Zori Noi, august 1963 (Anul 16, nr. 4865-4890)

1963-08-01 / nr. 4865

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.f­. SUCEAI ȘI AL SFATULUI POPULAR_REGIONAt Să însămînțăm culturi furajere pe suprafețe cît mai mari Asigurarea unei baze furaje­re îndestulătoare pentru ani­male și folosirea cît mai rațio­nală a pămîntului impun ca, după recoltarea păioaselor, su­prafețe cît mai mari să se în­sămânțeze cu culturi furajere Acolo unde organizațiile de partid au îndrumat conducerile unităților ca, imediat după re­coltarea primelor suprafețe, să se execute arături și să se în­­sămînțeze plante de nutreț, cul­turile semănate au și răsărit și desigur se va obține o recoltă bună de furaje. Astfel, bine se prezintă culturile de nutreț în­sămânțate în miriști cu cîteva săptămâni în urmă la G.A.C. din Tudor Vladim­irescu-Săveni, Ro­­tunda-Fălticeni, precum și în unele G.A.C. din raioanele Bo­toșani și Doroh­oi. Ploile căzute în ultimul timp favorizează încolțirea semințelor recent însămânțate pe unele su­prafețe în G.A.C. și G.A.S. din regiune. Totodată, apa înmaga­zinată în sol a permis ca în multe gospodării colective și de stat să se execute alături și să se însămînțeze în zilele acestea alte suprafețe cu plante furaje­re. De pildă, numai în raionul Fălticeni au fost semănate în ultimele zile peste 150 ha. cul­turi furajere. O analiză a situației însă­­mînțării culturilor duble în G.A.C. din regiune în ultimele 3 zile arată că această acțiune deosebit de însemnată nu se desfășoară pe măsura posibilită­ților. In G.A.C. din raza orașu­­lui Suceava, de exemplu, deși in ultimele zile a plouat, sufici­ent, de la 27 iulie nu a mai fost însămânțat nici un hectar cu plante de nutreț. Aceasta cu toate că planul de însămîn­­țări nu este îndeplinit decit în proporție de... 7,4 la sută. In aceeași perioadă de timp, puțin au sporit suprafețele semănate cu plante de nutreț și în raioa­nele Dorohoi și Botoșani. Aceas­ta este cu atît mai grav, cu cît în multe G.A.C. din aceste ra­ioane a plouat suficient în ulti­mul timp. Condiții pentru ger­minarea semințelor de plante furajere și creșterea plantelor există și pe unele terenuri din raionul Săveni unde a mai plouat și, mai ales, pe acele terenuri situate pe văile umede. E drept că în ultima vreme su­prafețele­­ însămințate de colec­tiviștii din acest raion au sporit mult. Dar față de sarcina planificată, suprafețele însă­mânțate nu reprezintă nici 50 la sută. Foarte slab cu însă­­mînțatul culturilor furajere stau gospodăriile colective din raioa­nele Rădăuți (8,7 la sută), Gura Humorului (19,5 la sută), și cele din raza orașului Boto­șani (30,3 la sută). Pe regiune, pînă la data de 30 iulie, era semănată doar 39 la sută din suprafața planificată în G.A.C. și 68,5 la sută din cea planifi­cată în G.A.S. Condițiile specifice din această vară fac ca în unele unități, unde a plouat mai mult, planul de însămînțări să poată fi de­pășit cu mult. Sarcina organiza­țiilor de partid, a sfaturilor populare și conducerilor unități­lor respective este să ia ase­menea măsuri care să ducă în aceste zile la intensificarea rit­mului semănatului culturilor fu­rajere pe toate terenurile care pot asigura germinarea semin­țelor și creșterea plantelor. In acest sens se impun luarea de măsuri organizatorice care să asigure impulsionarea executării arăturilor și a însămințării cultu­rilor furajere, incit în scurtă vre­me să se termine semănatul lor, a­sigurîndu-se plantelor o perioa­dă suficientă pentru creșterea masei vegetative necesară ob­ținerii unei producții sporite de furaje la hectar. Magazinul cu autoservire și cofetăria „Liliacul" din Suceava, str. 6 Noiembrie. Foto: I. DORNEAND IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST p­e graficele întrecerii se înscriu noi realizări Obiective concrete in întrecere Organizarea întrecerii socialiste pe bază de obiective concrete contribuit la obținerea unor impor­a­tante succese de către colectivul fabricii de conserve din lapte „Ra­­răul" din Cimpulung. Producția glo­bală a crescut în primul semestru al anului cu 11,2 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. In același timp, prîntr-o mai bună or­ganizare a muncii și folosire judi­cioasă a forțelor de muncă, d activitatea muncii a crescut pro­cu 11,1 la sută față de 7,7 cît era pla­nificat. S-au obținut economii la prețul de cost, peste sarcina plani­ficată, în valoare de 1.159.000 lei și 220.000 lei beneficii. GHERASIM STANCH președintele comitetului sindical de la F.C L. „Rarăul" Cîmpulung Succesele forestierilor Prin extinderea mecanizării în parchete, organizarea muncii în brigăzi complexe pe scară mai largă și reducerea pierderilor de exploatare, tăietorii de pă­dure au sporit simțitor de la înce­putul acestui an indicii de utili­zare a masei lemnoase. Astfel, ei au trimis spre unitățile de prelucrare și industrializare a lemnului cu 23.000 m.c mai mult lemn de lu­cru din aceeași masă lemnoasă exploatată, fapt ce a contribuit la realizarea a 4.713.000 lei economii suplimentare la prețul de cost. PE SCURT De la corespondenții noștri voluntari CONFERINȚE PE TEME AGRICOLE 34 de conferențiari s-au deplasat duminică în comunele raionului Botoșani, printre care la Dumbrăveni, Copălău, Vlădeni, Bucecea. Ei au vorbit colectiviștilor despre: „Recoltarea la timp și păstrarea în bune condiții a produselor agricole“, „Asigurarea bazei furajere “ — uni­loc important de ridicare a producției și productivi­tății animalelor“, „Dezvoltarea și apărarea avutului obștesc în G.A.C.“ etc. Tot duminică, la gospodăriile agricole de stat Todi­­reni, Albești și Leorda, care au încheiat strînsul cerea­lelor păioase, s-a sărbătorit „Ziua evidențiaților“. La aceste manifestări au prezentat programe artistice for­mații sindicale din orașul Botoșani. IN DEPLASARE N. POROF Salariații .cooperativei de consum din comuna Dorna Candreni,­ raionul Vatra Dornei, au înființat de curînd o formație de tea­tru ce activează în cadrul căminului cultural din comună. Artiștii amatori se bucură de un binemeritat succes din partea spectatorilor pentru măiestria cu care inter­pretează rolurile încredințate. Cu piesa „Darul“ de K. Sándor, ei­­ s-au deplasat în stațiunea de odihnă Vatra Dornei, precum și la Poiana Stampei și Coșna. C. BARBACARU „ȘTAFETA CULEGĂTORILOR DE FOLCLOR" Pentru cunoașterea, popularizarea și valorificarea tezaurului folclorului nostru, Comitetul raional U.T.M. Săveni a inițiat în cinstea zilei de 23 August „Ștafeta culegătorilor de folclor“. În albumul destinat acestui lucru, organizațiile U.T.M. și de pionieri din comunele Bivol, Rădăuți-Prut, Mior­­cani, Crasnaleuca, Coțușca și Drăgușeni scriu creații populare, cîntece, ghicitori, etc. Ștafeta a poposit la școlile de 8 ani din comuna Bivol și își va urma cursul pe traseul Rediu, Rădăuți-Prut, Miorcani etc. Inițiativa comitetului raional U.T.M. va duce la îm­bogățirea­­ și cunoașterea tezaurului folcloric din raio­­­­nul Săveni.MIHAI­LAU AMENAJEAZĂ O BAZA SPORTIVA­ ­ A Curtea spațioasă a noii școli medii din Solca s-a transformat, de m­ai mult timp, într-un adevărat șantier. Pionieri din clasa a VII-a, alături de elevi utemiști­­ din clasele a VIII-a și a I­X-a, participă zilnic la amena­jarea unei baze sportive. Ei au ajutat la nivelarea tere­nului, la săparea șanțurilor de scurgere, precum și la alte munci. Noua bază sportivă ce va fi dată în folosință în luna august, va avea un teren de volei, un teren de handbal, unul de baschet, o zonă de sărituri și o pistă de alergări de circa 60—80 m. MANU ELISABETA Pînă în prezent de pe suprafața de m­ijedfl.r a Q­VC. J­udfiul Srriu recoltat ],500 d­e kilograme jle fiqr­ medicinala. Elfi aut­adiltfi venituri Sri&Mass_R&Dpdatkl«;' 1963 Anul XVII nr. 4865 4 pagini 20 bani Joi 1 august Posesoarea stegulețului Mai mulți ani la tine, Anica Roman, o fată harnică, a lucrat in secția de topire, a topitoriei de cânepă din Verești. Muncea cu tragere de inimă, iar rezultatele o răs­plăteau. Cu cîteva luni în urmă, înain­te de inceperea cam­paniei, Anicăi i s-a propus să lucreze in secția prelucrare mecanică, la melite. — Știu eu, a spus tata. Mu mă pricep și apoi prea n-aș vrea să mă fac de rușine. . in cele din urmă, Anica a trecut să lu­creze la melite. Cu ajutorul celor cu ex­periență, ea a de­­­prins ușor operațiu­nile ce trebuie să le execute, s-a adaptat ritmului de lucru. Hărnicia ei a dat și aici­­ rezultate : zilele trecute a primit stegu­­rețul pe care e scris cu litere aurii „evi­dențiat in­ întrecerea socialistă“. își depă­șise pianul pe tri­mestrul II j cu 37 pro­cente, dilid in ace­lași timp fibră de cea mai bună­ calitate.­zultate. Anica Roman și-a adus contribuția la rezultatele obținute de topitorie in tri­mestrul II. Planul pro­ducției globale a fost realizat in procent de 108,6 la sută, iar cel al producției marfă în proporție de 115,4 la sută I randamentul la fuior s-a realizat in procent de 105,2 la sută in timp ce sar­cinile referitoare la taior superior și ca­litatea s­a s-au reali­zat ■ in proporție de 124,5 la sută. Coresp. Cu modesleie­i­re- GEORGETA­ORNICU De la pupitrul de comandă a bărcii umede, a mașinii de hîrtie, de la Combinatul de celuloză din Suceava, comunistul Constantin Tă­­nase urmărește buna desfășurare a procesului de producție. Foto: 1. NEGREA' Cuvîntul dat devn­­e faptă Pe un panou mare, așezat la intrarea în sectorul încălțăminte, sînt expuse angajamentele luate de colectivul de muncă al fabricii „Străduința“ Suceava care și-a pro­pus ca, pînă la sfârșitul anului, să depășească valoarea producției glo­bale și de marfă, să sporească pro­ductivitatea muncii, să realizeze e­­cortomii la prețul de cost, peste plan, în valoare de 100.000 lei și 99.000 lei beneficii suplimentare. De­ ase­menea, prin îmbogățirea cunoștin­țelor profesionale și aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice, mun­citorii s-au angajat ca, în acest an, să îmbunătățească cu 5 la sută ca­litatea pieței de bizon, iar a bocan­cilor bărbătești — cu 1 la sută. Din primele zile ale acestui an, muncitorii au acordat mare atenție îndeplinirii angajamentelor luate. In adunările organizației de partid, în consfătuirile de producție s-a dis­cutat în mai multe rînduri modul în care se realizează angajamen­tele, s-au stabilit măsuri eficiente pentru continua perfecționare a procesului de producție. Organiza­ția de partid a analizat, în doua adunări generale, felul în care con­ducerea întreprinderii urmărește res­pectarea angajamentelor.­ Cu acest prilej au fost apreciate măsurile aplicate și s-au făcut, totodată, re­comandări pentru îmbunătățirea continuă a activității de producție. Fiecare membru și candidat de partid a primit ca sarcină să an­treneze prin îndemn tovărășesc și exemplu personal, pe ceilalți mun­citori la îndeplinirea angajamente­lor, să urmărească cum se aplică măsurile tehnico-organizatorice sta­bilite. Agitația vizuală a fost re­făcută, aceasta oglindind noile o­­biective ale întrecerii. Din inițiativa biroului organizației de partid s-a organizat un concurs al croitori­lor și ștanțurilor, avînd ca obiec­tive principale realizarea de eco­nomii și executarea unor piese de bună calitate. Comitetul sindicatului, îndrumat îndeaproape de organizația de­ partid, s-a ocupat de o bună or­ganizare a întrecerii socialiste în­tre sectoare, secții, brigăzi și in­dividual. Evidența rezultatelor în­trecerii socialiste se ține lunar de maistrul fiecărei secții. In felul a­­cesta se cunoaște unde există e­­ventuale rămîneri în urmă, putîn­­du-se lua la timp măsuri corespun­zătoare. Din inițiativa comitetului sindicatului, în multe secții s-a organizat întrajutorarea muncitori­lor cu o slabă calificare de către cei cu mai multă experiență. Ca­ urmare, la secția de croit, unii lu­crători care nu reușeau să-și reali­zeze normele prin ajutorul tovără­șesc primit au ajuns să se situeze printre evidențiații în întrecere. Așa este cazul muncitoarelor Elena Po­­pescu și Elena Cucoș. Pentru ca pe poarta fabricii să iasă numai încălțăminte de buna calitate, la secția finisaj s-a introdus procedeul ca orice piesă necores­punzător executată să fie îna­poiata secției care se face vinovată de acest­ lucru. Aceasta, pe lângă faptul că înlătură piesele care pre­zintă diferite defecte, întărește răs­punderea personală a muncitorilor, față de operațiunile ce le execută­ Cei mai exigenți controlori ai ca­lității se dovedesc a fi membrii brigăzii condusă de Aurica Grosu­ De către conducerea întreprin­derii, măsuri importante au fost aplicate și în vederea reducerii consumurilor specifice la materia primă și materiale auxiliare. In a­­cest scop, se aplică metoda dej N. GROZA (Continuare în pag. a 3-a). 18 seraliști și toți absolvenți In urmă cu 4 ani, pe lingă Școala me­die din comuna Mol­­dovița, raionul Cîm­pu­­lung a luat­ ființă o secție curs seral. Zi de zi, cei 18 elevi au urmat cu regularitate cursurile. Și rezultatele n-au întîrziat să vină. As­­cultînd îndrumările to­varășului Andrei Căpă­­țînă, directorul școlii și ale tov. O. Pașco­­vici, prof. diriginte, toți cei 18 elevi au absolvit 11 clase. Prin­tre ei amintim pe mun­citorii Vasile Cap­­rioale, Stelian Da­mian, Remus Lisenchi și funcționara Floarea­ Pohrebeniuc. Coresp. GH. STEIC1C(| Un conținut mai bogat activităților din taberele și cluburile pionierești Vacanța de vară este de obicei cel mai minunat prilej de odihnă și recreiere a pionierilor și școla­rilor. Ea le oferă atîtea bucurii și satisfacții, încît multă vreme au ce­ povesti despre ele. Pentru ca și în acest an vacanța pionierilor și școlarilor să fie plăcută și in­structivă s-au luat din timp mă­surile corespunzătoare. Pe baza planului de acțiune al comanda­mentului regional de organizare a vacanței­­ de vară, în toate raioa­nele s-a stabilit încă din primă­vară ce trebuie să se întreprindă pentru ca fiecare tabără și club să aibă cele necesare desfășurării unor activități variate și bogate în conținut. Datorită măsurilor luate, cei 178.467 elevi din regiunea noas­tră își petrec vacanța în cele 450 tabere și 324 cluburi organizate pe lingă școlile de 8 și 4 ani. Făcînd bilanțul activităților care s-au organizat în prima parte a vacanței, se poate aprecia că s-a reușit în mare parte să li se asi­gure copiilor o odihnă plăcută. Me­rită să fie scoase în evidență în acest sens Școala medie nr. 3 din Suceava și Școala medie din Siret, școlile din Putna-Rădăuți, Fundul Moldovei și Vama-Cîmpoiurig, Cir­­­libaba, Panaci și B­roșten­i-Vatra Dornei, Ripiceni și Miorcani-Săveni, Ștefanești, Cristești și Todireni- Botoșani. Drumețiile de una-două silă Nfisaka - SMökaterse jocurilor­­ din împrejurimi, concursurile de înot, focurile de tabără, manifes­tările cultural-artistice au fost for­mele cele mai îndrăgite și au făcut ca frecvența la tabere să fie din ce în ce mai bună. In întreaga regiune au fost organizate 960 drumeții de una-două zile cu peste 42.000 pionieri și­­­ școlari, 65 ex­cursii în cadrul regiunii cu 3.877,­ elevi și 22 excursii în țară cu 1.310 elevi. Cu 750 ■ elevi,, s-a organizat o excursie­ de 5 zile , pentru o cu­noaștere a­­ capitalei R.P.R., iar­ alți 250 elevi au­ vizitat timp de 7 zile litoralul­ Mării­ Negre. Potrivit­ pro­gramelor taberelor, pionierii, și șco­larii au participat și la­ unele ac­țiuni patriotice și de folos obștesc. Ei au strîns peste 3.000 kg.,, plante medicinale, 113 tone frunzare,­ 10.000 kg. grîu din spicele culese ■ de pe cîmp, au colectat 122 tone fier vechi. Față de numărul mare­­ de elevi existenți în regiune, numărul celor antrenați pînă în prezent să­ plece la drumeții și în excursii este totuși mic. De asemenea, în unele tabere și cluburi se­ desfășoară o activi­tate slabă, săracă în conținut. La taberele de pe lîngă școlile de 8 ani Straja, Bivolărie, Mărițeia din raionul Rădăuți," Capu- Cîmpului 'și Roeni Selsmiș din raionul Bura­ fc Hu­morului, Coșna, raionul Vatră Dor­­nei, Coșula și Bălușeni din raionul Botoșani, unde activitățile­ au fost mai slabe, nici frecvența elevilor nu e mulțumitoare. Deficiențe sînt și la cluburile elevilor și studenți­lor organizate în orașe, cadrele didactice care au fost stabilite să ain­ă in ajutorul lor limitîndu-sa uneori doar la­ organizarea reuniu­nilor­­ tovărășești. De­­ activitatea nesatisfăcătoar­e din­ unele tabere și cluburi se fac­­ vinovate în primul rîn­d­e comandamentele raionale care nu le-au­­ controlat și îndrumat așa cum trebuia. .Din lipsurile, care s-au­ semna­lat în organizarea activităților din tabere și cluburi în­ prima parte a vacanței trebuie să se tragă nein­­tîrziat învățămintele cuvenite, ast­fel ca perioada care a mai rămas pînă la deschiderea noului an șco­lar să fie mai bogată în acțiuni cultural-educative. Comandamentele raionale și orășenești au datoria să analizeze activitatea ce s-a des­fășurat pînă în prezent în tabere și cluburi și să stabilească cele mai potrivite măsuri pentru îmbu­nătățirea conținutului activităților viitoare. La stabilirea programelor taberelor și cluburilor e necesar să se țină seama de ceea ce le place ge este*­­dsüflisin gUful Missîn lor, astfel că voioșia, bună s­ispo­­ziție, entuziasmul tineresc să ca­racterizeze toate activitățile din­ timpul vacanței de vară. E biurt însă, ca inițiativele copiilor să fie stimulate nu numai prin studierea și aplicarea propunerilor lor, ci și prin atragerea lor la organizarea­ excursiilor, la stabilirea itinerarii­­lor, a întrebărilor pentru diferite concursuri și, în general, a tuturor problemelor legate de excursii. A­­ceasta le va face o mare plăcere, îi va mobiliza mai mult decit a­­tunci cînd le dăm totul de-a gata, le va spori încrederea în forțele proprii și, bineînțeles, îi va învăța să se organizeze singuri. Intrucît s-a constatat că unele conduceri de școli nu se preocupă în suficientă măsură de îngrijirea loturilor de experiență recomandăm ca munca pe aceste loturi să nu fie întreruptă pentru a da posibili­tate copiilor să­ continue observa­țiile asupra creșterii și dezvoltării plantelor pînă la ajungerea lor la maturitate. Pionierii și școlarii, e­­levii și studenții din tabere și clu­buri vor trebui antrenați să parti­cipe în număr cît mai mare și la EUGEN CABULCA activist al Comitetului regional Suceava al P.M.R. ot Cs ai Mare­tajîssia a s 3-a).

Next