Zori Noi, iunie 1962 (Anul 15, nr. 4504-4529)

1962-06-01 / nr. 4504

pe ogoarele tei; La bnirefinerea amarilor * Muncă spornică Colectiviștii din Păltiniș, raionul Do­rohoi, sunt bine cu­noscuți prin hărnicia lor, prin preocuparea pentru aplicarea re­gulilor agrotehnice in scopul măririi pro­ducției la hectar. In aceste zile, ei lucrea­ză cu spor la îngriji­rea culturilor. Prima prașilă la mac și sfe­clă de zahăr au și ter­minat-o pe cele 80 ha. și, respectiv, 37 ha. Paralel cu aceasta, colectiviștii efectuea­ză prașila I-a la floa­­rea-soarelui. S-au e­­videntiat colectiviștii P. Vatavu, D. Mura­ra, C. Sîrghie și alții. Coresp. CONSTANTIN B. Lucrări de calitate E zor­mare cu pră­­situl în aceste zile pe tarlalele colecti­viștilor din Pătrăuți — Suceava. Băsmălu­­tele colorate ale su­telor de colectiviste ieșite la întreținerea culturilor dau cîmpu­­lui verde aspectul poienelor înflorite. In cîntec și voie bună, munca e spor­nică pe tarlalele în­tinse. Numai în ci­­teva zile, pătrăutenii au prășit peste 100 de hectare cu sfeclă de zahăr, floarea-soa­­relui, mazăre și alte culturi. Colectiviștii Gh. Havrișciuc, N. Horia, A. Bleancă, Gh. Solomon, N. Bu­­cevschi și mulți alții fac prașila la adîn­­cimea indicată de in­ginera gospodăriei, urmărind cu grijă ca densitatea plantelor să fie cea corespun­zătoare. Pe sute de hectare nu­ poți cuprinde cu ochii se întind tarlalele cu porumb și floa­­rea-soarelui ale G.A S. Havîrna, raionul Dorohoi. Mecanizatorii a­­cestei gospodării folosesc la ma­ximum mijloacele mecanizate pen­tru a executa la timp și de cali­tate lucrările de întreținere. Pină acum ei au efectuat prima prașilă pe întreaga suprafață însămințată cu floarea-soarelui — 100 ha., precum și pe 310 ha. cu porumb pentru boabe, din 450 ha. care sînt insămînțate. In urma meca­nizatorilor, muncitorii zilieri exe­cută prășitul manual pe interva­lul dintre plante. Atenție deosebită acordă mun­citorii gospodăriei și porumbului destinat însilozării, care ocupă o suprafață de 55 ha. Deja, pe 25 ha, s-a executat prima prașilă, lu­crare care continuă în aceste zile. Prășitul la G.A.C. Trestiana din Dorohoi se face pe echipe. Iată, în clișeu, echipa a IlI-a condusă de Lucreția Panciuc la prășitul florii-soarelui. Foto: E. ARON „Mai avem timp“ Pînă la data de 30 mai, colec­tiviștii din centrul de Sulița, raionul Botoșani, comună n-au efectuat lucrările de îngrijire la culturi decît pe mici suprafețe. Prima prașilă au executat-o doar pe 14 ha, cu sfeclă de zahăr, din cele 30 ha. însămînțate, pe 87 ha, cu floarea-soarelui, din 200 ha. și pe 50 ha. cu porumb. Care să fie cauza? Oare nu este timpul pră­șitului? Peste tot plantele au nevoie de a fi îngrijite. Echipa condusă de Maria Gurzu a și terminat prima prașilă la toate culturile. Numai că unii colec­tiviști nu se grăbesc. Ei sunt slab imobilizați la muncă, iar unii ca frații Ion și Dumitru Dărîngă, Dumitru Macovei, Gheorghe Io­­nescu etc., deși au fost anunțați­­ de către șefii de echipe să iasă la prășit, amină treaba de azi pe mîine. „Lasă, mai avem timp. Ce atîta grabă!“ — zic acești tova­răși. Este de datoria consiliului de conducere al gospodăriei de a lua măsuri pentru urgentarea efec­tuării lucrărilor de îngrijire, în­­trucît de acestea depinde în bună măsură asigurarea obținerii unor recolte bogate. Trebuie mobili­zați pe cîmp, la lucru, toți co­lectiviștii, explicîndu-li-se că este în interesul gospodăriei și al lor personal de a se aplica la timp și de bună calitate regulile a­­grotehnice.La ordinea zilei. Fie­care zi întîrziată înseamnă pier­dere de recoltă. In fiecare BAC,-o bună organizare a muncii! •- -- --- .... * * - "MS Brigada permanentă­­ la baza succeselor Brigada noastră are în pri­mire suprafața de 120 ha. grîu, 57 ha. floarea-soarelui, 120 ha. po­rumb, 7 ha. sfeclă de zahăr, 5 ha. de mac și alte culturi. Din bri­gadă fac parte un număr de 250 colectiviști, buni de lucru și care au fost împărțiți în 10 echipe. îndată ce culturile au­­ răsărit și se puteau prăși, nci am pornit la treabă. Neavînd experiență, gospodăria noastră fiind nouă, noi am crezut că am procedat bine repartizînd cultura de mac, pe parcele, la cîțiva oameni din brigadă. Prășitul s-a terminat repede, dar mulți colectiviști s-au supărat că nu le-am repar­tizat și lor parcelă de mac. Sfec­la de zahăr am repartizat-o la fel pe brațe de muncă. Cînd însă am pornit la lucru am văzut că și de data aceasta am Unii colectiviști au ieșit la greșit, lu­cru de îndată ce li s-a repartizat­­ parcela și au terminat repede prășitul. Cei mai zeloși și-au fă­cut chiar și mușuroaie mari ca să se vadă de la depărtare care-i parcela lor. Alții însă au întîrziat cu prășitul și porțiunea reparti­zată lor rămînea îmburuienită. In afară de asta venise rîndul prășitului la floarea-soarelui și la mulți colectiviști, care nu-și prășise nici sfecla, li se mai cu­venea acum și cite o parcelă de floarea-soarelui. Așa stînd lu­crurile, la indicația consiliului agricol raional și a consiliului de conducere am schimbat metoda. Cînd a trebuit să începem pri­­vitul griului i-am anunțat pe toți șefii de echipa de cu seară ca a doua zi să fie cu colecti­viștii la tarlaua dintre Țiclăie, unde avem noi grîu. Au cu toții dis-de-dimineață și venit am împărțit fiecărei echipe să pri­vească cite 12 ha. Odată cu șefii de echipă, au venit și membrii echipelor și s-au apucat de trea­bă cu toții laolaltă. Experiența de la plivit a prins bine și am hotărît să procedăm la fel și la prășit. Pentru aceasta am împărțit toate tarlalele de porumb și floarea-soarelui pe echipe. Membrii echipei lucrează acum laolaltă; între echipe s-a pornit întrecerea pentru lucrări de cea mai bună calitate și exe­cutarea lor la timpul optim. A­­cum oamenii vorbesc cu mîndrie de realizările echipei lor, mu­șuroaiele au dispărut, iar treaba se face mult mai­­ repede, pe toată suprafața, și calitatea lu­crării este mai bună. Procedînd în felul acesta noi am reușit ca pînă acum să prășim aproape întreaga suprafață cu floarea­­soarelui și porumb, iar zilele a­­cestea vom începe prașila a doua la mac și la sfeclă, lucrînd tot pe echipe. ALEXANDRU CLIPA, șeful brigăzii a IV-a de la G.A.C. Mileanca — Dorohoi ■Ut­MiWIfHHN ■ Pentru realizarea de economii Membrii tinerei gospodării colective din orașul Fălticeni au hotărît să investească în acest an peste 544.000 lei pentru dez­voltarea mijloacelor de produc­ție. Din această sumă, 204.500 lei au fost repartizați pentru în­făptuirea construcțiilor zooteh­nice și gospodărești, printre care 3 grajduri cu o capacitate de 300 de capete vite mari, o ma­ternitate pentru 50 de scroafe, o îngrășătorie de porci, două magazii etc. Comuniștii din gos­podărie, analizînd posibilitățile locale în vederea ieftinirii con­strucțiilor au propus să se con­fecționeze de către colectiviști, 500.000 cărămizi, loo­ooo chir­pici, iar manopera să se facă de către echipele de constructori ale G.A.C. Cu banii economisiți de la construcții se vor cumpăra animale. Așa lucrează echipa noastră Nu mai departe, anul trecut, înainte de începerea prășitului, în gospodăria noastră se proceda astfel: Tarlalele cu porumb, floarea-soarelui, cartofi și sfeclă de zahăr se repartizau pe echi­pe, iar în cadrul acestora pe fa­milii și chiar pe brațe de mun­că. Și nu era deloc ușor pentru brigadier să împartă terenul în sute de parcele, să satisfacă ce­rințele fiecărui colectivist. Cu treaba asta se pierdea mult timp. Apoi, în perioada prășitului, pe tarlalele colectivei puteai vedea următorul tablou: pe unele par­cele porumbul era prășit de mult, pe altele însă zăcea în buruieni. „Ăștia nici acum n-au prășit parcelele repartizate“, afta briga­dierul și alerga pe la casele a­­celora care amînau treaba de azi pe mîine. Toamna, această par­celare a terenului înghițea din recoltă. Ne-am convins că acest sis­tem de lucru nu-i bun, că duce la întîrzierea prășitului, ratează pe cei delăsători, de încu­a­­ceea acum ne-am organizat mun­ca așa cum e mai bine. Iată cum procedăm: eu sunt șeful echipei a l-a din brigada lui Ion Zoița. Echipa de care răspund numără 23 brațe de muncă și avem în primire 10,50 hectare porumb pentru boabe, 3,50 ha. porumb pentru siloz, 2 ha. sfeclă de za­hăr, 2 ha. floarea-soarelui, 4,50 ha. cartofi, 9 ha. grîu și 5 ha. orz. Terenul nu mai este împăr­țit pe brațe de muncă, ci lucrăm cu toții laolaltă. Nu lipsește și nu întirzie nimeni de la muncă. De cu seară hotărim ce avem de fă­cut a doua zi, iar în zorii zilei membrii echipei sînt la capătul tarlalei. Pînă acum am efectuat prima prașilă la porumb, floa­rea-soarelui, sfeclă de zahăr, am plivit griul și orzul, iar acum prășim cartofii. Eu lucrez cot la cot cu membrii echipei, dar su­praveghez calitatea și cantitatea muncii fiecărui colectivist din echipă. Pentru aceasta primesc în plus 3 la sută din totalul zi­­lelor-muncă efectuate de echipă. Lucrările sunt făcute la timp de bună calitate, fiecare colecti­vi­vist este normal în raport cu munca pe care o depune. Suntem­ convinși că muncind astfel, toamnă recolta va fi și mai bo­la gată, că întreaga­ echipă va pri­mi plată suplimentară pentru depășirea producțiilor planifi­cate. GAVRIL LĂCĂTUȘU, șef de echipă la G.A.C. din Horodniceni — Fălticeni Anul XVI nr. 4504­4 pagini 20 bani Vineri 1 Iunie 1962 1 .MHIII SimtNIINii S La 1 Iunie, oamenii muncii sărbătoresc Ziua internațională a copilului. In această zi ei își manifestă dragostea și atașamen­tul lor pentru cauza păcii, pentru asigurarea unui viitor fericit co­piilor. Se cuvine ca astăzi, cînd pri­vim cu încîntare cum copiii sînt înconjurați de toată grija parti­dului și statului nostru democrat­­popular, cînd ne bucurăm din toată inima de copilăria lor fe­ricită, să nu uităm ce a fost al­tădată copilăria fiilor de munci­tori și de țărani, să aruncăm o privire asupra a ceea ce însem­na pentru stăpînirea burghezo-­no­­șierească „grija“ pentru ocrotirea mamei și a copilului. ...O vitrină încărcată de bună­tăți, pe care se profilează silueta întunecată al unui copil. Are pă­lăria spartă și pantalonii zdren­țuiți. încălțămintea abia i se mai ține în picioare. Privește cu jind vitrina. Bunătățile expuse acolo nu sunt pentru el, pentru fiul de „calic". Ochii săi exprimă aceeași cumplită suferință care a ridicat în 1907 țara in picioare, foamea. Dedesubtul tabloului scrie lapi­dar: „Flămîndul“. ...Zi de arșiță. La umbra căru­ței de lingă hat, Ana lui Petre Măgăru naște. Femeia, care pînă în ultima clipă secerase alături de bărbatul ei pe fîșia de ogor, este nevoită să dea viață prun­cului aici, fără nimeni lingă dîn­­sa. Abia tîrîndu-se, își culege copilul din țărină. „ ... Cinci lei înseamnă o pîine. O pîine e o zi din viață. Cite pîini, cite zile din viață trebuie să smulgă din casele sărace pre­țul manualelor didactice? Oame­nii gândesc: Tăblița: 7 pîini. Arit­metica: 10 pîini. Geografia: 8 pîini. Abecedarul: 7 pîini. E fantastic­!“. Trei aspecte care fac inutil ori­ce comentariu. Artiștii noștri, fie că e vorba de Octav Băncilă, Al. Sabia, sau Geo Bogza, din ope­rele cărora am ales cele trei ima­gini de mai sus, au zugrăvit in toată goliciunea ei mizeria, lipsa de grijă pentru ceea ce este nu ai scump oricărui om, copilul. Sta­tisticile vremii înregistrează la capitolul „recordurilor" cu care ne „fericise“ stăpînirea burgheză pe cel mai inspăimîntător: mor­talitatea infantilă. Datorită lipsei de asistență medicală, anual 8.000 de mame mureau la naș­tere, iar mortalitatea infantilă era de 18,9 la sută. Și parcă pen­tru a demonstra încă odată teri­bila înapoiere în care se găsea regiunea noastră, pînă și acest fantastic „record" al țării fusese depășit. In 1938, în fostul județ Dorohoi mortalitatea generală era de 23,3 la mie, iar cea infantilă de 20 la sută! Deci aproape un sfert din numărul celor ce se nășteau, mureau înainte de a a­­tinge vîrsta de 2 ani. Cifrele acestea reflectă pentru omul de astăzi, care trăiește în patria noastră socialistă, o situa­ție pe care secole de-a rîndul au suferit-o fiii celor mulți. „Fiii de opincari“, cum erau numiți cu dispreț copiii de țărani, nu pu­teau urma școala primară decît cu prețul unor infinite sacrificii din partea părinților lor. Rareori reușea vreunul să pătrundă la școlile mai înalte printre feciorii de bani gata ai cutărui moșier, fabricant, comerciant. Cifra de 1.000.000 de copii în 1933, care nu urmau la școală, este edifica­toare. Poporul nostru muncitor a ob­ținut succese istorice în construi­rea societății socialiste. acestea sînt și realizările printre fără precedent în domeniul învăță­­mîntului și culturii, ocrotirii să­nătății oamenilor muncii și în­deosebi a mamei și copilului. Co­dul familiei și alte legi ale sfan­tului nostru apără interesele ma­mei și copilului. Codul muncii prevede un concediu plătit, îna­­inte și după naștere, în total de 112 zile. Peste tot în patria noas­tră au fost înființate materni­­tăți, case de nașteri, unde fe­meile sunt asistate de cadre me­dicale de specialitate. In regiunea noastră, în anul 1938, nu se afla nici o casă de naștere. Față de 22 cate erau în 1952, numărul acestora a ajuns la 148, în 1961. „In mediul rural avem astăzi de peste două ori mai multe cadre didactice decît în 1938, de aproape cinci ori mai mulți me­dici", a spus tovarășul Leonte Răutu în cuvîntarea ținută cu prilejul sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale, care a consemnat încheierea procesului (Continuare în pag. a 2-a). ★ Copiii - florile vieții noastre VIITORUL LE APARȚINE (Foto. D. VINTILA) Din tulpinile de in — fibră de bună calitate! Prelucrarea cit mai corectă a tulpinilor de in, în așa fel incit din ele să rezulte un volum mare de fibră de bună calitate — iată principala sarcină a colectivului de muncă de la topitoria de in din Ițcani. La începutul anului, în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, muncitorii de aici și-au luat angajamente mobilizatoare în această direcție. Ei și-au propus ca, prin creșterea randamentului la fuior din total fibră, să producă, peste plan, 3 tone fuior superior, o tonă fuior de calitatea I-a și 3 tone fuior de calitatea a II-a și a III-a. De ase­menea, prin reducerea consumului specific, ei s-au angajat să reali­zeze economii în valoare de 20.000 lei. Traducerea în viață a angaja­mentelor luate constituie preocu­parea de seamă a întregului colectiv. In unitate au fost luate o serie de măsuri tehnice­­organizatorice menite să contribuie la perfecționarea procesului de producție, la îmbunătățirea calității fuiorului. In primul rînd, s-a trecut la revizuirea și repararea întregu­lui utilaj. Anul trecut s-au întîm­­pinat o serie de greutăți în desfă­șurarea procesului de producție, deoarece era uzată coroana dințată a tamburului de tracțiune de la turbină. Adeseori, turbina trebuia oprită pentru înlăturarea defecțiu­nilor ivite, pierzîndu-se astfel multă vreme. Datorită funcționării defectuoase a turbinei, fibra se rupea, și o însemnată cantitate din ea se pierdea în cîlți. Această de­ficiență a fost înlăturată prin a­­plicarea propunerii făcută de un colectiv de mecanici privind adap­tarea unei coroane dințate pe tam­burul de tracțiune al benzii. Acum, tamburul funcționează ca și cum ar fi nou. La turbină, unde se separă fuio­rul de cîlți, au fost aduse și alte perfecționări. Pînă nu de mult, în­tinderea benzii transportoare se făcea manual. Cînd se executa această operație, turbina trebuia oprită. Pentru înlăturarea acestui neajuns a fost executat un dispo­zitiv care asigură întinderea din mers, de către un singur om, a benzii transportoare de la turbină. Prin executarea dispozitivului s-a redus cu mult efortul fizic al mun­citorilor și s-au eliminat desele stagnări în procesul de producție. In scopul perfecționării procesu­lui de producție a fost mărită viteza benzilor transportoare de la inoblator. Se asigură astfel o îmbunătățire a calității cîlților, care, fiind mai bine prelucrați, au un procent scăzut de impurități. Concentrînd atenția și eforturile colectivului spre îndeplinirea an­gajamentelor, comitetul sindicatu­lui s-a ocupat de buna organizare și desfășurare­a întrecerii socia­liste între secții. Muncitorii de la fiecare loc de muncă urmăresc, în întrecere, realizarea unor obiective concrete. De pildă, muncitorii de la topire asigură efectuarea unei topiri corespunzătoare a tul­pinilor de in, prin menținerea unei temperaturi constante. Manipu­lările la Introducerea și scoate­rea tulpinilor din bazine, ori la întinderea inului pe cîmpul de N. GROZA (Continuare în pag. a 3-a) imi MHH IIi­l Hi UPHI--------- ----­ Sortarea cherestelei la fabrica de cherestea din Gura H­im­orului­, . Foto: E. ARDELEANU EXAMENE 30 mai, orele 7.45. Intr-o sală de clasă, frumos pavoazată, a In­stitutului pedagogic de doi ani din Suceava e liniște deplină. Fiecare din cei 30 de studenți din anul II așteaptă cu emoție firească începerea examenului oral la Metodica predării geo­grafiei. — Oare ce o să-mi „piceu în bilet ? Iată o în­trebare care, ori­cii de pregătit ai fi, ți-o pui, fără să vrei. Studenții anului II al Institutului s-au pregătit insă temeinic pentru acest examen de sfîrșit de an, așa că emoțiile, rînd pe rînd, se transformă în încrederea că nu vor­­ dezminți aștep țările comisiei de exami­nare. Dar, iată că, la orele 8, in sală intră membrii comisiei. Stu­denții cunosc pe fiecare dintre ei: Felicia Ganin, profesoară examinatoare, Ion Siminiceanu, directorul institutului, Alexan­drina Ionescu, profesoară de științele naturii. Privirile celor 30 de studenți sunt îndreptate acum într-același loc , spre co­misie. Se anunță începerea examenu­lui la Metodica predării geogra­fiei. Biletele cu problemele la care vor răspunde studenții sunt aranjate pe masă, in formă de rozetă. Apoi, ele sunt luate cu mîinile sigure ale primilor studenți care, cu zimbetul pe buze, în semn că sunt „in temă“. Încep să schițeze problemele pe coli de hîrtie. Și, rînd pe rînd, studenții se anunță­ că sunt pre­gătiți să răspundă. Studenta Alexandroaie Paras­­chiva începe să vorbească, cu multă precizie, despre excursii ca metodă de invățămint, necesita­tea și organizarea acestora, re­cunoașterea prealabilă a locului, pregătirea elevilor pentru ex­cursie, rolul ei educativ și al­tele. Profesoara o urmărește cu atenție și, evident, e mulțumită. Doar la buna pre­gătire a studen­ților și-a dat și din ea contribuția. — Foarte bine, Alexandroaie — spune profesoara. Ai răspuns foarte bine. Dar, ca Alexandroaie Paras­­chiva au răspuns și alți studenți. Și Ailenei Maria, și Moraru Silvia, și mulți alții. Bilanțul examenului oral la Metodica predării geografiei este destul de rodnic : 12 studenți au luat note de 10, 16 — note de 9, iar 2 — note de 8. Acest re­zultat confirmă preocuparea ca­drelor didactice de la institut de a transmite cunoștințe cit mai temeinice și, în același timp, ho­­tărîrea studenților de a deveni buni învățători, buni luminători ai satelor noastre. Examenul de sfîrșit de an la Metodica predării geografiei a luat sfîrșit. Studenții, bucuroși de succesul obținut, își string mii­nile prietenește. Fiecare așteaptă minunata zi cînd vor primi diplo­mele de Învățători, ca, apoi, să-și poată aduce întreaga lor con­tribuție la educarea comunistă a tinerelor vlăstare. 7. NICOLAE , wtfic wife Mieej

Next