Zori Noi, februarie 1962 (Anul 15, nr. 4401-4424)
1962-02-01 / nr. 4401
Pentru îmbunătățirea continuă a organizării muncii în sectorul forestier Directivele Congresului al 111-lea al partidului pun sarcini de mare răspundere în fața forestierilor. In 1965, valoarea produselor rezultate dintr-un m.c. masă lemnoasă exploatată trebuie să crească cu 80 la sută, iar productivitatea muncii cu 30 la sută. Aceasta cere o mai bună organizare a muncii, folosirea cu maximum de randament a mecanismelor, îmbunătățirea calității produselor, reducerea pierderilor în pădure etc. Biroul Comitetului regional de partid Suceava a elaborat în vara anului trecut — pe baza unei analize profunde — un cuprinzător plan de măsuri privind îmbunătățirea activității economiceorganizatorice și a muncii politice în sectorul forestier al regiunii. Măsurile stabilite urmăresc, în primul rând, perfecționarea organizării muncii în gurile de exploatare — prin permanentizarea muncitorilor forestieri și extinderea lucrului in brigăzi complexe cu acord global. Sub îndrumarea și cu sprijinul nemijlocit al comitetelor raionale de partid, conducerile întreprinderilor forestiere și organizațiile de partid au trecut la aplicarea măsurilor stabilite. Prin aplicarea consecventă a planului de măsuri al biroului comitetului regional de partid, la cele două întreprinderi forestiere din raionul Cîmpulung s-a terminat acțiunea de permanentizare a muncitorilor care acum lucrează în brigăzi complexe cu plata în acord global. La I. F. Câmpulung au fost organizate un număr de 15 brigăzi complexe permanente, care vor exploata întreaga cantitate de masă lemnoasă dată în producție din posibilitățile anului 1962, iar la 1 F. Foldovița s-au organizat 30 de brigăzi care vor exploata 88 la sută din masa lemnoasă. In scopul generalizării acestei experiențe, la Cîmpulung a avut loc, nu de mult, un larg și rodnic schimb de experiență la care au participat lucrători din toate întreprinderile forestiere ale regiunii. Referatul prezentat în cadrul schimbului de experiență de către tovarășul Dumitru Țambric, primsecretar al Comitetului raional de partid Câmpulung, a demonstrat cu putere eficacitatea aplicării planului de măsuri al biroului comitetului regional de partid, superioritatea și avantajele organizării lucrului in brigăzi complexe, formate numai din muncitori Prin aceasta s-au creat permanenți condiții pentru exploatarea rațională a parchetelor, pentru introducerea și folosirea cu randament a mecanismelor, pentru ridicarea indicilor de utilizare, a productivității muncii și a cîștigului mediu. Dacă in primele 9 luni ale anului 1961 la I.F. Cimpulung, de pildă, indicele de utilizare la rășinoase a fost de numai 94,94 la sută, în trimestrul IV acesta s-a ridicat la 97,41 la sută. De asemenea, pe primele 9 luni, productivitatea fizică a fost de numai 1,292 m.c. pe om-zi. Datorită insă permanentizării muncitorilor și extinderii lucrului în brigăzi complexe cu acord global, in trimestrul IV productivitatea fizică a atins 1,458 m.c. pe om-zi. Concomitent cu creșterea productivității muncii a sporit și ciștigul mediu al muncitorilor. La I. F. Moldovița, de pildă, in trimestrul IV 1961, cîștigul mediu a crescut cu 100 lei față de cel realizat pe primele 9 luni ale anului. In brigăzile complexe cu acord global, formate din muncitori permanenți, se dezvoltă spiritul de colaborare și într-ajutorare tovărășească , muncitorii sunt puternic cointeresați în valorificarea completă și superioară a masei lemnoase. Toate aceste succese se datoresc activității organizatorice politice desfășurate de către organisizațiile de partid. Cu fermitate răbdare, ele au explicat muncitoriși lor de ce avantaje materiale se bucură dacă lucrează în brigăzi complexe permanente, ce mare importanță are aceasta pentru îmbunătățirea întregii activități economico-financiare a întreprinderilor forestiere. Și in alte întreprinderi forestiere din regiune, prin aplicarea planului de măsuri al biroului comitetului regional de partid, activitatea de producție și economico - financiară s-a îmbunătățit simțitor. La I. F. Vatra Dornei, de pildă, în urmă cu 4 luni, rezultatele în producție erau foarte slabe. În trimestrul IV, cînd au funcționat un număr de 62 brigăzi mari și mici cu acord global, productivitatea fizică a ajuns la 2.130 m.c. pe om-zi, iar cîștigul mediu a sporit corespunzător. Deși avantajele muncii in brigăzi complexe permanente sînt bine cunoscute, totuși organele și organizațiile de partid de la întreprinderile forestiere din raioanele Fălticeni și Rădăuți, precum și conducerile administrative n-au aplicat cu consecvență și pînă la capăt planul de măsuri al biroului comitetului regional de partid. Fără nici o justificare, se tărăgănează încheierea acțiunii de permanentizare a muncitorilor forestieri, extinderea lucrului in brigăzi complexe mari și mici în toate parchetele, ceea ce face să se resimtă încă o serie de deficiențe. Printr-o stăruitoare muncă organizatorică și politică de masă, organele și organizațiile de partid trebuie să-i convingă pe toți muncitorii de pădure că este spre folosul lor dacă se angajează ca lucrători permanenți și se încadrează în brigăzi complexe cu acord global. Odată cu aceasta, trebuie îmbunătățită și intensificată munca pentru întărirea organizațiilor de partid, prin primirea în rîndurile lor a celor mai buni muncitori forestieri, astfel incit să se creeze posibilitatea, înființării de grupe de partid la fiecare gară de exploatare și brigadă complexă, să poată fi repartizați comuniști în toate locurile cheie ale procesului de pro (Continuare in pag. )-*j La parchetul 29 Sterparu— I. F. C Trftj Strliting. Fasonatul materialului lemnos se efectuează cu ajutorul ferăstraielor mecanice tip „Drujba“. In clișeu, motoristul Gherasim Cozmaciuc, doborînd un arbore cu mecanismul amintit. Fotoj A. BERGMAN DIN ȚARĂ Noi modele de încălțăminte pentru anul 1962 De la începutul anului, fabricile de încălțăminte din țară au introdus în producție circa 400 modele noi care au fost expuse la cel de-al 111-lea Pavilion de mostre Printre acestea sunt modelele de încălțăminte cu talpă vulcanizată, încălțăminte tip „balerină“, pantofi cu vîrf ascuțit, cu toc „masorel“, precum și modele diverse de sandale bărbătești, de încălțăminte din piele care imită antilopa și din combinații de piei în diferite culori pentru pantofii de copii. O parte din noile modele sunt fabricate de întreprinderile de încălțăminte „Nikos Beloiannis“, „Ștefan Plavăț“ și „Bella Brenner" din regiunea Banat, „Carmen“, „Kirov" și „Flacăra roșie“ din București și altele. Produsele acestora se disting printr-o linie suplă. Pantofii sunt mai ușori și flexibili, unele modele fiind ornamentate cu accesorii de piele și de metal, iar altele executate fără rame, din piele de bizon și cu talpă sintetică, denumită „Duroflex“. Odată cu introducerea in fabricație a noilor pantofi și sandale, au fost luate o serie de măsuri menite să asigure creșterea continuă a calității produselor. La fabrica „Nikos Beloiannis“ s-a introdus ștanțarea mecanică a fețelor pentru încălțămintea de copii, ceea ce contribuie la efectuarea cu și mai mare precizie a operațiunilor de producție, iar la întreprinderea „Bella Breiner“ s-a mecanizat operația de scoatere a calapoadelor. (AGERPRES). Inovațiile contribuie la perfecționarea proceselor tehnologice Pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor sporite ce revin în acest an întreprinderilor privind creșterea producției, a productivității muncii și ridicarea nivelului calitativ al produselor, s-au întocmit planuri de măsuri tehnico-organizatorice menite să contribuie la perfecționarea proceselor tehnologice. Un rol deosebit de important în perfecționarea procesului de producție și introducerea tehnicii noi îl are mișcarea de inovații. Intocmindu-și din timp planuri tematice și desfășurând o susținută propagandă, început deja să culeagă cabinetele tehnice din multe întreprinderi au roadele muncii depuse. I.R.I.C. Suceava In prima lună a anului curent, la cabinetul tehnic al întreprinderii regionale de industrializare a cărnii — Suceava au fost înregistrate un număr de 15 inovații. Din cele 12 inovații discutate în cadrul cabinetului tehnic, II au fost acceptate, iar 2‘au și fost aplicate în producție. Una dintre inovațiile aplicate, denumită: „Curea de piele cu profil special la cutia de viteză a benzii de prelucrare a jtalmipedelor“, realizată de maistrul Petru Chiririuc și lăcătușul Constantin Rișca, înlocuiește cu succes curelele de cauciuc procurate pînă acum din import. Cealaltă inovație — privind perfecționarea pompelor tip „Duplex“ de la centrala termică a întreprinderii — realizată de tov. Gheorghe Tabău și lori Uioi, mărește mult capacitatea de lucru a pompelor, prelungește durata lor de funcționare, reducînd prin aceasta și cheltuielile de reparații. Filatura Fălticenii și la cabinetul tehnic al Filaturii de In și cînepă din Fălticeni au fost înregistrate în luna ianuarie a.c. un număr de 4 inovații. Intre acestea se numără și inovația privind mărirea capacității de producție a mașinei de duplat, cerută de un colectiv format condin ing. T. Marcovici, ing. Ion Slutu și tov. I. Groper. Prin aplicarea acestei inovații se realizează o economie anuală antecalculată în valoare de 60.000 lei. O altă inovație, aplicată deja în producție, este aceea în legătură cu scurtarea ciclului de uscare a loturilor de bobine fierte și albite. Prin centrifugarea loturilor de bobine scoase de la fiert și albit se elimină o mare cantitate de apă, scurtîndu-se în felul acesta cu 3 ore ciclul de uscare la fiecare lot. Folosirea acestui procedeu aduce berii o economie anuală în întreprinvaloare de 56.600 lei. Se pregătește un nou transport de făină pentru fabricile depline. Aspect de la moara .8 MAI“ Dornești, raionul Rădăuți, Foto D. VINTILA Joi 1 Anul XVI nr. 4401 4 pagini 20 bani februarie 1962 ACTUALITATEA PE SCURT Concurs Radio Moscova, emisiunea pentru ascultătorii din R.P.R., a inițiat un concurs pe tema „Cine cunoaște mai bine viața Uniunii Sovietice și cele mai importante manifestări ale prieteniei româno-sovietice". Cele mai bune răspunsuri vor fi premiate. Cele 7 întrebări ale concursului pot fi ascultate zilnic, cu ocazia emisiunii „Vorbește Moscova", pentru ascultătorii din R.P.R., care are loc pe programul 1 la orele 16.15. Lămu riri se pot primi și de la con siliile raionale ( orășenești) A.R.L.U.S. Se extinde rețeaua de radioficare Zilele acestea, de la stația de radioficare Fălticeni, mergind pe liderul magistral Fălticeni-1 Boroaia, va începe radioficarea următoarelor localități: Fintina Mare, Cotu Băii și Bogdănești. După ce se vor termina aceste lucrări, rețeaua de radioficare va fi extinsă de la Dolhasca la Dolheștii Mari și Dolheștii Mici. " " • Sezonul de vînătoare a iepurilor s-a încheiat De ieri, in cuprinsul regiunii noastre, s-a încheiat sezonul de vînătoare a iepurilor. Continuă vînătoarea mistreților in tot cursul lunii februarie. De remarcat că Comitetul regional de vinătoare și pescuit sportiv din Suceava și-a realizat planul pe trimestrul I la carne de vînat. S-au evidențiat finalele din Vatra Dornei, Suceava, Gura Humorului, Fălticeni și Rădăuți. Concert simfonic popular Mane, Filarmonica de Stat din Botoșani va prezenta un concert simfonic popular, dirijat de Max Weber. Soliști vor fi soprana Ștefei Bărbulescu de la Teatrul de operă și balet din București și violonistul Dan Podlovsch laureat a celui de-al II-lea Concurs internațional „George Enéscu“. In program vor figura două dansuri românești de Matei Socor etc. Mecanizatorii Octav Cojocaru și Aurel Pricop, de la S.M.T. Dorohoi, sînt fruntași la repararea tractoarelor, executînd lucrări de bună calitate și conform graficului stabilit. Iată-i in clișeu, montînd coroana diferențialului la un tractor U.T.O.S. 26. Aplicind Invațămintele Consfătuirii Vom crește 7000 pasări M-am numărat și eu printre delegații la Consfătuirea pe țară țăranilor colectiviști. Și, multe înnvățăminte am tras din rodnicele discuții purtate acolo. In mod deosebit, aș vrea să mă refer la creșterea păsărilor, întrucît mi-am dat seama că alte gospodării de stat și colective se aleg cu venituri mari din acest sector. Cuvintele tovarășului director al G.A.S. Andrășești, regiunea București, ale tovarășei Maria Panțel, îngrijitoare de păsări la G.A.C. Balda, regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, ca și ale altora, mi-au mers la inimă cum se spune. Ne vom da tot interesul să punem în practică bogata lor experiență, recomandările comisiei pentru problemele creșterii animalelor, prevederile din Chemarea Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști în care se spune: „Cum nu există curte de țăran fără păsări, să nu existe în jurul orașelor și centrelor muncitorești gospodării colectivă fără crescătorie de păsări din cele mai bune rase“. Ținînd cont de toate acestea, noi colectiviștii din Ripiceni, ne-am sfătuit și am prevăzut în planul de producție pe anul 1962 să creștem 7.000 păsări, din care 1.000 gîște. Păsările vor contribui la obținerea unui venit de 635.000 lei din sectorul zootehnic, din totalul de 2.462.000 lei pe întreaga gospodărie. Sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere se preocupă acum de recrutarea îngrijitoarelor de păsări din rîndul celor mai harnice și pricepute colectiviste, ca și de pregătirea condițiilor de adăpostire a păsărilor. MIRCEA CALIN, președintele G.A.C. din Ripiceni — Săveni La ordinea zileij Pregătirea campaniei agricole de Tractoarele pot intra în brazdă In aceste zile, mecanizatorii de la S.M.T. Dorohoi grăbesc reparațiile la tractoare și mașinile agricole. Bine pregătiți, avînd asigurate piesele de schimb necesare, ei au reparat pînă acum 131 tractoare, adică toate cite au fost planificate. In prezent se dă o atenție deosebită grăbirii reparațiilor la pluguri, grape, semănători și alte mașini agricole. Deja au fost reparate 13 pluguri, 124 semănători, 37 grape, 5 sape rotative și 8 remorci. Pentru executarea la timp și la un nivel calitativ superior a reparațiilor, un mare merit îl are echipa de la motoare, unde lucrează comuniștii Dan Vatamanu, Gheorghe Zaharia și Gheorghe Crețu. Exemplul iorii mobilizează și pe ceilalți mecanizatori ca în următoarele zile să se termine reparațiile. Fertilizează soiul Cele trei brigăzi de tractoriști, de la G.A.S. Ilișești, raionul Gura Humorului, și-au organizat munca în așa fel incit la timpul prielnic începerii lucrărilor de primăvară, tractoarele și mașinile agricole să poată lucra din plin. Pînă acum au și fost reparate un număr de 11 tractoare, din 17 planificate, 15 pluguri, 1) cultivatoare, 7 semănă priavara lori pentru porumb, 7 semănători cereale, 21 grape și alte unelte agricole. Fruntași în munca de reparații se situează brigada condusă de atemistul Stelian Constantin. Totodată, pentru obținerea de recolte bogate, lucrătorii acestei gospodării au transportat pe cimp 107 tone must de grajd, 1.100 tone gunoi și 178 tone amendamente pe bază de calcar. Odată cu lucrările de primăvară, ei vor mai încorpora în sol și peste 80 tone îngrășăminte chimice. Cu reparațiile pe terminate Și mecanizatorii de la G.A.S. Cătămărăști, raionul Botoșani, lucrează cu multă sîrguință la pregătirea utilajului pentru campania agricolă de primăvară. Reparațiile la mașinile și uneltele agricole sunt pe sfîrșite. Au mai rămas de revizuit doar 4 tractoare, din cele 10 planificate. Reparațiile la semănătoriie de porumb, la pluguri, grape, sape rotative și la polidiscuri sînt terminate. Paralel cu reparațiile, lucrătorii de la G.A.S. Cătămărăști au transportat pe cîmp însemnate cantități de îngrășăminte organice. T. TOMA Așteaptă timpul prielnic Lucrătorii de la G.A.S Drăgușeni, raionul Săveni, raportează cu mîndrie că, ajutați de către organizația de partid, au reușit sa termine cu 25 de zile înainte de termen lucrările de reparații la tractoare și mașini agricole. Încă la 20 ianuarie, cele 19 tractoare, 17 pluguri, 8 semănători porumb, 4 semănători păioase, 40 grape și alte unelte agricole au fost reparate și revizuite, acum fiind gata pentru a începe lucrările de primăvară, rodul muncii tuturor mecanizatorilor, printre care se evidențiază în mod deosebit Emil Răducanu, Ilie Coțovanu, Gheorghe Dobre și Adrian Țurcuman. Urmează ca in scurt timp, mașinile și uneltele agricole să fie repartizate pe brigăzi Coresp. F. MUHA și E. DASCALU Citiți în pag.n-a: In jurul orașelor, puternice zone legumicole I Viață nouă, preocupări In mijlocul satului, sau mai la o margine, intr-un fost conac boieresc, sau într-o clădire nou construită găsim întotdeauna sediul gospodăriei agricole colective. De obicei, gospodăria poartă un nume care simbolizează viața nouă a colectiviștilor: „Drumul belșugului“, „Viață nouă", „Răsăritul nou“, „Veac nou“... Dar oriunde s-ar afla gospodăria colectivă, la margine sau in centru, ea este întotdeauna inima satului, locul de unde izvorăște belșugul și bunăstarea colectiviștilor. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Socrujeni, raionul Botoșani, poartă numele: „Pămint desțelenit“. — Am desțelenit haturile, am unit pămîntul și ne-am adus in case fericite și belșug, spun cu fitindrie colectiviștii. Și au dreptate. Gospodăria colectivă a schimbat nu numai înfățișarea comunei (peste 200 de colectiviști și-au făcut case noi) dar ea a schimbat și felul de a gindi al oamenilor, preocupările lor, obiceiurile. Mai odinioară, cind in sat stăpîneau moșierii și chiaburii, oamenii cei săraci, plini de griji, își petreceau răstimpul scurt dintre munci, in crîșmă, inecindu-și amarul in clondirul cu țuică, luată pe datorie. Primăvara plecau pe moșiile dimprejur, la Dîngeni, Mihălășeni, sau chiar piuă la Dorohoi să caute învoieli pentru robia de-o vară pe pămint boieresc. Dormeau luni de zile de-a dreptul pe pămint, în capătul moșiei, intr-o baracă acoperită cu paie și veneau acasă frunți de muncă și cu mai nimic în traistă. — Ce să fac? Cu ce-oi țină la iarnă copiii ? Mi-o ajunge griul pină în primăvară? Mi-o da el, boierul, pe datorie, niscaiva porumb? — acestea erau întrebările care-l chinuiau atunci pe omul sărac din Socrujeni. Să mergem acum, într-o zi de iarnă, in Socrujeni, și să-i vedem pe acești țărani, de data aceasta colectiviști, cu noile lor preocupări. Colectiva, gospodărie milionară, a asigurat fiecăruia pentru între gul an produse din belșug. Hara iambie Aursăchioae, de pildă, omul care in trecut a muncit de mic copil pe la boieri pentru un sac de grtu și o pereche de opinci, a adus acasă in acest an, de la gospodăria colectivă 3.550 kg. griu și 3.550 kg. porumb, fără să mai socotim celelalte produse (briază, ceapă, cartofii..) sau cei 8.200 lei bani gheață, cum spune el. Eliberați ele griji și chinul sărăciei, oamenii din Socrujeni pregăteau in zilele cit am stat acolo adunarea generală de dare de seamă și de discutare a planului de producție pe anul 1962. Au multe preocupări în aceste zile, preocupări care ii fac să se simtă plini de bucurie și dragoste de muncă. Pentru acest an gospodăria va trebui să obțină de pe o suprafață de 160 ha. 1.600 de kg. porumb boabe la hectar, iar de pe restul de 450 ha. cite 2300 kg. la ha. E o recoltă mare, realizarea ei cere pricepere și multă hărnicie, dar colectiviștii sunt hotăriți să îndeplinească sarcina propusă. Pentru cele 160 de ha, ei au și început din toamnă să pregătească terenul, să-i ingrașe bine cu gunoi de grajd. Mai mult de 100 de colectiviști vin in fiecare zi în sala mare a gospodăriei colective la cursurile agrozootehnice. Oamenii, al căror orizont se reducea în trecut la cîteva simple noțiuni de lucrare a pămîntului: arat, ■prășit, secerat, cules, își însușesc astăzi, la cursul agrozootehnic, condus de ingineri și tehnicieni, largi cunoștințe privind lucrarea științifică a pămîntului. I-am văzut acolo pe Costache Prepeliță și Aleea Rusu. O viață întreagă cei doi s-au învrăjbit și s-au certat. Erau vecini cu pămînturile și nu era an in care să nu se dea unul pe altul in judecată pentru haturi. Cind Aleea semăna toamna pe bucata lui de pămint griu, întorcea două - trei brazde din pămîntul vecinului. Cind venea primăvara și Costache semăna porumbul, își lua brazdele înapoi, avînd totodată grijă să mai adauge 2—3 palme din pămîntul lui Alecu. Și, tot așa, procesele GEORGETA CINTEC și VASILE BARAN (Continuare in pag. 3-a) Reportaj dintr-o comună colectivizată