritatea și avantajele organizării lu­crului in brigăzi complexe, formate numai din muncitori Prin aceasta s-au creat permanenți­ condiții pentru exploatarea rațională a par­chetelor, pentru introducerea și fo­losirea cu randament a mecanis­melor, pentru ridicarea indicilor de utilizare, a productivității muncii­­ și a cîștigului mediu. Dacă in pri­mele 9 luni ale anului 1961 la I.F. Cimpulung, de pildă, indicele de utilizare la rășinoase a fost de numai 94,94 la sută, în trimestrul IV acesta s-a ridicat la 97,41 la sută. De asemenea, pe primele 9 luni, productivitatea fizică a fost de numai 1,292 m.c. pe om-zi. Da­torită insă permanentizării munci­torilor și extinderii lucrului în bri­găzi complexe cu acord global, in trimestrul IV productivitatea fizică a atins 1,458 m.c. pe om-zi. Conco­mitent cu creșterea productivității muncii a sporit și ciștigul mediu al muncitorilor. La I. F. Moldovița, de pildă, in trimestrul IV 1961, cîști­­gul mediu a crescut cu 100 lei față de cel realizat pe primele 9 luni ale anului. In brigăzile complexe cu acord global, formate din mun­citori permanenți, se dezvoltă spi­ritul de colaborare și într-ajutorare tovărășească , muncitorii sunt pu­ternic cointeresați în valorificarea completă și superioară a masei lem­noase. Toate aceste succese se da­­toresc­ activității organizatorice politice desfășurate de către organi­si­zațiile de partid. Cu fermitate răbdare, ele au explicat muncitori­și lor de ce avantaje materiale se bucură dacă lucrează în brigăzi complexe permanente, ce mare im­portanță are aceasta pentru îmbu­nătățirea întregii activități econo­­mico-financiare a întreprinderilor fo­restiere. Și in alte întreprinderi forestiere din regiune, prin aplicarea planului de măsuri al biroului comitetului regional de partid, activitatea de producție și economico - financiară s-a îmbunătățit simțitor. La I. F. Vatra Dornei, de pildă, în urmă cu 4 luni, rezultatele în producție erau foarte slabe. În trimestrul IV, cînd au funcționat un număr de 62 bri­găzi mari și mici cu acord global, productivitatea fizică a ajuns la 2.130 m.c. pe om-zi, iar cîștigul me­diu a sporit corespunzător. Deși avantajele muncii in brigăzi complexe permanente sînt bine cu­noscute, totuși organele și organi­zațiile de partid de la întreprinde­rile forestiere din raioanele Fălti­ceni și Rădăuți, precum și condu­cerile administrative n-au aplicat cu consecvență și pînă la capăt planul de măsuri al biroului comitetului re­gional de partid. Fără nici o justifi­care, se tărăgănează încheierea acțiunii de permanentizare a mun­citorilor forestieri, extinderea lu­crului in brigăzi complexe mari și mici în toate parchetele, ceea ce face să se resimtă încă o serie de deficiențe. Printr-o stăruitoare muncă orga­nizatorică și politică de masă, or­ganele și organizațiile de partid trebuie să-i convingă pe toți mun­citorii de pădure că este spre fo­losul lor dacă se angajează ca lucrători permanenți și se încadrea­ză în brigăzi complexe cu acord global. Odată cu aceasta, trebuie îmbunătățită și intensificată munca pentru întărirea organizațiilor de partid, prin primirea în rîndurile lor a celor mai buni muncitori fo­restieri, astfel incit să se creeze posibilitatea, înființării de grupe de partid la fiecare gară de exploa­tare și brigadă complexă, să poată fi repartizați comuniști în toate lo­curile cheie ale procesului de pro­ (Continuare in pag. )-*j La parchetul 29 Sterparu­­— I. F. C Trftj Strliting. Fasonatul mate­rialului lemnos se efectuează cu ajutorul ferăstraielor mecanice tip „Drujba“. In clișeu, motoristul Ghe­rasim­ Cozmaciuc, doborînd un ar­bore cu mecanismul amintit. Foto­j A. BERGMAN DIN ȚARĂ Noi modele de încălțăminte pentru anul 1962 De la începutul anului, fabricile de încălțăminte din țară au intro­dus în producție circa 400 modele noi care au fost expuse la cel de-al 111-lea Pavilion de mostre Printre acestea sunt modelele de încălță­minte cu talpă vulcanizată, încăl­țăminte tip „balerină“, pantofi cu vîrf ascuțit, cu toc „masorel“, pre­cum și modele diverse de sandale bărbătești, de încălțăminte din pie­le care imită antilopa și din com­binații de piei în diferite culori pentru pantofii de copii. O parte din noile modele sunt fabricate de întreprinderile de în­călțăminte „Nikos Beloiannis“, „Ștefan Plavăț“ și „Bella Brenner" din regiunea Banat, „Carmen“, „Ki­­rov" și „Flacăra roșie“ din Bucu­rești și altele. Produsele acestora se disting printr-o linie suplă. Pan­tofii sunt mai ușori și flexibili, une­le modele fiind ornamentate cu ac­cesorii de piele și de metal, iar altele executate fără rame, din pie­le de bizon și cu talpă sintetică, denumită „Duroflex“. Odată cu introducerea in fabri­cație a noilor pantofi și sandale, au fost luate o serie de măsuri me­nite să asigure creșterea continuă a calității produselor. La fabrica „Nikos Beloiannis“ s-a introdus ștanțarea mecanică a fețelor pentru încălțămintea de copii, ceea ce con­tribuie la efectuarea cu și mai mare precizie a operațiunilor de produc­ție, iar la întreprinderea „Bella Brei­ner“ s-a mecanizat operația de scoa­tere a calapoadelor. (AGERPRES). Inovațiile contribuie la perfecționarea proceselor tehnologice Pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor sporite ce revin în acest an întreprinderilor privind creșterea producției, a productivității muncii și ridicarea nivelului calitativ al produselor, s-au întocmit planuri de măsuri tehnico-organizatorice menite să contribuie la perfecționarea proceselor tehnologice. Un rol deosebit de important în perfecționarea procesului de producție și introducerea tehnicii noi îl are mișcarea de inovații. Intocmindu-și din timp planuri tematice și desfășurând o susținută propagandă, început deja să culeagă cabinetele tehnice din multe întreprinderi au roadele muncii depuse. I.R.I.C. Suceava In prima lună a anului curent, la cabinetul tehnic al întreprin­derii regionale de industrializare a cărnii — Suceava au fost înre­gistrate un număr de 15 inovații. Din cele 12 inovații discutate în ca­drul cabinetului tehnic, II au fost acceptate, iar 2‘au și fost aplicate în producție. Una dintre inovațiile aplicate, denumită: „Curea de piele cu profil special la cutia de viteză a benzii de prelucrare a jtalmipe­­delor“, realizată de maistrul Petru­ Chiririuc și lăcătușul Constantin Rișca, înlocuiește cu succes curelele de cauciuc procurate pînă acum din import. Cealaltă inovație — privind perfecționarea pompelor tip „Du­plex“ de la centrala termică a în­treprinderii — realizată­­ de tov. Gheorghe Tabău și lori Uioi, mă­rește mult capacitatea de lucru a pompelor, prelungește durata lor de funcționare, reducînd prin aceasta și cheltuielile de reparații. Filatura­ Fălticenii și la cabinetul tehnic al Filaturii d­e In și cînepă din Fălticeni au fost înregistrate în luna ianuarie a.c. un număr de 4 inovații. Intre a­­cestea se numără și inovația pri­vind mărirea capacității de pro­ducție a mașinei de duplat, cerută de un colectiv format con­din ing. T. Marcovici, ing. Ion Slutu și tov. I. Groper. Prin aplicarea aces­tei inovații se realizează o econo­mie anuală antecalculată în va­loare de 60.000 lei. O altă inovație, aplicată deja în producție, este a­­ceea în legătură cu scurtarea ciclu­lui de uscare a loturilor de bobine fierte și albite. Prin centrifugarea loturilor de bobine scoase de la fiert și albit se elimină o mare cantitate de apă, scurtîndu-se în felul acesta cu 3 ore ciclul de uscare la fiecare lot. Folosirea acestui procedeu aduce berii o economie anuală în întreprin­valoare de 56.600 lei. Se pregătește un nou transport de făină pentru fabricile de­pline. Aspect de la moara .8 MAI“ Dornești, raionul Rădăuți, Foto D. VINTILA Joi 1 Anul XVI nr. 4401 4 pagini 20 bani februarie 1962 ACTUALITATEA PE SCURT Concurs Radio Moscova, emisiunea pentru ascultătorii din R.P.R., a inițiat un concurs pe tema „Cine cunoaște mai bine viața Uniunii Sovietice și cele mai importante manifestări ale prie­teniei româno-sovietice". Cele mai bune răspunsuri vor fi pre­miate. Cele 7 întrebări ale con­cursului pot fi ascultate zilnic, cu ocazia emisiunii „Vorbește Moscova", pentru ascultătorii din R.P.R., care are loc pe pro­gramul 1 la orele 16.15. Lămu­­ riri se pot primi și de la con­ siliile raionale ( orășenești) A.R.L.U.S. Se extinde rețeaua de radioficare Zilele acestea, de la stația de radioficare Fălticeni, mergind­ pe liderul magistral Fălticeni-1 Boroaia, va începe radioficarea­ următoarelor localități: Fintina­­ Mare, Cotu Băii și Bogdănești. După ce se vor termina aces­te lucrări, rețeaua de radioficare va fi extinsă­ de la Dolhasca la Dolheștii Mari și Dolheștii Mici. " " •­­ Sezonul de vînătoare a iepurilor s-a încheiat De ieri, in cuprinsul regiunii noastre, s-a încheiat sezonul de vînătoare a iepurilor. Continuă vînătoarea mistreților in tot cursul lunii februarie. De remar­cat că Comitetul regional de vi­­nătoare și pescuit sportiv din Suceava și-a realizat planul pe trimestrul I la carne de vî­­nat. S-au evidențiat fin­alele din Vatra Dornei, Suceava, Gu­ra Humorului, Fălticeni și Ră­dăuți. Concert simfonic popular Mane, Filarmonica de Stat din Botoșani va prezenta un concert simfonic popular, dirijat de Max Weber. Soliști vor fi soprana Ștefei Bărbulescu de la Teatrul de operă și balet din București și violonistul Dan­­ Podlovsch laureat a celui de-al II-lea Concurs internațional „George Enéscu“. In program vor figura două dansuri româ­­nești de Matei Socor etc. Mecanizatorii Octav Cojocaru și Aurel Pricop, de la S.M.T. Doro­hoi, sînt fruntași la repararea tractoarelor, executînd lucrări de bună calitate și conform graficului stabilit. Iată-i in clișeu, montînd coroana diferențialului la un tractor U.T.O.S. 26. Aplicind Invațămintele Consfătuirii Vom crește 7000 pasări M-am numărat și eu printre de­legații la Consfătuirea pe țară țăranilor colectiviști. Și, multe în­n­vățăminte am tras din rodnicele discuții purtate acolo. In mod deo­sebit, aș vrea să mă refer la creș­terea păsărilor, întrucît mi-am dat seama că alte gospodării de stat și colective se aleg cu venituri mari din acest sector. Cuvintele tova­­­rășului director al G.A.S. Andră­­șești, regiunea București, ale to­varășei Maria Panțel, îngrijitoare de păsări la G.A.C. Balda, regiu­nea Mureș-Autonomă Maghiară, ca și ale altora, m­i-au mers la inimă cum se spune. Ne vom da tot inte­resul să punem­­ în practică bogata lor experiență, recomandările comi­siei pentru problemele creșterii ani­malelor, prevederile din Chemarea Consfătuirii pe țară a țăranilor co­lectiviști în care se spune: „Cum nu există curte de țăran fără pă­sări, să nu existe în jurul orașelor și centrelor muncitorești gospodă­­rii colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase“. Ținînd cont de toate acestea, noi colectiviștii din Ripiceni, ne-am sfătuit și am prevăzut în planul de­ producție pe­ anul 1962 să creștem 7.000 păsări, din care 1.000 gîște. Păsările vor contribui la obține­rea unui venit de 635.000 lei din sectorul zootehnic, din totalul de 2.462.000 lei pe întreaga gospodărie. Sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere se preocupă acum de recrutarea îngri­jitoarelor de păsări din rîndul celor mai harnice și pricepute colecti­viste, ca și de pregătirea condițiilor de adăpostire a păsărilor. MIRCEA CALIN, președintele G.A.C. din Ripiceni — Săveni ­La ordinea zileij Pregătirea­ campaniei agricole de Tractoarele pot intra în brazdă In aceste zile, mecanizatorii de la S.M.T. Dorohoi grăbesc reparațiile la tractoare și mașinile agricole. Bine pregătiți, avînd asigurate pie­sele de schimb necesare, ei au re­parat pînă acum 131 tractoare, a­­dică toate cite au fost planificate. In prezent se dă o atenție deosebită grăbirii reparațiilor la pluguri, gra­pe, semănători și alte mașini agri­­cole. Deja au fost reparate 13­ pluguri, 124 semănători, 37 grape, 5 sape rotative și 8 remorci. Pen­tru executarea la timp și la un ni­vel calitativ superior a reparații­lor, un mare merit îl are echipa de la motoare, unde lucrează comuniș­tii Dan Vatamanu, Gheorghe Zaha­­ria și Gheorghe Crețu. Exemplul ior­ii mobilizează și pe ceilalți me­canizatori ca în următoarele zile să se termine reparațiile. Fertilizează soiul Cele trei brigăzi de tractoriști, de la G.A.S. Ilișești, raionul Gura Humorului, și-au organizat munca în așa fel incit la timpul prielnic începerii lucrărilor de primăvară, tractoarele și mașinile agricole să poată lucra din plin. Pînă acum au și fost reparate un număr de 11 tractoare, din 17 planificate, 15 pluguri, 1) cultivatoare, 7 semănă­ priavara­ lori pentru porumb, 7 semănători cereale, 21 grape și alte unelte a­­gricole. Fruntași în munca de re­parații se situează brigada con­dusă de atemistul Stelian Constan­tin. Totodată, pentru obținerea de recolte bogate, lucrătorii acestei gospodării au transportat pe cimp 107 tone must de grajd, 1.100 tone gunoi și 178 tone amendamente pe bază de calcar. Odată cu lucrările de primăvară, ei vor mai încorpora în sol și peste 80 tone îngrășămin­te chimice. Cu reparațiile pe terminate Și mecanizatorii de la G.A.S. Că­­tămărăști, raionul Botoșani, lucrea­ză cu multă sîrguință la pregătirea utilajului pentru campania agricolă de primăvară. Reparațiile la mași­nile și uneltele agricole sunt pe sfîrșite. Au mai rămas de revizuit doar 4 tractoare, din cele 10 plani­ficate. Reparațiile la semănătoriie de porumb, la pluguri, grape, sape rotative și la polidiscuri sînt termi­nate. Paralel cu reparațiile, lucră­torii de la G.A.S. Cătămărăști au transportat pe cîmp însemnate can­tități de îngrășăminte organice. T. TOMA Așteaptă timpul prielnic Lucrătorii de la G.A.S Dră­­­gușeni, raionul Săveni, raportează cu mîndrie că, ajutați de către or­ganizația de partid, au reușit sa termine cu 25 de zile înainte de termen lucrările de reparații la tractoare și mașini agricole. Încă la 20 ianuarie, cele 19 tractoare, 17­ pluguri, 8 semănători porumb, 4 semănători păioase, 40 grape și alte unelte agricole au fost reparate și revizuite, acum fiind gata pentru a începe lucrările de primăvară, rodul muncii tuturor mecanizatori­­­lor, printre care se evidențiază în mod deosebit Emil Răducanu, Ilie Coțovanu, Gheorghe Dobre și A­­drian Țurcuman. Urmează ca in scurt timp, mașinile și uneltele a­­gricole să fie repartizate pe brigăzi Coresp. F. MUHA și E. DASCALU Citiți în pag.­n­-a: In jurul orașelor, puternice zone legumicole I Viață nouă, preocupări In mijlocul satului, sau mai la o margine, intr-un fost conac boie­resc, sau într-o clădire nou con­struită găsim întotdeauna sediul gospodăriei agricole colective. De obicei, gospodăria poartă un nume care simbolizează viața nouă a co­lectiviștilor: „Drumul belșugului“, „Viață nouă", „Răsăritul nou“, „Veac nou“... Dar oriunde s-ar afla gospodăria colectivă, la mar­gine sau in centru, ea este întot­deauna inima satului, locul de unde izvorăște belșugul și bunăstarea colectiviștilor. Gospodăria agrico­lă colectivă din comuna Socrujeni, raionul Botoșani, poartă numele: „Pămint desțelenit“. — Am desțelenit haturile, am unit pămîntul și ne-am adus in case fericite și belșug, spun cu fitindrie colectiviștii. Și au dreptate. Gospodăria co­lectivă a schimbat nu numai în­fățișarea comunei (peste 200 de colectiviști și-au făcut case noi) dar ea a schimbat și felul de a gindi al oamenilor, preocupările lor, obiceiurile. Mai odinioară, cind in sat stăpîneau moșierii și chiaburii, oamenii cei săraci, plini de griji, își petreceau răstimpul scurt dintre munci, in crîșm­ă, ine­­cindu-și amarul in clondirul cu țuică, luată pe datorie. Primăvara plecau pe moșiile dimprejur, la Dîngeni, Mihălășeni, sau chiar piuă la Dorohoi să caute învoieli pentru robia de-o vară pe pămint boieresc. Dormeau luni de zile de-a dreptul pe pămint, în capătul moșiei, intr-o­­ baracă acoperită cu paie și ve­neau acasă frunți de muncă și cu mai nimic în traistă. — Ce să fac? Cu ce-oi țină la iarnă copiii ? Mi-o ajunge griul pi­­nă în primăvară? Mi-o da el, bo­ierul, pe datorie, niscaiva porumb? — acestea erau întrebările care-l chinuiau atunci pe omul sărac din Socrujeni. Să mergem acum, într-o zi de iarnă, in Socrujeni, și să-i vedem pe acești țărani, de data aceasta co­lectiviști, cu noile lor preocupări. Colectiva, gospodărie milionară, a asigurat fiecăruia pentru între­­ gul an produse din belșug. Hara­­ iambie Aursăchioae, de pildă, omul care in trecut a muncit de mic co­pil pe la boieri pentru un sac de grt­u și o pereche d­e opinci, a adus acasă in acest an, de la gospodă­ria colectivă 3.550 kg. griu și 3.550 kg. porumb, fără să mai so­cotim celelalte produse (briază, ceapă, cartofii..) sau cei 8.200 lei bani gheață, cum spune el. Eli­berați ele griji și chinul sărăciei, oamenii din Socrujeni pregăteau in zilele cit am stat acolo aduna­rea generală de dare de seamă și de discutare a planului de pro­ducție pe anul 1962. Au multe preo­cupări în aceste zile, preocupări care ii fac să se simtă plini de bucurie și dragoste de muncă. Pen­tru acest an gospodăria va trebui să obțină de pe o suprafață de 160 ha. 1.600 de kg. porumb boabe la hectar, iar de pe restul de 450 ha. cite 2300 kg. la ha. E o recoltă mare, realizarea ei cere pricepere și multă hărnicie, dar colectiviștii sunt hotăriți să îndeplinească sar­cina propusă. Pentru cele 160 de ha, ei au și început din toamnă să pre­gătească terenul, să-i ingrașe bine cu gunoi de grajd. Mai mult de 100 de colectiviști vin in fiecare zi în sala mare a gospodăriei co­lective la cursurile agrozootehnice. Oamenii, al căror­ orizont se re­ducea în trecut la cîteva simple no­țiuni de lucrare a pămîntului: arat, ■prășit, secerat, cules, își însușesc astăzi, la cursul agrozootehnic, con­dus de ingineri și tehnicieni, largi cunoștințe privind lucrarea științi­fică a pămîntului. I-am văzut acolo pe Costache Prepeliță și Aleea Rusu. O viață întreagă cei doi s-au învrăjbit și s-au certat. Erau vecini cu pămînturile și nu era an in care să nu se dea unul pe altul in judecată pentru haturi. Cind Aleea semăna toamna pe bucata lui de pămint griu, întorcea două - trei brazde din pămîntul vecinului. Cind venea primăvara și Costache semăna porumbul, își lua brazdele înapoi, avînd totodată grijă să mai adauge 2—3 palme din pămîntul lui Alecu. Și, tot așa, procesele GEORGETA CINTEC și VASILE BARAN (Continuare in pag. 3-a) Reportaj dintr-o comună colectivizată

Next