Zori Noi, aprilie 1963 (Anul 16, nr. 4763-4787)
1963-04-02 / nr. 4763
r> 1 A *1 hote feri din foste lérrleMíftré! f OUGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM R SUCEAVA $1 AL SfAtuLUL Pim Mi MiilMD fi GOSPODĂRIILE AGIlCOLE COLECTIVI! întrecere socialistă vie, mobilizatoare! In anul trecut Comitetul raional de partid Dorohoi, comitetele comunale și organizațiile de bază au acumulat o bună experiență în ceea ce privește întrecerii organizarea și conducerea socialiste în gospodăriile agricole colective. Aceasta a avut ca rezultat că, deși numeroase gospodării colective au fost în primul an de existență, au obținut unele succese îmbucurătoare pe drumul consolidării lor economico-organizatorice. La baza întrecerii socialiste în gospodăriile colective au stat sarcinile privind creșterea producției de cereale și îndeosebi de grîu și porumb, dezvoltarea pomiculturii, legumicultura, creșterea șeptelului de animale și ridicarea productivității pe cap de animal, efectuarea constricțiilor necesare adăpostită în bune condițiuni a animalelor proprietate obștească și depozitării produselor agricole. Aceste obiective au fost larg popularizate în rîndurile colectiviștilor, în cadrul adunărilor pe echipe și brigăzi, comuniștii fiind scei care au însuflețit masele în luarea de angajamente sporite și prin exemplul lor personal au mobilizat colectiviștii să participe cu elan la întrecerea „pentru cea mai bună echipă și brigadă”, pentru titlul de „gospodărie colectivă fruntașă pe raion” Pentru înarmarea aparatului de partid care lucrează în agricultura raionului nostru și a consiliilor de conducere din G.A.C. cu cunoștințe privind organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste, comitetul raional de partid a organizat cîteva schimburi de experiență la G.A.C.Arborea, Cîndești, lrestiana etc., în jurul cărora s-au studiat practic diferite aspecte ale întrecerii pentru efectuarea de construcții trainice și ieftine, abjmrarea bazei furajere pentru anima."“, buna organizare a muncii pe echipe și brigăzi. Multe figarizitii de partid, cu cele din G A.C. ^rocăuti Zvoriștea, Mleanca, Vjcu psti, Derscagji aparîfut periodic felul cum se desfășoară întrecerea socalistă, au garninut consilile de conducere ale gospodăriilor colective în luarea celor mai potrivite măsuri pentru însuflețirea acesteia. In anul 1962, întrecerea socialistă între G.A.C. a fost organizată în două etape: prima etapă s-a încheiat la 23 august, iar a doua la 31 decembrie. La sfîrșitul primei etape, fruntașă pe raion s-a clasificat gospodăria colectivă din Arborea. In cea de a doua etapă însă lupta pentru titlul de „gospodărie colectivă fruntașă” s-a îndîrjit — unele gospodării colective care în prima etapă nu reușiseră să se evidențieze, s-au ridicat la nivelul celor fruntașe obținînd realizări bune pe linie economică. Așa se explică de ce la sfîrșitul anului fruntașe pe raion s-au strvnt A.C. Broscăuți, Dimăcheni și Văculești. Trebuie să arătăm însă că nu în toate gospodăriile colective din raion a existat suficientă preocupare pentru buna organizare și desfășurare a întrecerii socialiste, manifestîndu-se pe alocuri chiar formalism, iar unele comitete comunale de partid și organizații de bază au rămas pasive față de această situație. De exemplu, gospodăriile colective din Ibănești și Cristinești sînt vecine, au terenuri și condiții de climă asemănătoare, cu oameni harnici și pricepuți în lucrarea pămîntului, dar în timp ce la Ibănești, unde organizația de partid a sprijinit consiliul de conducere în buna organizare a mmuncii, a întrecerii socialiste, a mobilizat colectiviștii la muncă, s-au obținut și rezultate bune, la A.C. Cristinești însă, unde organizația de partid și consiliul de conducere al G.A.C. nu s-au preocupat de organizarea întrecerii socialiste, brigăzile și echinele nu au cunoscut din timp obiectivele întrecerii și rezultatele au fost slabe. Cristeneștenii au obținut cu aproape 500 kg. porumb boabe la hectar mai puțin decit cei de la Ibănești. Și acești nu e singurul caz. Din cauza sa anei preocupări rea întrecerii socialiste gospodăriile colective din Dumbrăvița, Brăești, Cîndești și altele au obținut producții mai mici cu 400—500 kg. porumb boabe la hectar decît gospodăriile colective învecinate, deși au avut aceleași condiții pedo-climatice și unele chiar mai bune. Din experiența anului trecut vor trebui să tragă serioase învățăminte în acest an toate organizațiile de partid și consiliile de conducere ale G.A.C. Dar nu numai în secolul producției vegetale a fost organizată în trecerea socialistă. Dezvoltarea simțitoare a sectorului zootehnic în gospodăriile noastre colective atrage după sine necesitatea unei intense munci politice în rîndurile îngrijitorilor și crescătorilor de animale, antrenării lor în lupta pentru obținerea de producții tot mai mari de lapte, carne lînă etc. O bună productivitate a animalelor au obținut în anul trecut G.A.C. în care în sectorul zootehnic au fost repartizați să lucreze oameni pricepuți și cu tragere de inimă, iar organizațiile de partid și consiliile de conducere s-au ocupat de educarea și mobilizarea lor în întrecerea pentru sporirea producției animale. Astfel, G.A.C. Ionășeni a realizat în medie cîte 2559 litri lante pe cap de vacă furajată. G.A.C. Mileanca — cîte 2487 litri lante. Totuși rezultat ele în privința creșterii productivități animalelor ar fi putut fi mult mai bune dacă ținem cont de faptul că în raionul nostru există oameni pricepuți și o veche tradție în creșterea animalelor, dacă toate consiliile de conducere din G.A.C. și îndeosebi cadrel tehnice de specialitate ar fi depus mai mult interes pentru îndeplinirea sarcinilor ce le-au avut. Or, unii dintre aceștia, cum ar fi tov. Alexandru Radu, de la Craculia, lor îf Mechel de la Rogoești. Marin Oaie de la Darabani, Napoleon Grosu si alții, au lucrat superficial cu colectiviștii rezumîndu-se doar la a le da indpimări fugitive, fără a urmări aplicarea programului de lucru la grajduri, intoemiza și administrarea de rații snrvere în raport cu posib 1itățile G A.C. respecte și regulile zootehnice Din această, cuză la G.A.C. arătate mai sus, producțiile de lapte, came, lînă, înregistrate în anul trecut au fost cu mult sub nivelul posibităților. Cea mai gravă linsă, manifestată în întrecerea organizată în rîndurile colectiviștilor din"‘e"’1 •’»atehnic al VASILE CABA secretar al Comitetului raional de partid Dorohoi (Continuare în pag. a 2-a). 2 Anul XVII nr. 47631 4 pagini 20 bani Marți aprilie 1963 Formarea benzii din care mai tîrziu ringurile vor răsuci trainicul fir Începe de la mașina puitoare, fată de muncitoarelor care lucrează aici li se cere o calificare corespunzătoare, multă grijă pentru calitatea benzii pe care o formează. Clișeul nostru le prezintă pe Alexandrina Dulgheru și Natatia Preutescu, două dintre mn *citoarele care lucrează la mașina puitoare. I i ^ ^ Foto : D. VINTIL A ^ j La încheierea primului trimestru ____________________—V—,1—a —■——— ,r-1— ,i—XC?OC3 [UNK] 5=3DC=3C73773 Au redus consumul specibil Colectivul de muncă al fabricii de cherestea din Vama, raionul Cîmpulung, a încheiat primul trimestru al anului Cu însemnate succese. Prevederile planului la producția globală și de marfă au fost realizate. In același timp, consumul specific fost redus de la a 1,479 m.c. la 1, 470 m.c., economisindu-se 105 m. c. bușteni. Cheresteaua de calități superioare produsă în primele trei luni reprezintă 39,63 la sută față de 39,5 la sută cît prevedea planul. Coresp. C. CONSTANTIN pentru mobilizarea colectiviștilor la Și echipa de retezători de la fabrica de cherestea din Gura Humorului are un cuvint de spus lucru, a formalismului în organza la îmbunătățirea calității cherestelei și la utilizarea gospodărească a masei lemnoase. Principalul — mărirea productivității pășunilor și a fînețelor Condiția principală pentru realizarea sarcinilor mari trasate de partid și guvern în domeniul creșterii animalelor și ridicării productivității lor este asigurarea unei bogate baze furajere. In acest sens un loc important îl ocupă pășunile și fînețele. „Este necesar — se arată în Raportul prezentat de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la cel de al IlI-lea Congres al partidului — să se organizeze executarea sistematică a lucrărilor de îngrijire și îngrășare a pășunilor și fînețelor naturale, astfel ca producția lor să crească în anii următori la cel puțin 10.000 kg. masă verde la hectar, pentru a asigura o hrană bogată unui număr mult mai mare de animale pe timpul verii”. In regiunea Suceava pășunile și fînețele ocupă peste 30 la sută din totalul suprafeței agricole. Ca urmare a neaplicarii lucrărilor de îngrijire și îngrășare, pășunile și fînețele dau o producție foarte scăzută, îndeosebi în raioanele de tej (2500—4000 kg. masă verde la hectar), iar în lunile de vară (iulieseptembrie) rămîn aproape fără valoare economică. Aplicarea unor lucrări de îngrijire, îngrășare, remsămînțări ar supraînslîmînțare și duce la sporirea simțitoare a productei de masa verde, putîndu-se obține cu mult peste 10 tone de masă verde la hectar. In regiunea noastră, acțiunea de îmbunătățire a pășunilor a început din anul 1957. Prin lucrări de supraînsămînțări, în cadrul perimetrelor ameliorative (din 1957 pînă în 1962 au fost amlorate 5773 ha.) producția de masă verde la hectar a crescut în medie de la 3.000 kg. la 14.100 kg. Pe pășunile ameliorate, acolo unde nu s-a practicat pășunatul, cantitatea de masă verde la ha. a crescut de 4—7 ori. In perimetrul de la Buhăceni — Botoșani, de exemplu, de pe 475 ha. s-a realizat anul trecut o producție medie de 16.200 kg. masă verde la ha ; în perimetrul Criva-Dorohoi, de pe 420 ha. — 18.400 kg. masă verde la ha., iar în perimetrul Unțeni — Răchiți (Botoșani), tot de pe 420 ha., s-a obținut cîte 19.100 kg. masă verde la ha. Bune rezultate s-au obținut și în perimetrele de la Vlăsinești și Ungureni — Săveni, Blîndești —Botoșani, Dealul Polonicului, Arborea - Dorohoi etc. Exemplele citate arată că prin lucrări de ameliorare producția de furaje crește simțitor. In condițiile creșterii simțitoare a șeptelului, a necesității sporirii productivității lui, capătă o tot mai mare importanță acțiunea de sporire a productivității pășunilor și fînețelor, producerea unor cantități cît mai mari de furaje, cu cheltuieli cît mai mici. Pentru aceasta, gospodăriile colective, care au în primire cele mai mari suprafețe de pășune și finețe și care s-au angajat să execute toate lucrările de îngrijire a acestora (și nu se prea țin de cuvînt), trebuie să aplice o serie de măsuri indicate de asfel de consiliul agricol regional. Printre primele se numără grădareain primăvară a tuturor pășunilor și fînețelor, împrăștierea mușuroaielor și aplicarea de îngrășăminte. Paralel cu aceasta trebuie făcută și curățirea pășunilor de spini, buruieni, pietre etc., precum și defrișarea arboretelui dăunător și a cioatelor. In acest sens DRPUT Suceava va deschide un șantier model, finanțat, la Cîmpulung, pe 890 ha., iar consiliile agricole, sfaturile populare și G.A.C. trebuie să ia măsuri de curățire a altor 1610 ha. de pășune comunală. O deosebită atenție trebuie dată efectuării la timp și în bune condiții agrotehnice a reînsămînțărilor și supraînsămînțărilor, lucrări de care depinde în mare măsură sporirea producției de masă verde. Pentru a veni în sprijinul G.A.C. ORPOT Suceava a condiționat, transportat și înmagazinat în G.A.C. în care se vor executa lucrări în cadrul perimetrelor ameliorative, 88.000 kg. semințe de graminee și leguminoase perene. De asemenea, ORPOT a întocmit proiecte tehnice pentru ameliorarea a peste 10.000 ha. de pășune, urmînd ca acestea să fie aplicate de către G.A.C. împreună cu tehnicienii ORPOT. In toamna anului 1962, o suprafață de peste 1.600 ha. a fost pregătită în vederea reînsămînării. Va trebui ca acum, în primăvară, în prima urgență să se execute o discuire sau o cultivație pentru mărunțirea terenului, trecîndu-se apoi imediat la însămînțarea semințelor. Semănatul se va face în două reprize: mai întîi se vor însămînța semințele de graminee perene într-o direcție, iar perpendicular pe direcția însămințării acestora se vor însămînța semințele de leguminoase perene. CPURICE Inginer șef la Oficul regional de proiectare și organizare a teritoriului Suceava (Continuare in pag. a I-a).. Angajamentul a devenit faptă La prima consfătuire de producție din acest an, muncitoarele secției de covoare de la întreprinderea de industrie locală din Fălticeni s-au angajat să Îndeplinească planul de producție ritmic și să imbunătățească calitatea covoarelor. Tot atunci, au fost stabilite o serie de măsuri tehnicoorganizatorice privind aprovizionarea ritmică a secției cu materii prime, întărirea disciplinei in producție. Cele două brigăzi conduse de Carolina Sandu si Veronica Liteanu s-au chemat la întrecere. In lunile care au urmat, colectivul secției, in frunte cu maistrul Constantin Zăhărescu, s-a preocupat de înfăptuirea măsurilor propuse, de bunul mers al lucrului. Ca urmare, planul de product« a fost Îndeplinit în fiecare lună, iar pe trimestru a fost depășit cu 12 procente. Coresp. ION TOMESCU jsr Consultații științifice Duminică, 31 martie a.c., mai mulți oameni de știință din Capitală au fost oaspeții colectiviștilor din citeva raioane ale regiunii, în fața cărora au dat consultații. Tov. Sabin Vasu, cercetător științific la Institutul de biochimie al Academiei R.P.R., a dat explicații colectiviștilor din Dolhești— Fălticeni, cu privire la apariția vieții pe Pămint, iar tov. Ion Corvin Sîngeorzan, cercetător științific la Observatorul astronomic al Academiei R.P.R., a vorbit despre „Ce sint galaxiile", in fața colectiviștilor din Volovăț. Alți oameni de știință de la I C.Z. București, și anume tov. Francsc Popescu, Arcadie Petrescu, Gheorghe Dincă și Ioan Rădulescu, au dat consultării colectiviștilor din Dolhasca — Făliceni, Tiifești și Stroești — Gura Humorului, Măneuți și Frătăuții Vechi — Rădăuți și Adinca — Suceava, cu privire la asigurarea bazei furajere și creșterea și rănirea rațională a animalelor. Artiștii amatori, pe scena Un mare număr de oameni al muncii din cartierul Ițcani - - Suceava au asistat la intrecerile din cadrul fazei uner întreprinderi a celui de al VII-lea concurs artistic al amatorilor, care s-au desfășurat în sala de cultură a întreprinderii „Străduința . La un nivel artistic corespunzător s-au prezentat brigăzile artistice de agitație de la „Străduința", topitoria de in și 1 P.S.D., formația de jocuri de la „Străduința“, precum și soliștii vocali Alexandrina Trifu, Ion Martin și Darie Onciu („Străduința"), Elena Șerban (Topitoria de in) și Mircea Maler (I.P.S.D.). In mijlocul colectiviștilor și în această duminică, un Însemnat număr de Intelectuali de la centrele raionale s-au deplasat In sate și comune. La Săveni, printre aceștia se numără tov. Alexandru Dinu, Petru Broască, Eugen Ciobanu, Aurel Ambrozie, Valeria Apetroaie și alții. Ei au ținut expuneri pe teme ca : „Trăim în era cosmică“, „Dezvoltarea și apărarea avutului obștesc —sarcină a fiecărui colectivist", „Cum s-au format continentele și oceanele“, „Pămîntul și locul său in univers“ etc. Tot duminicii, o brigadă științifică a dat răspunsuri la numeroase întrebări puse de colectiviștii din Avrămeni. Iată membrii brigăzii: Caramfil Ursu, Valeria Apetroaie, Gh. Burac, Gh. Andraș, Eugen Ciobanu. „Ocrotirea sănătății în R.P.R.", „Dezvoltarea multilaterală G.A.C. — sarcină importantă » a colectiviștilor“ sunt numai două dintre temele conferințelor ținute de intelectualii din Gura Humorului care s-au deplasat în cornii« nete raionului. Printre aceștia amintim pe tov. prof. Silvestru Strugaru, ing. Ion Strugaru, dr. Veterinar Nicolae Mureșanu. ■ Li raionul Fălticeni s-au deplasat la sate 56 intelectuali, care, de asemenea, au ținut conferința în fața colectiviștilor. Prof. Vasile Cozac și Maria Vasiliu, dr. Mihai Larion, Înv. Maria Axinia și ceilalți conferențiari, au făcut expuneri pe temele: „Trăim în era cosmică“, „Chipul moral ,al omului nou", „Ocrotirea familiei in R.P.R.“, „Folosirea amendamentelor pe soluri acide“ etc. In cîntec și joc Duminică, In raionul Cîmpulung, la Pojorîta și Gemenea, au continuat întrecerile din cadrul fazei intercomunale a celui de al Vll-lea concurs artistic. Brigăzile artistice de agitație din Poorîta și Slătioara, corul și formația de jocuri din Pojorîta, precum și solista vocală Victoria Miric din Sadova au cucerit aplauzele binemeritate, prezentindu-se la un nivel artistic ridicat. ............- ■ " "■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]' ---............... 1 Ședință de lucru Simbătă a avut loc ședința de lucru a comisiei de sprijin coordonatoare regionale C.E.C. de pe lângă Comitetul executiv al Sfatului popular regional Suceava. Din partea centralei C.E.G București a participat tovarășul Horia Constantinescu. Informarea privind activitatea Caselor de economii și comisiilor de sprijin coordonatoare din regiune pe anul 1962 și sarcinile pentru trimestrul I a.c. a fost prezentată de Sile Vinaru, director al Direcției regionale C.E.C S-a prezentat și discutat apoi planul de muncă pe trimestrul II și sarcinile pe anul 1963. Cei care au luat cuvîntul au făcut și diverse propuneri in vederea creșterii valorii medii a depunerilor, a stabilității și consolidării depunerilor etc. Cu simțămîntul datoriei îndeplinite de noi, lucrătorii din transformuti, iarna acestui an ne-a pus la grele încercări, ne-a examinat cu severitate •— spunea uneie acestea tovarășul inginer Tudor Cincă, șeful depoului C.F.R. Suceava Nord. Dar sîntem mîndri că am trecut cu bine acest examen. Reușita se datorește, după mine, colectivului, oamenilor, care, biruind greutățile, au dus fără intîrziere la destinație trenurile cu călători sau mărfuri. Lor li se cuvin toate laudele, oamenilor harnici, curajoși, devotați, insuflețiți de înalta lor conștiință muncitorească, socialistă. ★ Locomotiva 140.240 era gata de drum. Gheorghe Motoi, mecanic, și Ion Iacob, fochistul, i-au făcut o ultimă verificare și au pornit-o spre peron, unde-i aștepta trenul de persoane nr. 5091, cu destinația Cluj. Era un ger afară, de crăpau lemnele, cum spune o vorbă din bătrîni. Pină să ajungă la peron, mecanicul a observat că păcura nu ajunge normal la injector. A atașat trenul și a început să caute cauza defecțiunii. Constată că, din cauza temperaturii scăzute, păcura se coagulase pe conducta care face legătura între rezervor și pulverizator. Intr-o asemenea situație, locomotiva putea fi declarată defectă și întoarsă în depou. Cine să plece însă in loc ? Nu mai era altă locomotivă gata de drum. Călătorii așteaptă, trenul e deja, întîrziat. Cei doi oameni s-au înțeles din priviri. Trebuie să mergem, au spus ei! Au pornit.Au muncit greu, pînă ce păcura a început să curgă normal pe conductă. Locomotiva a funcționat normal, iar până la Ilua Mică întirzierea a fost recuperată. S-au întors în depou și au povestit întâmplarea celorlalți ceferiști, ca la un fapt divers. Mai erau cîteva ceasuri pînă la miezul nopții. Comunistul Veniamin Solonaru înota prin troiene spre casa, venind obosit de la lucru. In cameră, căldura l-a învăluit într-o stare de moleșeală, că ceva nu e în regulă. La prima stație a văzut că cazimelul cuplat motor din partea stingă s-a topit, cu tot frigul de afară. Ce putea face f In mod obișnuit, trebuia cerut ajutorul lăcătușilor dar acum asta ar fi încurcat multe. S-a gîndit și a găsit o soluție salvatoare: a pus pîslă în loc de alt cuzinel și a remorcat astfel trenul pînă la Suceava. Marfa din vagoane a sosit la timp la rampa stafiei. . . In depou, s-a stabilit cauza pentru care se topise cuzinetul. Pătrunsese un corp străin la sistemul de ungere al acestuia. Era ora patru dimineața. Din cauza zăpezii căzute peste noapte din abundență, s-a produs un scurtcircuit la instalația electrică de la placa turnantă. Din această cauză, placa era înțepenită, iar locomotivele care trebuiau întoarse stăteau pe loc. Peste cîtva timp, cineva a bătut în ușa casei electricianului Eugen Gordiiuc. S-au întors împreună și comunistul Gordiciuc a început să lucreze în timp ce celălalt lobăta zăpada. . In jurul orei 8 dimineața, placa turnantă putea fi din nou folosită. * Am spicuit doar cîteva aspecte din mulțimea faptelor oamenilor minunați de care vorbea șeful depoului. — La noi, spunea el, există o convenție nescrisă de nimeni. Orice s-ar întîmpla pe drum, mecanicul trebuie să ajungă cu locomotiva „acasă“, adică la depou. Iarna aceasta toate locomotivele noastre s-au întors acasă, iar planul de producție pe trimestru va fi realizat și chiar depășit la unii indicatori. Este cel mai bun indiciu că oamenii noștri își fac conștiincios datoria. MARIA FLOREA ★ Alexandru Piriu este șef de echipă la secția reparații auto I.P.S.D. Suceava, î El acordă mult sprijin muncitorilor mai tineri în ridicarea calificării lor profesionale. Iată-1 dînd explicații tehnice unui tinăr muncitor.