Zori Noi, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4609-4633)
1962-10-03 / nr. 4609
k ! t Proletari din födte fér tie. uni fairéi (OMAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 G. A. C. AU MARI POSIBILITĂȚI DE DEZVOLTARE A SECTORULUI ZOOTEHNIC In procesul general de dezvoltare continuă a agriculturii socialiste din țara noastră, acum, după încheierea cu succes a colectivizării, de consolidare economic organizatorică a gospodăriilor colective, o importanță deosebită are dezvoltarea puternică a sectorului zootehnic. De nivelul creșterii animalelor depinde satisfacerea nevoilor oamenilor muncii cu cele mai importante și valoroase produse alimentare, precum și sporirea considerabilă a resurselor de materii prime de proveniență animală necesare industriei ușoare. In același timp, creșterea animalelor condiționează în mare măsură dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii. Este știut că cea mai mare parte din producția vegetală nu se poate valorifica altfel decit prin creșterea animalelor și la rîndul ei, această ramură asigură un îngrășămînt de neînlocuit, care contribuie la sporirea producției de cereale. Această interacțiune reciprocă între producția vegetală și animală constituie chezășia dezvoltării întregii agriculturi. Regiunea Suceava, datorită condițiilor naturale pe care le are, oferă condiții deosebit de propice creșterii animalelor de rase superioare, lucru ce favorizează dezvoltarea sectorului zootehnic în cadrul tuturor gospodăriilor noastre colective. Conform Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R., regiunea noastră va trebui să crească in anul 1965 un număr de 355.000 taurine din care 55 la sută vaci. Asta înseamnă că la fiecare 100 hectare teren va trebui să avem cite 48,1 taurine ; efectivele de ovine vor trebui să ajungă la 720.000, adică cite 97 oi la 100 hectare. Din acest efectiv, 20 la sută vor fi oi cu lună fină și sesmifină ; porcinele vor însuma 350.000 capete, revenind cîte 70 porci la 100 hectare arabil ; numărul păsărilor matcă va fi la sfîrșitul sesenalului de 2.300.000, deci cîte 764 bucăți la 100 de hectare cereale, iar numărul coloniilor de albine va ajunge la 70.000. Din aceste efective totale, in 1965 G.A.C. vor trebui să aibă o dată cu sporirea șeptelului și producția de lapte pe cap de vacă furajată în gospodăriile colective va crește, ajungînd în 1965 la 2.750 litri; în același an, de la fiecare oaie va trebui să obținem cîte 56,5 litri lapte, iar de la fiecare animal tuns, cîte 2,250 kg. lînă. Realizarea și depășirea sarcinilor propuse pînă la sfîrșitul planului sesenal este condiționată de felul cum se îndeplinesc planurile anuale. In această privință arătăm că în toate unitățile agricole socialiste, numărul taurinelor a crescut în perioada 1959— 1961 cu 20.000 capete, din care cel al vacilor cu peste 10.000. Sectorul G.A.C. a înregistrat în această perioadă sporuri și mai mari și anume : la taurine — cu 8,6 la sută din care la vaci cu 9,1 la sută; la porcine cu 3,9 la sută, iar ovine cu 3 la sută. Producția de lapte pe cap de vaică furajată în G.A.C. a crescut și ea, în 1961 fiind de 2.056 Ing. C. IFTODI președintele Consiliului agricol regional litri, depășind producția anului 1959 cu 466 litri. Aceste realizări sunt totuși minime față de posibilitățile ce le avem. Planul de stat pe anul 1962, prevede ca la finele anului să avem în regiune, în proprietate obștească, un număr de 56.600 taurine, din care 23.500 vaci și juninci montate. Aceasta înseamnă o creștere față de începutul anului cu 34.000 capete taurine. Din acestea, 29.000 capete vor fi asigurate prin cumpărări. Procurarea animalelor este sprijinită de către stat prin acordarea de credite pe termen lung fără dobîndă. In anii 1961 și 1962 s-au acordat G.A.C. din noastră, credite, numai regiunea pentru cumpărări de animale, în sumă de 67,4 milioane lei Pînă acum planul total de cumpărări la vaci a fost depășit cu 1.597 capete, însă la vițele mai avem de cumpărat 3.600 capete. Mult rămase în urmă în procurarea vițelelor sînt G.A.C. din raioanele Rădăuți (60 la sută), Fălticeni (82 la sută), Dorohoi (85 la sută). Pentru remedierea acestei situații va trebui ca de îndată să se facă o analiză minuțioasă în fiecare G.A.C. (unde este cazul să se facă restructurări de plan între unități) și să se ia cele mai bune măsuri pentru cumpărarea, furajarea și adăpostirea tuturor animalelor planificate. In afară de cumpărări, o sursă importantă de creștere a efectivelor de animale este și prăsila proprie. Pe această cale, G.A.C. trebuie să realizeze, in acest an, cel puțin 5.000 capete, sarcină care este realizată într-un mare număr de G.A.C. Pînă la 15 septembrie a.e., efectivele de taurine în G.A.C. însumau 51.300 capete, adică peste 90 la sută din plan, din care vaci 23.100. Producția de larate pe cap de vacă furajată a fost la 1 septembrie a.e., în medie pe regiune, de 1.593 litri, cu 156 litri mai mult decit media realizată anul trecut, la un efectiv de vaci de peste două ori mai mare ca cel din 1961. Această producție este rezultatul îmbunătățirii raselor, a furajării mai raționale și mai ales datorită unei mai calificate îngrijiri a animalelor de către colectiviști. Ovinele constituie, de asemenea, o specie de animale valoroasă, larg răspîndită în regiunea noastră. La sfîrșitul acestui an va trebui să avem în regiune 680.000 oi, din care 50.000 capete cu lînă fină, și semifină. In G.A.C. s-a planificat 85.000 oi din care 30.000 cu lînă fină și semifină. Trebuie arătat însă, că deși s-a depășit cu mult planul la cumpărări, sîntem cu mult rămași în urmă la procurarea de oi cu lînă fină și semifină. Producția de lapte pe cap de oaie mulsă a fost, la 1 septembrie, de 47 litri față de 56 litri planificat, iar la lînă, planul a fost realizat în întregime. O altă specie cu pondere în șeptelul regiunii noastre o reprezintă porcinele. La sfîrșitul acestui an, efectivele de porcine în G.A.C. vor trebui să fie de 38.800 capete, din care 6.100 scroafe peste 9 luni. Pînă în prezent avem în G.A.C. 30.000 capete porcine din care 6.000 scroafe. Consiliile de conducere ale G.A.C. Stroești, Comănești, Părhăuți, Ciprian Porumbescu, Valea Seacă, Măzănăiești, Drăgușeni, Blîndești, Pleșani, Zlătunoaia, Ionășeni și altele n-au acordat atenția cuvenită procurării scroafelor, din care cauză nu și-au realizat planul. Evident că nerealizarea numărului de scroafe planificat afectează îndeplinirea planului de livrări de porci în 1963. Trebuie de arătat că, în acest an, gospodăriile colective și-au depășit cu 4.471 capete numărul planificat de porci a fi contractat, dar din totalul de 17.471 s-au predat numai 7.640 capete. S-au mai încheiat, de asemenea, contracte pentru 8.835 porci care se vor livra în 1963. Pentru sporirea într-un timp scurt a producției de carne pentru asigurarea de venituri înși semnate în G.A.C., partidul a recomandat cu toată căldura extinderea creșterii păsărilor, una din cele mai economice ramuri din zootehnie. Prin planul de producție, G.A.C. trebuie să aibă la sfîrșitul anului în curs 178.400 păsări matcă. Pentru aceasta cît și pentru efectivele ce trebuiau livrate în cursul anului, urma ca să se procure 400.000 pui de o zi. Intrucît capacitatea incubatorului regional de la Cătămărăști nu putea asigura acest necesar, la indicația Comitetului regional de partid, comitetul executiv al sfatului popular regional a trimis un delegat care să studieze în regiunea București, organizarea incubatoarelor tip cameră. Delegatul trimis a făcut apoi expuneri în toate raioanele, în cadrul sesiunilor sfaturilor populare, ajutînd efectiv la executarea practică a acestei acțiuni. Urmind îndrumările date, G.A.C. Ștefănești, Dumbrăveni, (Continua?# îs, pig. a 2-a. Specia ia pe te lucărcatura j la 100 ha. — Taurine 119.000 28,8 din care vaci 59.000 14,3 — Porcine 120.000 31,2 — Ovine 300.000 66,0 din care cu lună fină și semifină 100.000 22,0 — Colonii albine 22.000 De pe ogoarele regiunii 8 tractoare fac pămîntul strat, 8 semănători străbat tarlalele In aceste zile de toamnă, la G.A.S. Albești, raionul Botoșani, mecanizatorii desfășoară din plin bătălia însămînțărilor. Tabloul muncii este încîntător: 8 tractoare fac pămîntul strat pregătind pat germinativ „ca la carte“, iar 8 semănători străbat tarlalele cu teren pregătit, introducînd în sol sămînța recoltei viitoare. Pînă zilele trecute, au și fost însămînțate aproape 500 ha. cu grîu, din 900 ha. planificate, precum și peste 50 ha. cu orz. Zilnic, se seamănă cîte 120 ha, în loc de 80 ha, fiecare semănătoare depășindu-și ribima cu cîte 5 ha. Tractoriștii Constantin Tucalic, membru de partid, Constantin Vizitiu, candidat de partid și utemistul Dumitru Afloarei se numără printre cei mai harnici. Noaptea pregătesc terenul, ziua însămînțează Pe tarlalele colectiviștilor din Sîrbi, raionul Săveni, munca nu contenește nici zi, nici noapte, îndată ce terenul este eliberat de recolta de porumb, tractoriștii execută arături și însămînțează griul. Noaptea, ei pregătesc terenul, iar ziua — însămînțează. Intr-o singură noapte, tractoriștii Dumitru Scutaru, Constantin Urzică și Petru Cobzaru au pregătit 30 ha. A doua zi dimineață, 3 semănători și-au făcut imediat apariția pe tarla. Urmarea unei astfel de munci e că pînă acum au fost însămînțate în întregime cele 10 ha. cu orz și 30 ha, cu secară pentru masă verde, precum și 200 ha. cu grîu din cele 630 ha. planificate. Intr-o singură zi Colectiviștii din Bosanci - Suceava grăbesc în aceste zile recoltatul culturilor tîrzii __ și_ pregătesc terenul pentru însămînțări. Pînă acum au fost recoltate 120 ha. cultivate cu cartofi, iar alături s-au executat pe 245 ha. Totodată, ei au început însămînțatul. Numai într-o singură zi, ei am semănat 15. ha. cu grîu, Recoltează și însămînțează Printre gospodăriile colective fruntașe la însămînțări, din raza orașului Suceava, se numără și „Progresul“ Salcea. Aici, cu ajutorul a 4 tractoare și 3 semănători s-a pregătit 186 ha. teren, din care 122 ha. au fost însămînțate cu grîu. Concomitent cu această lucrare, colectiviștii zoresc recoltatul culturilor tîrzii. Anul XVII nr. 4609 4 pagini 20 bani Miercuri 3 octombrie 1962 "H&fenxfalsteer Ilustrate... tul A sosit poștașul. La comitesindicatului, scoate din tolbai doldora cîteva ilustrate. Dintr-o curiozitate profesională, cu asentimentul tovarășului Țăranu, se fruntărim: „Salutări din Călimănești...11, „Salutări de pe litoral...“, „Mulțumim partidului pentru posibilitățile ce ne-au fost create nouă, minerilor, ca și tuturor oamenilor muncii, de a ne petrece concediul atit de plăcut..."1 „Urăji de bine din Herculane, pentru tovarășii mei de muncă..." Sînt rînduri așternute de ilustratele care au sosit la comitetul sindicatului de la întreprinderea minieră din Vatra Dornei. Ele au fost ferite de minerii dorneni plecați in stațiuni balneo-climaterice pentru tratament și odihnă, lată Moscova, și vederi din Ialta și din Sevastopol... Expeditor: Mihai Candrea, miner fruntaș la mina Dealul Rusului. Acest om, care muncește în creierul munților Dornei, și-a petrecut concediul in însorita Ialtă, în minunata țară a constructorilor comunismului. Alte ilustrate poartă ștampilele diferitelor oficii poștale din stațiunile climaterice ale țării. Iată altă vedere. Este trimisă din Călimănești de minerul Mihai Vatamariu, care muncește la mina Arșița. Și vin imite asemenea ilustrate, căci, numai pînă in prezent peste 140 de mineri, ingineri și tehnicieni de la această întreprindere au plecat in stațiuni. Poștașul însă le sporește zi de zi numărul. Alți rh'.Mn vor pleca în curind la odihnă. Folosim prilejul pentru a le ura anticipat. Concediu plăcut! M. T. JK" Lucrătorii din agricultura regiunii noastre, participanți la cea de-a VI-a sesiune a sfatului popular regional, găsesc lucruri foarte folositoare în cărțile agrotehne. In clișeu : aspectul la standul de cărți organizat cu acest prilej. Recoltarea fructelor de pădure Recoltarea și prelucrarea burtelor de pădure, continuă în tot cuprinsul regiunii. Pînă în prezent, în cadrul întreprinderilor forestere din Rădăuți, Fălticeni, Gura Humorului și altele, au fost recoltate și prelucrate 2.319 tone zmeură, 600 tone mure, 182 tone albe și două tone și jumătate ciuperci comestibile. Modele de toamnă In magazinele de specialitate ale O.C.L. produse industriale din orașul Suceava s-au pus Ia vînzare noi modele de sezon (confecții, încălțăminte și lenjerie). Printre acestea sunt modele de ta oare „Fantezie", pardesie în carouri dn stofă „Fantezie", lenjerie din tunet (imprimeuri noi), ghete galoșate cu fermoar pentru femei etc. „Căluțul cocoșat" Ansamblul de marionete al Teatrului de păpuși „Țăndărică" din București prezintă luni, H și marți 3 octombrie a.e., orele 10 și 16 in sala Teatrului de Stat din Botoșani, basmul pentru copii „Căluțul cocoșat" de N. Erșov. Regia artistică: Nicolae Massim. Excursii la București Cu prilejul inaugurării celui de al IV-lea pavilion de mostre de la București, agenția O.I.T. Carpați Suceava organizează o excursie cu autocarul in Capitală în zilele de 13—15 octombrie ax. Costul unei călătorii dus și întors, este de 152 lei, în care se include și cazarea. Itinerariul excursiei prevede vizitarea celui de al IV-lea pavilion de mostre, a Muzeului de istorie, precum și un tur prin Capitală. L Poporul indonezian face călduroasă oaspeților DJAKARTA 2 (Agerpres). — De la trimisul special Ion Gălățeanu. In dimineața zilei de 2 octombrie, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministru al afacerilor externe, au adus un omagiu luptei îndelungate duse de poporul Indoneziei pentru libertate și o viață mai bună, depunînd o coroană de flori la cimitirul Eroilor din cartierul Kalibata. Cu mult timp înainte de sosirea înalților oaspeți romîni, în apropierea cimitirului se adunaseră numeroși locuitori ai acestui cartier muncitoresc de la marginea Djakartei. Un grup de elevi i-au întîmpinat pe conducătorii statului român cu cintece de bun venit și cîntece patriotice, printre care, un imn consacrat eliberării Irlanului de vest. La ora 9, ora locală, la cimitirul Eroilor au sosit tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, precum și tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu. O gardă de onoare a prezentat onorul. La steagul indonezian arborat in incinta cimitirului a fost depusă o coroană de flori, pe panglica căreia se afla inscripția „Eroilor revoluției indoneziene din partea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej". A fost intonat imnul indonezian pentru eroi. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a semnat în cartea de onoare. La plecare, un grup de copii au oferit oaspeților buchete de flori. Locuitorii cartierului au înconjurat prietenește pe solii poporului român, exprimîndu-și bucuria pentru vizita pe care aceștia o fac în Indonezia. Ei au înmînat oaspeților, potrivit tradiției de ospitalitate indoneziana, ciorchini de banane, nuci de cocos și alte fructe tropicale. Din cartierul Kalibata, oaspeții romîni s-au îndreptat în mașini spre centrul orașului. In fața ochilor se înfățișează aspecte ale noii Djakarte, marele stadion recent construit, care a găzduit anul acesta jocurile olimpice asiatice, noul complex hotelier, numeroase clădiri de stat de pe care schelele au fost date abia de curînd jos. La ora 11, la Istara Negara, reședința oaspeților romîni, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, au primit vizita unor înalți demnitari indonezieni. Au participat J. Leimena, ministru prim ad-interim, Chairul Saleh, președintele Adunării Populare Consultative Provizorii, locțiitor al ministrului prim, Zainul Arifin, președintele parlamentului, Mohammed Yamin, locțiitor al ministrului prim pentru problemele speciale și planificare, ministrul informațiilor, Kadarusman, șeful forțelor armate aeriene. Cu acest prilej, între conducătorii statului român și demnitarii indonezieni a avut loc un schimb de vederi în legătură cu problemele dezvoltării relațiilor economice și culturale între România și Indonezia. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Seara«, la orele 18,45, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au făcut o vizită președintelui Sukarno, la reședința acestuia — palatul Merdeka. Oaspeții au fost întâmpinați de președintele Sukarno, de J. Leimena, ministru prim ad-interrim, și de Subandiio, locțiitor al ministrului prim, ministru al afacerilor externe. Președintele Sukarno a conferit tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, cel mai înalt ordin indonezian, „Steaua Republicii Indonezia, clasa I“, tovarășului Ion Gheorghe Maurer, „Steaua Republicii Indonezia, clasa a II-a“, iar tovarășului Corneliu Mănescu, același ordin, clasa a III-a. Conducătorii de stat ai Romîniei au mulțumit pentru înaltele distincții acordate. Președintele Sukarno a oferit apoi în cinstea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej un banchet la palatul Merdeka. Au participat, de asemenea, tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu. Din partea Indoneziei au fost prezenți J. Leimena, ministru prim ad-interim, dr. Subandrio, locțiitor al ministrului prim, ministrul afacerilor externe, Chairul Saleh, președintele Adunării Populare Consultative Provizorii, Zainul Arifin^i președintele parlamentului, generalul Nasution, locțiitor al ministrului prim, ministru al apărării (Continuare in pag. a 4-a) o primire romani Cu 3 luni mai devreme La 28 septembrie a.e., ceferiștii din stația Dornești, raionul Rădăuți, au raportat îndeplinirea planului de transport pe anul 1962. Planul pe primele trei trimestre ale anului a fost depășit cu 26 la sută. In aceeași perioadă s-a redus staționarea vagoanelor la încărcare - descărcare cu 1,3 la sută, economisindu-se astfel 6.677 vagoane - ore, iar sarcina statică a fost îmbunătățită cu 2,5 la sută, economisindu-se 473 vagoane. O contribuție importantă la obținerea acestor succese și-au adus-o ceferiștii din tura a II-a, condusă de impiegatul de mișcare Gheorghe Stratu. Merită evidențiați din această țară comuniștii Mihai Dumbrăveanu, Gheorghe Ciubotaru, Ion Mihalcea, Vasile Papuc și Ion Stan. Pînă la sfirșitul anului, ceferiștii domneșteni sunt hotărîți să înscrie noi realizări pe graficele întrecerii socialiste. Coresp. ing. N. CALUIANU și CONSTANTIN IEȘEANU Minereu peste plan In primele trei trimestre ale anului, minerii dorneni au dat peste plan 220 tone carbonat prăjit, cu un conținut de metal de 33 la sută față de 32 la sută cît prevede planul. La extracții s-au evidențiat, în mod deosebit, minerii din brigăzile conduse de Spiridon Bulea și Gheorghe Cojocaru de la Dealul Rusului și Ilie Urzică de la Arșița. Brigăzile de la Dealul Rusului au dat peste plan 11 și, respectiv, 24 de tone minereu. Captorarii, conduși de Teodor Chirilă de la Dealul Rusului și Dumitru Lupu de la Arșița au dat peste plan, în aceeași perioadă, însemnate cantități de minereu prăjit. f Construcțiile la timp și executate calitate de După vremea frumoasă și călduroasă, timpul se poate schimba, venind ploile de durată, specifice toamnei. Tocmai de aceea, Pe șantiere trebuie să se lucreze acum de zor pentru darea în folosință a obiectivelor aflate în construcție, fiind totodată, create condiții in vederea continuării lucrărilor pe timp nefavorabil. Obiectiva cu care se pot mîndri Printr-o mai bună organizare a muncii pe șantiere, cît și prin munca politică desfășurată de către organizațiile de partid, în acest an, constructorii din cadrul T.B. C. Suceava au reușit să obțină unele succese de seamă, pe linia grăbirii ritmului și îmbunătățirii calității lucrărilor. Muncind cu stăruință și pricepere, constructorii au realizat unele obiective cu care,pe drept cuvînt, se pot mîndri. La recepție, blocul de 34 apartamente din orașul Fălticeni, dat în folosință în luna august, a primit calificativul foarte bine. Mai mult de atît, blocul a fost realizat sub cheltuielile planificate. La recepția școlii cu 16 săli de clasă din orașul Rădăuți, predată la data de 15 septembrie a.e., beneficiarul nu a avut nici o observația privind calitatea lucrărilor. Lucrări de bună calitate au executate și la blocul de fost 18 apartamente din orașul Gura Humorului. Bat pasul pe loc Deși în acest an s-au înregistrat progrese evidente în ceea ce privește scurtarea duratei de execuție a construcțiilor, totuși, pe unele șantiere, ritmul lucrărilor nu este încă satisfăcător. Din cauza defectuoasei aprovizionări cu materiale sau a neorganizării temeinice a muncii, la unele obiective lucrările sînt tătrăgănate luni de zile, mai cu seamă atunci cînd se ajunge în faza de finisaj. Astfel, la Râdă«uți un bloc de locuințe de 401 apartamente, început în luna noiembrie anul trecut, nici în prezent nu este predat beneficiarului. Cauza ? S-au tărăgănat foarte mult lucrările de finisaj și mai cu seamă cele de la instalația de încălzire. Pe alte șantiere nu se respectă succesiunea fazelor de lucru, ceea ce împiedică buna desfășurare a procesului de construcție. La un tronson de 16 apartamente din orașul Fălticeni, de pildă, învelitoarrea a fostconstruită de 3 luni de zile, iar jgheaburile de tablă pentru scurgerea apei nu sînt executate nici în prezent. Nu-i greu de înțeles ce urmări are această deficiență. Apa provenită din ploile căzute a pătruns prin planșeu pînă la tencuieli, deteriorîndu-se. Acum tencuitorii sînt nevoiți să depună o muncă suplimentară și să consume material pentru refacerea lucrării. Tot aici, din lipsă de ciment și cărămidă, lucrările la un alt tronson de 16 apartamente, începute la 15 august, se desfășoară foarte anevoios, pînă în prezent nefiind turnată nici placa peste parter. Mult se tărăgănează lucrările și la blocul nr. 3 de 18 apartamente din orașul Gura Humorului. Pentru acest obiectiv, constructorul a primit proiectul la începutul lunii iunie dar, datorită faptului că nu a existat preocupare din partea sfatului popular orășenesc în ceea ce privește eliberarea terenului, începerea lucrării a fost întîrziată cu o lună de zile. Datorită acestui fapt, cît și a slabei organizări a muncii pe șantier, lucrările la acest obiectiv sînt rămase în urmă. Stadiul lucrărilor amintite mai sus ar putea fi mult mai avansat dacă șantierele ar fi fost mai mult sprijinite de T. R. C. Suceava, în ceea ce privește ar GH. COPCINSCHI (Continuare în pag. a 3-a). Ce măsuri ați luat pentru buna aprovizionare a populației în sezonul de iarnă? — Apropierea sezonului rece ridică o serie de sarcini și în fața comerțului de stat alimentar. Cunoscînd că înghețul din timpul iernii împiedică transportul în bune condiții a unor produse, am luat măsuri corespunzătoare pentru a asigura o aprovizionare continuă în tot timpul sezonului rece cu un sortiment bogat de produse. In colaborare cu furnizorul nostru principal, I.C.R.A., vom înmagazina numai în rețeaua de desfacere circa 3 va- Răspunde tov. CĂLIN Vatra Dornei — goane de ape mi. PJCf, directorul O.C.L. în raza cărt>raterale. In acest ... . _ _______ ne desfășuram scop, vom folosi Alimentara Suceava activitatea iar la maximum trebui să ne spațiile de care dispunem. Re- sprijine mai mult în ce privește zervele noastre sunt, bineînțeles, asigurarea spațiilor de înmagaziîn afara cantităților pe care urmează să le înmagazineze I.C.R.A. Totodată, s-au luat măsuri pentru înmagazinarea în rețea a unui vagon de oțel, produs, de asemenea, expus înghețului. O dată cu răcirea timpului, vom extinde desfacerea laptelui și a produselor lactate proaspete la un număr mai mare de unități. De asemenea, în vederea bunei aprovizionări a populației cu tot felul de produse urmărim continuu menținerea unor anumite stocuri tampon, mai ales la produsele de desfacere curentă. In legătură cu această problemă, trebuie arătat că întîmpinam greutăți din cauza spațiului de înmagazinare redus. Pentru ca să putem evita posibilele goluri în aprovizionare Pe timpul sezonului rece, Sfaturile populare orășenești Suceava, Fălticeni, Rădăuți, care. Sperăm, totuși, că prin înfăptuirea măsurilor luate de conducerea O.C.L. Alimentara, cît și prin respectarea de către furnizorii locali a contractelor încheiate pentru aprovizionarea cu carne, lapte și preparatele proaspete din aceste produse, să asigurăm o bună aprovizionare și deservire a populației. "1 OE PESTE HOTARE • In urma examenului clinico - fiziologic a recunoscut Republica Arabă Yemen (amănunte în mănunțit la care au fost supuși după zbor com pagina a IV-a), monauții sovietici Nikolaev și Popovici, nu s-au constatat nici un fel de modificări patologice, a declarat la 1 octombrie, Oleg Gazenko, doctor în științe biologice. • Agenția France Presse anunță că mai multe state arabe, printre care: R.A.U., Republica Tunisia și Republica Democrată Populară Algeria, au naki, a fost ales vicepreședinte. • Intre 28 septembrie și 1 octombrie, a avut loc la Atena cea de-a 55-a conferință a Federației Internaționale de Aviație (F.A.I.). In ultima ședință, a avut loc alegerea organelor de conducere ale F.A.I. Președinte al F.A.I. a fost ales Murié (Elveția). Reprezentantul U.R.S.S., V. K. Kokki Prietene de nedespărți. Foto: D. VIOREL.,