Zori Noi, iunie 1962 (Anul 15, nr. 4504-4529)
1962-06-01 / nr. 4504
pe ogoarele tei; La bnirefinerea amarilor * Muncă spornică Colectiviștii din Păltiniș, raionul Dorohoi, sunt bine cunoscuți prin hărnicia lor, prin preocuparea pentru aplicarea regulilor agrotehnice in scopul măririi producției la hectar. In aceste zile, ei lucrează cu spor la îngrijirea culturilor. Prima prașilă la mac și sfeclă de zahăr au și terminat-o pe cele 80 ha. și, respectiv, 37 ha. Paralel cu aceasta, colectiviștii efectuează prașila I-a la floarea-soarelui. S-au evidentiat colectiviștii P. Vatavu, D. Murara, C. Sîrghie și alții. Coresp. CONSTANTIN B. Lucrări de calitate E zormare cu prăsitul în aceste zile pe tarlalele colectiviștilor din Pătrăuți — Suceava. Băsmălutele colorate ale sutelor de colectiviste ieșite la întreținerea culturilor dau cîmpului verde aspectul poienelor înflorite. In cîntec și voie bună, munca e spornică pe tarlalele întinse. Numai în citeva zile, pătrăutenii au prășit peste 100 de hectare cu sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, mazăre și alte culturi. Colectiviștii Gh. Havrișciuc, N. Horia, A. Bleancă, Gh. Solomon, N. Bucevschi și mulți alții fac prașila la adîncimea indicată de inginera gospodăriei, urmărind cu grijă ca densitatea plantelor să fie cea corespunzătoare. Pe sute de hectare nu poți cuprinde cu ochii se întind tarlalele cu porumb și floarea-soarelui ale G.A S. Havîrna, raionul Dorohoi. Mecanizatorii acestei gospodării folosesc la maximum mijloacele mecanizate pentru a executa la timp și de calitate lucrările de întreținere. Pină acum ei au efectuat prima prașilă pe întreaga suprafață însămințată cu floarea-soarelui — 100 ha., precum și pe 310 ha. cu porumb pentru boabe, din 450 ha. care sînt insămînțate. In urma mecanizatorilor, muncitorii zilieri execută prășitul manual pe intervalul dintre plante. Atenție deosebită acordă muncitorii gospodăriei și porumbului destinat însilozării, care ocupă o suprafață de 55 ha. Deja, pe 25 ha, s-a executat prima prașilă, lucrare care continuă în aceste zile. Prășitul la G.A.C. Trestiana din Dorohoi se face pe echipe. Iată, în clișeu, echipa a IlI-a condusă de Lucreția Panciuc la prășitul florii-soarelui. Foto: E. ARON „Mai avem timp“ Pînă la data de 30 mai, colectiviștii din centrul de Sulița, raionul Botoșani, comună n-au efectuat lucrările de îngrijire la culturi decît pe mici suprafețe. Prima prașilă au executat-o doar pe 14 ha, cu sfeclă de zahăr, din cele 30 ha. însămînțate, pe 87 ha, cu floarea-soarelui, din 200 ha. și pe 50 ha. cu porumb. Care să fie cauza? Oare nu este timpul prășitului? Peste tot plantele au nevoie de a fi îngrijite. Echipa condusă de Maria Gurzu a și terminat prima prașilă la toate culturile. Numai că unii colectiviști nu se grăbesc. Ei sunt slab imobilizați la muncă, iar unii ca frații Ion și Dumitru Dărîngă, Dumitru Macovei, Gheorghe Ionescu etc., deși au fost anunțați de către șefii de echipe să iasă la prășit, amină treaba de azi pe mîine. „Lasă, mai avem timp. Ce atîta grabă!“ — zic acești tovarăși. Este de datoria consiliului de conducere al gospodăriei de a lua măsuri pentru urgentarea efectuării lucrărilor de îngrijire, întrucît de acestea depinde în bună măsură asigurarea obținerii unor recolte bogate. Trebuie mobilizați pe cîmp, la lucru, toți colectiviștii, explicîndu-li-se că este în interesul gospodăriei și al lor personal de a se aplica la timp și de bună calitate regulile agrotehnice.La ordinea zilei. Fiecare zi întîrziată înseamnă pierdere de recoltă. In fiecare BAC,-o bună organizare a muncii! •- -- --- .... * * - "MS Brigada permanentă la baza succeselor Brigada noastră are în primire suprafața de 120 ha. grîu, 57 ha. floarea-soarelui, 120 ha. porumb, 7 ha. sfeclă de zahăr, 5 ha. de mac și alte culturi. Din brigadă fac parte un număr de 250 colectiviști, buni de lucru și care au fost împărțiți în 10 echipe. îndată ce culturile au răsărit și se puteau prăși, nci am pornit la treabă. Neavînd experiență, gospodăria noastră fiind nouă, noi am crezut că am procedat bine repartizînd cultura de mac, pe parcele, la cîțiva oameni din brigadă. Prășitul s-a terminat repede, dar mulți colectiviști s-au supărat că nu le-am repartizat și lor parcelă de mac. Sfecla de zahăr am repartizat-o la fel pe brațe de muncă. Cînd însă am pornit la lucru am văzut că și de data aceasta am Unii colectiviști au ieșit la greșit, lucru de îndată ce li s-a repartizat parcela și au terminat repede prășitul. Cei mai zeloși și-au făcut chiar și mușuroaie mari ca să se vadă de la depărtare care-i parcela lor. Alții însă au întîrziat cu prășitul și porțiunea repartizată lor rămînea îmburuienită. In afară de asta venise rîndul prășitului la floarea-soarelui și la mulți colectiviști, care nu-și prășise nici sfecla, li se mai cuvenea acum și cite o parcelă de floarea-soarelui. Așa stînd lucrurile, la indicația consiliului agricol raional și a consiliului de conducere am schimbat metoda. Cînd a trebuit să începem privitul griului i-am anunțat pe toți șefii de echipa de cu seară ca a doua zi să fie cu colectiviștii la tarlaua dintre Țiclăie, unde avem noi grîu. Au cu toții dis-de-dimineață și venit am împărțit fiecărei echipe să privească cite 12 ha. Odată cu șefii de echipă, au venit și membrii echipelor și s-au apucat de treabă cu toții laolaltă. Experiența de la plivit a prins bine și am hotărît să procedăm la fel și la prășit. Pentru aceasta am împărțit toate tarlalele de porumb și floarea-soarelui pe echipe. Membrii echipei lucrează acum laolaltă; între echipe s-a pornit întrecerea pentru lucrări de cea mai bună calitate și executarea lor la timpul optim. Acum oamenii vorbesc cu mîndrie de realizările echipei lor, mușuroaiele au dispărut, iar treaba se face mult mai repede, pe toată suprafața, și calitatea lucrării este mai bună. Procedînd în felul acesta noi am reușit ca pînă acum să prășim aproape întreaga suprafață cu floareasoarelui și porumb, iar zilele acestea vom începe prașila a doua la mac și la sfeclă, lucrînd tot pe echipe. ALEXANDRU CLIPA, șeful brigăzii a IV-a de la G.A.C. Mileanca — Dorohoi ■UtMiWIfHHN ■ Pentru realizarea de economii Membrii tinerei gospodării colective din orașul Fălticeni au hotărît să investească în acest an peste 544.000 lei pentru dezvoltarea mijloacelor de producție. Din această sumă, 204.500 lei au fost repartizați pentru înfăptuirea construcțiilor zootehnice și gospodărești, printre care 3 grajduri cu o capacitate de 300 de capete vite mari, o maternitate pentru 50 de scroafe, o îngrășătorie de porci, două magazii etc. Comuniștii din gospodărie, analizînd posibilitățile locale în vederea ieftinirii construcțiilor au propus să se confecționeze de către colectiviști, 500.000 cărămizi, looooo chirpici, iar manopera să se facă de către echipele de constructori ale G.A.C. Cu banii economisiți de la construcții se vor cumpăra animale. Așa lucrează echipa noastră Nu mai departe, anul trecut, înainte de începerea prășitului, în gospodăria noastră se proceda astfel: Tarlalele cu porumb, floarea-soarelui, cartofi și sfeclă de zahăr se repartizau pe echipe, iar în cadrul acestora pe familii și chiar pe brațe de muncă. Și nu era deloc ușor pentru brigadier să împartă terenul în sute de parcele, să satisfacă cerințele fiecărui colectivist. Cu treaba asta se pierdea mult timp. Apoi, în perioada prășitului, pe tarlalele colectivei puteai vedea următorul tablou: pe unele parcele porumbul era prășit de mult, pe altele însă zăcea în buruieni. „Ăștia nici acum n-au prășit parcelele repartizate“, afta brigadierul și alerga pe la casele acelora care amînau treaba de azi pe mîine. Toamna, această parcelare a terenului înghițea din recoltă. Ne-am convins că acest sistem de lucru nu-i bun, că duce la întîrzierea prășitului, ratează pe cei delăsători, de încuaceea acum ne-am organizat munca așa cum e mai bine. Iată cum procedăm: eu sunt șeful echipei a l-a din brigada lui Ion Zoița. Echipa de care răspund numără 23 brațe de muncă și avem în primire 10,50 hectare porumb pentru boabe, 3,50 ha. porumb pentru siloz, 2 ha. sfeclă de zahăr, 2 ha. floarea-soarelui, 4,50 ha. cartofi, 9 ha. grîu și 5 ha. orz. Terenul nu mai este împărțit pe brațe de muncă, ci lucrăm cu toții laolaltă. Nu lipsește și nu întirzie nimeni de la muncă. De cu seară hotărim ce avem de făcut a doua zi, iar în zorii zilei membrii echipei sînt la capătul tarlalei. Pînă acum am efectuat prima prașilă la porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, am plivit griul și orzul, iar acum prășim cartofii. Eu lucrez cot la cot cu membrii echipei, dar supraveghez calitatea și cantitatea muncii fiecărui colectivist din echipă. Pentru aceasta primesc în plus 3 la sută din totalul zilelor-muncă efectuate de echipă. Lucrările sunt făcute la timp de bună calitate, fiecare colectivivist este normal în raport cu munca pe care o depune. Suntem convinși că muncind astfel, toamnă recolta va fi și mai bola gată, că întreaga echipă va primi plată suplimentară pentru depășirea producțiilor planificate. GAVRIL LĂCĂTUȘU, șef de echipă la G.A.C. din Horodniceni — Fălticeni Anul XVI nr. 45044 pagini 20 bani Vineri 1 Iunie 1962 1 .MHIII SimtNIINii S La 1 Iunie, oamenii muncii sărbătoresc Ziua internațională a copilului. In această zi ei își manifestă dragostea și atașamentul lor pentru cauza păcii, pentru asigurarea unui viitor fericit copiilor. Se cuvine ca astăzi, cînd privim cu încîntare cum copiii sînt înconjurați de toată grija partidului și statului nostru democratpopular, cînd ne bucurăm din toată inima de copilăria lor fericită, să nu uităm ce a fost altădată copilăria fiilor de muncitori și de țărani, să aruncăm o privire asupra a ceea ce însemna pentru stăpînirea burghezo-noșierească „grija“ pentru ocrotirea mamei și a copilului. ...O vitrină încărcată de bunătăți, pe care se profilează silueta întunecată al unui copil. Are pălăria spartă și pantalonii zdrențuiți. încălțămintea abia i se mai ține în picioare. Privește cu jind vitrina. Bunătățile expuse acolo nu sunt pentru el, pentru fiul de „calic". Ochii săi exprimă aceeași cumplită suferință care a ridicat în 1907 țara in picioare, foamea. Dedesubtul tabloului scrie lapidar: „Flămîndul“. ...Zi de arșiță. La umbra căruței de lingă hat, Ana lui Petre Măgăru naște. Femeia, care pînă în ultima clipă secerase alături de bărbatul ei pe fîșia de ogor, este nevoită să dea viață pruncului aici, fără nimeni lingă dînsa. Abia tîrîndu-se, își culege copilul din țărină. „ ... Cinci lei înseamnă o pîine. O pîine e o zi din viață. Cite pîini, cite zile din viață trebuie să smulgă din casele sărace prețul manualelor didactice? Oamenii gândesc: Tăblița: 7 pîini. Aritmetica: 10 pîini. Geografia: 8 pîini. Abecedarul: 7 pîini. E fantastic!“. Trei aspecte care fac inutil orice comentariu. Artiștii noștri, fie că e vorba de Octav Băncilă, Al. Sabia, sau Geo Bogza, din operele cărora am ales cele trei imagini de mai sus, au zugrăvit in toată goliciunea ei mizeria, lipsa de grijă pentru ceea ce este nu ai scump oricărui om, copilul. Statisticile vremii înregistrează la capitolul „recordurilor" cu care ne „fericise“ stăpînirea burgheză pe cel mai inspăimîntător: mortalitatea infantilă. Datorită lipsei de asistență medicală, anual 8.000 de mame mureau la naștere, iar mortalitatea infantilă era de 18,9 la sută. Și parcă pentru a demonstra încă odată teribila înapoiere în care se găsea regiunea noastră, pînă și acest fantastic „record" al țării fusese depășit. In 1938, în fostul județ Dorohoi mortalitatea generală era de 23,3 la mie, iar cea infantilă de 20 la sută! Deci aproape un sfert din numărul celor ce se nășteau, mureau înainte de a atinge vîrsta de 2 ani. Cifrele acestea reflectă pentru omul de astăzi, care trăiește în patria noastră socialistă, o situație pe care secole de-a rîndul au suferit-o fiii celor mulți. „Fiii de opincari“, cum erau numiți cu dispreț copiii de țărani, nu puteau urma școala primară decît cu prețul unor infinite sacrificii din partea părinților lor. Rareori reușea vreunul să pătrundă la școlile mai înalte printre feciorii de bani gata ai cutărui moșier, fabricant, comerciant. Cifra de 1.000.000 de copii în 1933, care nu urmau la școală, este edificatoare. Poporul nostru muncitor a obținut succese istorice în construirea societății socialiste. acestea sînt și realizările printre fără precedent în domeniul învățămîntului și culturii, ocrotirii sănătății oamenilor muncii și îndeosebi a mamei și copilului. Codul familiei și alte legi ale sfantului nostru apără interesele mamei și copilului. Codul muncii prevede un concediu plătit, înainte și după naștere, în total de 112 zile. Peste tot în patria noastră au fost înființate maternități, case de nașteri, unde femeile sunt asistate de cadre medicale de specialitate. In regiunea noastră, în anul 1938, nu se afla nici o casă de naștere. Față de 22 cate erau în 1952, numărul acestora a ajuns la 148, în 1961. „In mediul rural avem astăzi de peste două ori mai multe cadre didactice decît în 1938, de aproape cinci ori mai mulți medici", a spus tovarășul Leonte Răutu în cuvîntarea ținută cu prilejul sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale, care a consemnat încheierea procesului (Continuare în pag. a 2-a). ★ Copiii - florile vieții noastre VIITORUL LE APARȚINE (Foto. D. VINTILA) Din tulpinile de in — fibră de bună calitate! Prelucrarea cit mai corectă a tulpinilor de in, în așa fel incit din ele să rezulte un volum mare de fibră de bună calitate — iată principala sarcină a colectivului de muncă de la topitoria de in din Ițcani. La începutul anului, în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, muncitorii de aici și-au luat angajamente mobilizatoare în această direcție. Ei și-au propus ca, prin creșterea randamentului la fuior din total fibră, să producă, peste plan, 3 tone fuior superior, o tonă fuior de calitatea I-a și 3 tone fuior de calitatea a II-a și a III-a. De asemenea, prin reducerea consumului specific, ei s-au angajat să realizeze economii în valoare de 20.000 lei. Traducerea în viață a angajamentelor luate constituie preocuparea de seamă a întregului colectiv. In unitate au fost luate o serie de măsuri tehniceorganizatorice menite să contribuie la perfecționarea procesului de producție, la îmbunătățirea calității fuiorului. In primul rînd, s-a trecut la revizuirea și repararea întregului utilaj. Anul trecut s-au întîmpinat o serie de greutăți în desfășurarea procesului de producție, deoarece era uzată coroana dințată a tamburului de tracțiune de la turbină. Adeseori, turbina trebuia oprită pentru înlăturarea defecțiunilor ivite, pierzîndu-se astfel multă vreme. Datorită funcționării defectuoase a turbinei, fibra se rupea, și o însemnată cantitate din ea se pierdea în cîlți. Această deficiență a fost înlăturată prin aplicarea propunerii făcută de un colectiv de mecanici privind adaptarea unei coroane dințate pe tamburul de tracțiune al benzii. Acum, tamburul funcționează ca și cum ar fi nou. La turbină, unde se separă fuiorul de cîlți, au fost aduse și alte perfecționări. Pînă nu de mult, întinderea benzii transportoare se făcea manual. Cînd se executa această operație, turbina trebuia oprită. Pentru înlăturarea acestui neajuns a fost executat un dispozitiv care asigură întinderea din mers, de către un singur om, a benzii transportoare de la turbină. Prin executarea dispozitivului s-a redus cu mult efortul fizic al muncitorilor și s-au eliminat desele stagnări în procesul de producție. In scopul perfecționării procesului de producție a fost mărită viteza benzilor transportoare de la inoblator. Se asigură astfel o îmbunătățire a calității cîlților, care, fiind mai bine prelucrați, au un procent scăzut de impurități. Concentrînd atenția și eforturile colectivului spre îndeplinirea angajamentelor, comitetul sindicatului s-a ocupat de buna organizare și desfășurarea întrecerii socialiste între secții. Muncitorii de la fiecare loc de muncă urmăresc, în întrecere, realizarea unor obiective concrete. De pildă, muncitorii de la topire asigură efectuarea unei topiri corespunzătoare a tulpinilor de in, prin menținerea unei temperaturi constante. Manipulările la Introducerea și scoaterea tulpinilor din bazine, ori la întinderea inului pe cîmpul de N. GROZA (Continuare în pag. a 3-a) imi MHH IIil Hi UPHI--------- ---- Sortarea cherestelei la fabrica de cherestea din Gura Himorului, . Foto: E. ARDELEANU EXAMENE 30 mai, orele 7.45. Intr-o sală de clasă, frumos pavoazată, a Institutului pedagogic de doi ani din Suceava e liniște deplină. Fiecare din cei 30 de studenți din anul II așteaptă cu emoție firească începerea examenului oral la Metodica predării geografiei. — Oare ce o să-mi „piceu în bilet ? Iată o întrebare care, oricii de pregătit ai fi, ți-o pui, fără să vrei. Studenții anului II al Institutului s-au pregătit insă temeinic pentru acest examen de sfîrșit de an, așa că emoțiile, rînd pe rînd, se transformă în încrederea că nu vor dezminți aștep țările comisiei de examinare. Dar, iată că, la orele 8, in sală intră membrii comisiei. Studenții cunosc pe fiecare dintre ei: Felicia Ganin, profesoară examinatoare, Ion Siminiceanu, directorul institutului, Alexandrina Ionescu, profesoară de științele naturii. Privirile celor 30 de studenți sunt îndreptate acum într-același loc , spre comisie. Se anunță începerea examenului la Metodica predării geografiei. Biletele cu problemele la care vor răspunde studenții sunt aranjate pe masă, in formă de rozetă. Apoi, ele sunt luate cu mîinile sigure ale primilor studenți care, cu zimbetul pe buze, în semn că sunt „in temă“. Încep să schițeze problemele pe coli de hîrtie. Și, rînd pe rînd, studenții se anunță că sunt pregătiți să răspundă. Studenta Alexandroaie Paraschiva începe să vorbească, cu multă precizie, despre excursii ca metodă de invățămint, necesitatea și organizarea acestora, recunoașterea prealabilă a locului, pregătirea elevilor pentru excursie, rolul ei educativ și altele. Profesoara o urmărește cu atenție și, evident, e mulțumită. Doar la buna pregătire a studenților și-a dat și din ea contribuția. — Foarte bine, Alexandroaie — spune profesoara. Ai răspuns foarte bine. Dar, ca Alexandroaie Paraschiva au răspuns și alți studenți. Și Ailenei Maria, și Moraru Silvia, și mulți alții. Bilanțul examenului oral la Metodica predării geografiei este destul de rodnic : 12 studenți au luat note de 10, 16 — note de 9, iar 2 — note de 8. Acest rezultat confirmă preocuparea cadrelor didactice de la institut de a transmite cunoștințe cit mai temeinice și, în același timp, hotărîrea studenților de a deveni buni învățători, buni luminători ai satelor noastre. Examenul de sfîrșit de an la Metodica predării geografiei a luat sfîrșit. Studenții, bucuroși de succesul obținut, își string miinile prietenește. Fiecare așteaptă minunata zi cînd vor primi diplomele de Învățători, ca, apoi, să-și poată aduce întreaga lor contribuție la educarea comunistă a tinerelor vlăstare. 7. NICOLAE , wtfic wife Mieej