Zori Noi, februarie 1963 (Anul 16, nr. 4712-4735)
1963-02-01 / nr. 4712
Clișeul de față vi-1 înfățișează, la locul de muncă, pe Ion Luchian, șef de brigadă la secția strungărie a T.T.L. „Metalurgica“ Rădăuți. El execută piese de bună calitate și își depășește planul de producție. Foto: D. HUȘEA.NU Condiții buune HSÎSL în prima parte a lunii ianuarie, la Filatura de in și cânepă din Fălticeni s-au întimpinat mari greutăți în realizarea sarcinilor de producție, pricinuite de temperatura scăzută care provoca fibrei o mare uscăciune. Ca urmare, la firul 5 pentru sart se produceau pe mașină cite 60 kg. In loc de 100 kg. planificat, iar la firul 5 pentru furtune textile se realizau circa 80 — 90 kg. In loc de 130 kg. cit prevedea planul. Spre înlăturarea acestei deficiențe a fost îndreptată atenția întregului colectiv. Prin racordarea la rețeaua de alimentare cu gaz metan, la data de 15 ianuarie s-a adaptat și cel de-al doilea cazan necesar termoficării întreprinderii. Se asigură astfel încălzirea normală a secțiilor și halelor. Totodată, s-au luat măsuri de umidificare în secții care, pe lîngă influența pozitivă asupra procesului tehnologic, creează și condiții de muncă mai bune. Măsurile luate au făcut ca în a doua parte a lunii ianuarie la firele amintite să se obțină, pe mașină, cite 120 și, respectiv, 140 kg. HEI URARE PERMANENTA, MULTILATERALA Ni se pare deosebit de utilă o răiscuție despre posibilitățile ți mijloacele folosite în scopul creșterii productivității muncii, cunoscut fiind rolul hotărîtor al acestui indicator in întreaga activitate economică. Tilîînd seama de faptul că în anul 1962 întreprinderea și-a realizat productivitatea muncii în proporție de 108 la sută, vrem să ne aducem contribuția la această discuție, împărtășind din propria noastră experiență. Locul de frunte între măsurile a- --------- = Cei,care îl ocupă, fără îndoială, urmărirea atingerii vitezei zilnice de lucru. Defalcarea —....—..............minuțioasă a planului de producție pe secții, formații de muncă și oameni, înscrierea lui in grafice completate zilnic au făcut ca sarcinile de producție să fie îndeplinite ritmic, aceasta influențînd pozitiv asupra productivității muncii, prin folosirea intensivă și rațională a mașinilor, s-au obținut indici de utilizare a acestora cu mult superiori celor realiați în anii precedenți. In întreprindere s-a născut ți aplicat o inițiativă valoroasă și anume urmărirea folosirii fondului de timp al mașinilor nu numai pe baza fișelor obișnuite, ci și după consumul de curent electric înregistrat la contoar, din oră în oră. Aceasta ne-a dat posibilitatea să cunoaștem în permanență cum au funcționat mașinile, să luăm operativ măsurile necesare. Iar, ca urmare, s-a ajuns la un coeficient de utilizare a mșinilor de 70 la sută din fondul de timp calendaristic. Extinderea mecanizării a fost un alt factor important care a contribuit efectiv la creșterea productivității muncii. la întreprindere s-au introdus, pe posturi de lucru, peste 80 de dispozitive, astfel încît indi c ANCHETA NOASTRĂ cele de mecanizare la producția de bază a ajuns la 63,8 la sută, față de 60 la sută planificat. Ne-am îngrijit îndeaproape și de buna organizare a muncii, în ațalel ca aceasta să ducă la folosirea judicioasă a forței de muncă, la obținerea unui randament sporit. Aplicarea sistemului de organizare a muncii pe posturi specializate, folosirea la reparații a celei mai avansate tehnologii și cursurile de califlrat/P Kninfire tpunnliffÎA a fi prărut loc de muncă au avut partea lor de contribuție la creșterea productivității. Nu putem trece cu vederea peste un alt factor hotărîtor, și anume, întrecerea socialistă. Organizată pe baza unor obiective concrete și mobilizatoare, a căror îndeplinire a fost pe iminent urmărită și popularizată, întrecerea socialistă a însuflețit în muncă întregul colectiv, a stimulat eforturile și inițiativa lucrătorilor. Față de realizările anului trecut, productivitatea muncii urmează să creacă în acest an cu 7,2 la sută, la care se mai adaugă încă 1,0 la sută, angajament luat de colectivul întreprinderii noastre. Desigur că o creștere a productivității muncii cu 8.2 la sud nu-i o sarciă ușoară. Totuși, sîntem convinși că ea poate fi realizată prin aplicarea în continuare a unui complx de măsuri tehnice și organizatorice eficiente. P. UN GULERI IV — director. DAVID CHITLARU — secretarul organizației de partid, și GH. PETRESCU — muncitor, Uzina de reparații Botoșani. (Continuare în pag. a 2-a): măsuri aplicate pentru creșterea productivității muncii ? Brigăzi medicale complexe La Găinești, Rîșca, ca și în alte locuri îndepărtate, de munte, muncitorii forestieri de la aceste sectoare au fost deseori vizitați, în ultimul timp, de trei brigăzi medicale membrii celor complexe, organizate de secția raională sanitară din Fălticeni. Pe lângă sprijinul acordat cadrelor medico - sanitare ce activează în cele două dispensare locale, medicii de specialitate, membri ai acestor brigăzi, au dat consultații muncitorilor forestieri și familiilor lor și au ținut conferințe de educație sanitară. Pentru o cea mai bună deservire medicală a muncitorilor de la gurile și sectoarele de exploatare din raza întreprinderii forestiere Fălticeni, există în prezent un număr de peste 40 de posturi sanitare de prim ajutor, fixe și mobile, și 6 secții de Cruce Roșie Coresp. ANA OFFENBERG Concu irs „Cine știe cîștigi“ La Păltiniș, în cadrul învățămîntului agrozootehnic de masă, Inginerul C. Ungureanu a organizat recent un concurs „ Cine știe cîștigă“ pe tema : ,Solul, principal mijloc de producție"La concurs au participat 14 colectiviști din satele Păltiniș Grivița. Cele mai bune răspunsi suri le-au dat colectiviștii din Grivița, realizînd și un număr mai mare de puncte Ciștigătorii premiului I, constînd din obiecte în valoare de 250 lei, au fost colectiviștii Nicolai Ianea, din Grivița și V. Filip, din Păltiniș. Coresp. G BARBACARU 4444 4* 44-4 Árul XVII nr. 47124 pagini 20 bani Vineri 1 februarie 1963 Citiți în pag. a V-a — Răspunsul adresat de N.u . Hrușciov la mesajul lui Rolt Elias. ! — In subcomisia O. N. U. A pentru problemele discriminării rasiale. j — Lucrările Consiliului Executiv al Federației mondiale a orașelor înfrățite. — Declarațiile lui Macmillan. — Semnificația întreruperii tratativelor de la Bruxelles. I Noutăți la cabinetul tehnic Anul acesta, la cabinetul tehnic de la Uzinele textile „Moldova“ din Botoșani au fost înregistrate noi propuneri de inovații și raționalizări. Aplicarea lor va avea ca urmare perfecționarea procesului de producție, îmbunătățirea continuă a calității firelor și țesăturilor. Printre principalele propuneri de inovații și raționalizări înregistrate, la aplicarea cărora deja se lucrează, se află : „Mecanizarea așezării țevilor de bătătură în grătare”, „Dispozitiv de prelucrare a firelor de celofibră pe mașinile automate de canetate, „Dispozitiv pentru absorbția seami de pe războaie“ și altele. Printre inovatorii fruntari din acest an se află Eugen Grasu, Nicolae Roman, Pavel Lișneanu, Ioan Barac și Beno Weinstein. Nicolae Radu este sortator la combinatul forestier -A V-a aniversare a R.P.R.* din Fălticeni. Acordînd o deosebită atenție sortării, el contribuie la creșterea procentului de calități superioare Și își depășește planul, în medie, cu 10—15 la sută. , Foto : D. VINTILA Pregătiri intense .Anul tiolista, Í.I.II .Lupta pentru pace* din Dorohoi are ca sarcină de plan să producă 15.000.000 bucăți cărămizi presate față de 10.800.000 bucăți fabricate în anul 1962. Odată cu aceasta, sarcini sporite îi revin și în legătură cu îmbunătățirea calității cărămizilor. Pentru îndeplinirea în cele mai bune condiționi a sarciilor azilate, se fabrica de cărămizi a întreprinderii se fac intense pregătiri. Fabrica se reconstruiește complet, fiind scoasă în întregime vechea instalație motrică și înlocuită cu motoare electrice. Totodată, este în curs de montare o nouă presă vacum, iar pentru îmbunătățirea calității se montează un curățitor de argilă. Toate utilajele necesare au fost procurate și, înainte de montare, sunt revizuite. De menționat că grupul de construcții din Dorohoi depune eforturi suținute în scopul terminării la timp și de calitate a lucrărilor de construcții-montaj. Candidatul Dumitru Catrinari In evidențele existente la Sfatul popular Cimpulung găsim și deputații fruntași ai sfatului popular orășenesc. Citim : Dumitru Catrinari, muncitor cooperator, Aurel Robciuc, profesor - maistru, Gavril Rațiu, muncitor, Boris Dimov, medic, Elena Grigori, activistă a sfatului popular, Ion Catargiu, Mihai Marinescu Ecaterina Maruseac... De numele lor și al celorlalți gospodari ai orașului sunt legate o serie de înfăptuiri. In ultimii ani s-au asfaltat 10.936 m.p. străzi, amenajarea a 8.278 m.p. trotuoare, asfaltarea pielii orașului pe o suprafață de 1.600 m.p., modernizarea de străzi, construirea a 17 poduri și a două punți din beton, îndiguirea apelor pe o lungime de peste 1.300 m.l., lărgirea spațiilor comerciale cu încă 1.232 m.p. și multe altele, care au contribuit la înfrumusețarea orașului... ...Ianuarie 1960. A avut loc depunerea candidaturii tov. Dumitru Catrinari în circumscripția electorală orășenească nr. 17. In procesul verbal încheiat al unei se menționa că D. Catrinari a contribuit la dezvoltarea cooperativei meșteșugărești din localitate, că este un muncitor cinstit, harnic și desfășoară o bogată activitate obștească. La alegeri, toți cetățenii i-au acordat votul, cu încredere. Să citim în cîteva dări de seamă care oglindesc activitatea desfășurata de deputat și de comitetul de cetățeni din circumscripția orășenească nr. 17 In 1961, cetățenii din circumscripție au așternut pietriș și au nivelat strada „Ciprian Porumbescu", au lăpat un puț absorbant căptușit cu scindări la o cișmea publică etc. Deputatul și membrii comitetului de cetățeni au mobilizat locuitorii la achitarea datoriilor către stat, la combaterea unor dăunători ai culturilor. In anul 1962 a fost bine întreținută albia pîrîului ce traversează circumscripția, s-a așternut pietriș pe strada N. Iorga, a fost construit un podeț pe strada Libertății. Cetățenii din circumscripție au fost lămuriți de către deputat să-și achite la timp toate îndatoririle către stat etc. Stimularea activității rodnice a deputatului a fost imbold spre noi succese. Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Câmpulung i-a adus mulțumiri și l-a felicitat pe deputatul D. Catrinari pentru activitatea ce a depus-o în scopul înfrumusețării orașului. O scrisoare de felicitare a primit deputatul și cu ocazia celei de-a 15-a aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne. In scrisoare se spune, printre altele: „Vă mulțumim pentru munca desfășurată in circumscripție în cadud comisiei permanente pentru comerț și bună deservire și pentru activitatea in comisia de împăciuire.. •k Ianuarie 1963. Intr-o casă din circumscripție s-au adunat din nou cetățenii pentru a propune un candidat în vederea alegerilor de la 3 martie. N-a fost nevoie de o caracterizare amănunțită, pentru că toți îl cunoșteau pe tov. Dumitru Catrinari, propus drept candidat din partea biroului orășenesc al F.D.P. Oamenii au sprijinit cu dragoste și căldură propunerea făcută. Dumitru Catrinari este conștient de încrederea ce i se acordă și, prin activitatea sa rodnică, justifică această încredere. A. 1. CrONICĂ ELECTORALĂ S-au terminat depunerile de candidaturi și înscrierile în listele de alegători Intr-un număr de 376 de circumscripții electorale ale orașelor de subordonare raională și în 6.692 de circumscripții electorale comunale din regiunea noastră au fost desemnați candidații FDP pentru alegerile de deputați în sfaturile populare, care vor avea loc la 3 martie a.c. Cu aceasta, acțiunea de depunere a candidaturilor s-a incheiat. De asemenea, s-au întocmit listele de alegători în toate orașele de subordonare raională și in comunele regiunii, in care au fost trecute numele cetățenilor cu drept de vot. La adunările pentru desemnarea candidaților F.D.P., organizate pe circumscripții electorale, au luat parte peste 316.000 de oameni ai muncii. Dintre ei, un număr de, 26.000 de cetățeni au luat cuvântul pentru a susține candidaturile propuse sau pentru a face diferite propuneri gospodărești. Cele peste 3.800 propuneri făcute de către cetățeni in adunările pe circumscripții se referă în special la mai buna gospodărire a orașelor și satelor iau ca scop întărirea economico - organizatorică a G.A.C. ai redareat?» noi terenuri agriculturii. In campania electorală, sute de formații artistice de amatori, precum și formații ale Instituțiilor artistice de stat din regiunea noastră prezintă spectacole la căminele culturale, colțurile roșii etc. Pina în ziua de 31 ianuarie a.c., au fost prezentate sute de programe artistice, la care au participat peste 127.000 de spectatori IN ÎNTÎMPINAREA primăverii . Repară tractoarele și mașinile agricole Hărnici. Avînd în vedere importanța ce o prezintă pregătirea din timp a semințelor pentru insămințarea culturilor de primăvară, lucrătorii G.A.S. Socrujeni — Botoșani, au condiționat deja întreaga cantitate de sămință necesară ca: 6.000 kg. floarea - soarelui, 2.000 kg, ovăz, 6.000 kg măzăriche etc. De asemenea, din timp ei au trimis și probe la laboratorul pentru controlul semințelor din Botoșani. Brigăzile I-a și a II-a de cîmp, conduse de Andrei Patache și respectiv Reghina Opaschi, au muncit cu multă hărnicie la selecționatul semințelor. Tot în aceste zile, la G.A.S. Socrujeni, pe o suprafață de 50 hectare însămînțată cu grîu, cu fluturul oilor, a fost spartă crusta formată la suprafața zăpezii, inlăturind prin aceasta pericolul asfixierii plantelor. Experiența anului trecut a dovedit încă odată că de executarea la timp și de bună calitate a reparațiilor depinde buna funcționare, în toate campaniile agricole, a tractoarelor și mașinilor, obținerea unor cantități sporite de produse la hectar, în 1962, dînd atenție reparațiilor și exploatării raționale a mașinilor, S.M.T. Dîngeni a reușit să depășească planul anual cu 27 la sută, să reducă prețul de cost pe ha. a.n. cu 3 lei, iar multe gospodării colective să recolteze producții mari de pe tarlalele lucrate de S.M.T. Hotărîți ca și în acest an să dobîndească succese tot mai mari în munca lor, mecanizatorii S.M.T. Dîngeni, îndrumați de către organizația de partid, antrenați în întrecerea socialistă, depun eforturi susținute pentru efectuarea într-un timp cit mai scurt și de bună calitate a lucrărilor de revizuire și reparare a utilajului. Organizîndu-și munca de reparații pe ansamble și subansamble, mecanizatorii de aici au pus în stare de funcțiune 86 tractoare, 130 pluguri, 52 semănători de cereale, 60 semănători de porumb și ale mașini și utilaje agricole. Stadiul lucrărilor de reparații putea fi și mai înaintat dacă nu ar fi lipsit o serie de piese din a căror cauză unele tractoare stau neterminate. Lucrurile s-ar fi rezolvat ușor în cazul cînd Baza de aprovizionare nr. 14 din Botoșani ar fi asigurat și pus la dispozița S.M.T. Dîngeni, ca de altfel și a altor S M.T., unele piese absolut necesare ca: pinioane, tamburi frînă, ax satelit, rulmenți, pistoane și alte. Dar asemenea piese nu se găsesc nici acum în depozitul bazei susține D. Bucovanu, directorul S.M.T. Dîngeni. Cu toate aceste greutăți, colectivul stațiunii depune eforturi susținute pentru a executa reparațiile la vreme și de calitate superioară. în același timp, mecanizatorii s-au angajat ca în acest an, pe lîngă lucrări de bună calitate care să sporească simțitor producția agricolă în G.A.C., să ridice productivitatea pe tractor cu 10 ha. a.n., iar prin reducerea prețului de cost, să realizeze peste 100.000 lei economii. T. TOMA In aceste zile de iarnă, mulți colectiviști de la G.A.C. din Botoșani au de lucru la sectorul legumicol. Iată-L tn clișeu, pe colectiviștii Marin Grigoraș, Gh. Jebhel și Ioan Mtndrescu, lucrind in seră. . Deși-i încă plină iarnă și-i un ger de te frige ca fierul roșu, cum spune unul dintre fierarii colectivei 4 din Leorda — Botoșanilor, colectiviviștii de aici au pornit-o cu mare zor în întîmpinarea primăverii. Nici zăpada abundentă și nici gerul nu-i sperie pe acești harnici gospodari. E vorba doar că și-au luat angajamentul să smulgă pămintului în acest an recolte mai bogate. Și la ei Í cuvintu-i cuvînt. X Mai deunăzi, în timp ce 20 de sănii transportau la cimp gunoiul de 4 grajd aburind, la sediul gospodăriei , un grup de oameni țineau sfat. Era Mihai Deică, președintele Xavei Lebușcă, incinerat agronom *al colectivei, Ilie Hmas, secretarul •*a organizației de partid, Gheorghe Dupac, secretarul comitetului comunal de partid, precum și toți brigadierii. Părerea lor era că, totuși, nu-s de laudă cu căratul gunoiului. s i ~ -j:_ i - t --- urc|)t CU 4 U gl ULIU LII UC gume am dus vreo 60 de tone de bălegar, iar pe tarlalele destinate sfeclei și porumbului „5.000” — ales 240 tone. Dar trebuie să recunoaștem că-i puțin. Treaba asta încă nu-i așa de chibzuit organizată. Numai la brigada de la Dalina merge ceva mai bine. — Apoi, trebuie să începem de acum să aducem de la Bucecea amendamente calcaroase. Avem doar terenuri acide. Va fi foarte bine dacă vom da cite 2000 kg amendamente calcaroase la hectar pe tarlaua cutare și pe cutare... — O altă urgență-i repararea plugurilor, grapelor și celorlalte unelte. — La Dolina au și fost reparate primele pluguri. _ n„ t-j.1 t _.. . ne tu * rut» loie—e cine știe ce de făcut: un șurubici, unul dincolo și... gata! Ce mai vorbă, in urmăoarele zile, toate cele 50 de pluguri vor fi gata de revizuit și reparat. Și discuțiile au continuat. Despre invățămîntul agrozootehnic s-a vorbit mai mult. S-au spus și lucruri bune, dar și rele. Bune, lecțiile au început să se țină cu regularitate in ultima vreme, se duc discuții interesante și se dau exemple din cadrul gospodăriei colective, bine pregătiți și de cursanții Elena M. Rusu, laudă sunt Nicolae Dănilă, Dumitru Avasilenco, Mihai Păduraru, Ioan Zugravu. Rele: frecvență slabă și iar frecvență slabi la toate cele trei cercuri, dar mai ales la rfil pentru rtertura hinitvm- /„ --------------- ----------------------------------------* * ', care prezența medie este de 35 de elevi, față de 65 înscriși. — Nu, așa nu mai merge, Trebuie să discutăm din nou cu toți cei ce absentează. Brigadierii răspund de mobilizare. Dar ne vom ocupa și noi, ceilalți, de această probllmă. Și acum, fiecare la treabă!—X a încheiat ședința Mihai Deică. X trebuie să intipinăm cum se cu Tvine primăvara ! — a mai adăugat el. * Ceilalți au clătinat din cap o aprobare și s-au dus la treburile lor. DUMITRU TÚRJA • Cuvîntu-i cuvînt Activități variate, atractive Pentru mulți colectiviști din Ilișești, raionul Gura Humorului, a devenit o obișnuință faptul ca aproape în fiecare după amiază să treacă pe la punctul de agitație. Ei sunt atrași de activitățile ce se desfășoară aici. In ultimele zile, la punctul de agitație s-au făcut expuneri pe teme interne și externe, s-a discutat despre activitatea sfatului popular comunal, a fost organizată o călătorie imaginară pe hartă despre : „Cum va arăta țara noastră în 1»65”. Au mai avut loc, de asemenea, o seară literară pe tema ” .Alegerile din trecut oglindite în literatură", un jurnal vorbit: „Dacă vii la noi In sat" alte manifestări, la a căror orgași nizare șî-au adus contribuția tovarășii Gh. Andronic, Samoila Pavlov, V. Guleac, Gh. Tudose, Valeria Vicol și alții Coresp. DUMITRU TITI * * * Despre activitatea ce se desfășoară in campania electorală ne-au mai scris și mulți alți tovarăși, printre care : T. Balașa, din comuna Drăceni, Gh. Zaiț — Sâveni, V. Trușcan — Stroiești, I. Ifrim — Frasin, Gh. Sofian — Bâlăceanu, P. Popa — Fundul Moldovei, A. Diaconescu — Calafindești, E. Frunză — Boroaia, S. Uiică — Bucecea, G Toader — Nisipitu, J. Wexler — Botoșani, V. Schipor — Bivolărie, V. Melinte — Satul Dornei și Gh. Burac — Săveni.