Zori Noi, iunie 1964 (Anul 17, nr. 5123-5147)
1964-06-02 / nr. 5123
1 -c După aproape 4 luni de la publicarea articolului Să învățăm din experiența să-i ajungem și chiar să-i întrecem !“ Era în plină iarnă. Atunci, colectiviștii din Rotopănești, raionul Fălticeni, au fost gazdele unui schimb de experiență in problema creșterii animalelor, organizat de către comitetul raional de partid. Au venit la civnști activiști, secretari de comitete și organizații de partid, președinți și vicepreședinți de gospodării colective, medici și tehnicieni veterinari, ingineri și brigadieri zootehnici, îngrijitori de animale din Uârșești, Bunești, Fălticeni, Horodniceni și Rădășeni. In anul 1963, crescătorii de animale dinotopănești obținuseră rezultate bune, mult mai bune decât vecinii lor: 2.400 litri lapte pe cap de vacă furajată, SI litri lapte pe cap de oaie, venituri în sumă de aproape 320.000 lei din zootehnie. La începutul anului 1964 ei se prezentau tot în frunte, avînd o suficientă bază furajeră asigurată, gospodărind bine aceste furaje, îngrijind cu pasiune și hrănind rațional animalele. • Cu prilejul schimbului de experiență au fost trase și multe alte învățăminte cu privire la metodele de lucru, normarea muncii în zootehnie, planificarea montei și fătărilor și urmărirea îndeplinirii acestui plan, modul cum se ține evidența în sectorul zootehnic, cum se face selecția animalelor etc. Oaspeții s-au angajat să transpună în viață învățămintele căpătate, iar mulți dintre dînșii și-au manifestat hoterîrea de a-i ajunge din urmă și chiar de a-i întrece pe fruntași. De altfel materialul apărut cu acest prilej în ziarul „Zori noi" exprima chiar prin titlu această hotărîre : „Să învățăm din experiența lor, să-i ajungem și chiar să-i întrecem!". Am trecut, după aproape 4 luni de la publicarea acestui articol, prin majoritatea gospodăriilor colective participante la amintitul schimb de experiență, urmărind eficacitatea acestuia, eficacitatea articolului apărut. Și, intr-adevăr, se poate spune că peste tot se lucrează mai bine deci ! înainte, se manifestă mai multă grijă față de animale, iar în unele locuri rezultatele sînt destul de bine. S-au ținut de cuvînt Să ne oprim, de pildă, la Băișești! Reprezentanții colectiviștilor de aici s-au numărat și ei printre cei care și-au dat cuvîntul că-i vor ajunge din urmă pe cei din Rotopănești și chiar îi vor întrece. Și s-au ținut de cuvînt. Încă la sfîrșitul lunii aprilie ei ii depășiseră pe colectiviștii din Rotopănești, situîndu-se primii pe raion în ceea ce privește producția de lapte obținută pe cap de vacă furajată — 721 litri, față de 555 litri cât obținuseră ceilalți. In luna mai rezultatele au fost și mai bune. In primele 20 de zile, producția cumulată a crescut la peste 870 litri lapte pe cap de vacă furajată. Totodată, tineretul taurin se prezintă destul de frumos, iar de la cele 12 scroafe care au fătat (din 25) s-au obținut 101 purcei și toți trăiesc. Aceasta înseamnă cite 8,4 purcei pe cap de scroafă la o fătare. Gospodăria a și vîndut statului, pe bază de contract, 49 porci grași, mari cantități de lapte, brânză etc., realizînd însemnate venituri bănești. Cheia acestor succese? Iată ce ne-au declarat tovarășii Ilie Ciotină, secretarul comitetului de partid pe G.A.C. și șef al echipei de construcții, și Petru Vultur, brigadier zootehnic : — Imediat după ce ne-am inters de la schimbul de experiență, comitetul de partid a analizat mersul treburilor în sectorul zootehnic și a indicat luarea de măsuri pentru îmbunătățirea muncii. La Rotopănești ne dădusem seama că animalele erau mai bine adăpostite, pe când la noi podurile grajdurilor nu erau terminate. Pusesem doar niște coceni pe ele. Vacile și tineretul taurin cam simțeau frigul. Așa că meșterii au trecut de îndată la lucru, și în scurt timp lucrarea a fost terminată. — O mai mare atenție s-a acordat și îngrijirii și furajării animalelor. Paiele și cocenii le-am administrat numai tocate și saramurate, de pe o zi pe alta, cînd se amestecau și cu uruială, iar mai tirziu — cu gazul. De altfel, rația de concentrare am mărit-o pe parcurs de la 1 kg. la 2 kg., diferențiat. — Am redus în schimb rația de nutreț insiozat de la 15 kg. la 8 kg. Rotopăneștenii aveau un snot mai bun ca al nostru. Noi nu-i conservasem bine și cam mult s-a depreciat. Dar ne-am învățat minte, și in acest an vom proceda ca și vecinii pe care i-am vizitat. DUMITRU TURTA (Continuare în pagina a 2-aI lor. DUMINICA IN REGIUNE Dorna, ultimul centru de concurs Ospitalieri, domenii au găzduit duminică în bune condițiuni ultimul centru de întrecere în cadrul fazei regionale a celui de-al VII-lea concurs muzical-coregrafie. Pe scena Casei raionale de cultură din Vatra Dornei s-au perindat numeroase formații artistice : echipele de dansuri populare de la Moldova - Sulița, de la rubrica de mucava „Molidul“, itimăra de la I.F. Moldovița, tarafurile de la căminul cultural Frumosu, cel de la Dorna Arin și I.F. Vatra Dornei, fluierașii de la Botuș și Ciocănești etc. Dacă ne gîndim că in raioanele Cimpulung și Vatra Dornei sînt formații artistice bine cunoscute pentru rezultatele deosebite obținute la fuzele anterioare și chiar la concursurile trecute, este justificat interesul deosebit cu care cei prezenți au urmărit întrecerea artiștilor amatori. Astfel, corul din Vama, dirijat de Dumitru Strugaru, și jocurile populare aduse in scenă de către dansatorii din Ciocănești, (instructor Grigore Ciocan) au fost la „înălțimea“ așteptării. Dacă aceste formații nu și-au desmințit bunul renume de care se bucură, nici alte formații artistice nu s-au lăsat mai prejos: corurile căminelor culturale din Pojorîta și Neagra Șarului, cele de la clubul muncitoresc „Valea Fierului“ din Iacobeni și C.F.R.— Câmpulung — Est, brigăzile artistice de agitație de la F.C.J. „Ra• râul“ și căminul cultural Pojorita, de la clubul stațiunii bancare Vatra Dornei și Casa raională de cultură din Câmpulung. Au fost insă și atri cute, surprize plăcute — prin măiestria artiștilor amatori — au creat celor peste 600 de spectatori prezenți clipe de emoție artistică de neuitat. Este vorba de originalul tablou muzical „Rapsodie cimpulungeană “ prezentat de fluierașii C. F. R. Depoului Cimpulung-Est, de dansul ..Culesul fructelor de,._pădure“ prezentat de artiștii amatori de la căminul cultural din Vama (instructor Zahara Olaș). Deosebit de mult a plăcut corul Casei raionale de cultură din Vatra Dornei, dirijat de Mihai Jora, care a interpretat minunat cintecele „Glorios partid“, „Joc de doi“, ,.Ciobănelul" și „Trifișeștiul“. In general, — și acest fapt ni se pare semnificativ — gilt formațiile coregrafice, cil și corurile, târâturile și soliștii vocali au adus in scenă dansuri si cintece inspirate din bogatul folclor al regiunii noastre. Astfel, Dumitru Capră de la căminul cultural Dorna Candreni, (fluierat artistic din gară) Gh. Radule, (Câmpulungi Dragan Agurița — I.F. Vatra Dornei, orchestra de muzicuțe a cooperativei Deja și dansurile huțănești de la căminul cultural Moldova - Sulița au avut ceva din farmecul și pitorescul minunatelor noastre plaiuri sucevene. Este greu de descris aplauzele vii, la scenă deschisă, adresate de spectatorii care au populat sala pină la refuz, talentaților artiști amatori din Câmpulung Doinei, de-a lungul celor și Vatra peste 12 ore câ a durat acest mare spectacol, la care fiecare participant s-a străduit să dovedească o cit mai înaltă ținută artistică. M. IONESCU Pe scurt BOTOȘANI • La căminele culturale din ÎÎUpiceni, Hominești, Verești, Gorbânești și Coșula au fost organizate duminici cultural-sportive, la care au participat, pe lingă un public numeros, și activiști culturali din toate comunele raionului. In cadrul acestor sărbători închinate colectiviștilor fruntași la muncile agricole s-au inmînat steaguri brigăzilor și echipelor evidențiate, iar colectiviștii fruntași au vorbit despre metodele folosite la locul lor de muncă. In încheiere au avut loc întreceri sportive și programe artistice. SUCEAVA • In satele Lisaura, Tișăuți și Văratec s-au deplasat 3 brigăzi științifice care au răspuns la o serie de întrebări privind probleme din domeniile științific, sanitar, agrar etc. Printre intelectualii care s-au deplasat la sate cu acest prilej se numără și ing. Dumitru Scurtu, ing. Leon Reinchbuch, dr. Ioan Jugănaru și prof. Georgeta Trimiciuc. • Tot în comunele din raza orașului au mai plecat 10 conferențiari care au ținut expuneri pe diferite teme. Au urmat apoi programe artistice prezentate de formațiile locale. Fondația de dansuri populare a copiieralini meșteșugărești din Vatra Dornei. Anul XVIII nr. 5.1234 pagini 20 bani mărfi 2 iunie 1964 Citiți în acest număr : — In însuipinarea măreței sărbători , Orașul Botoșani îmbracă haină nouă (pag. a 2-a). — In sprijinul producției (pag. a 2-a). — Rubrica „Sport" (pag. a 3-a). — Vizita In U.R.S.S. a delegației de activiști ai P.M.R. (pag. a 4-a). PE GRAFICELE ÎNTRECERII socialiste -NOI REALIZĂRI COMBINATELE DE INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI ȘI DE CELULOZA ȘI HIRTIE DIN LUNCA SUCEVEI. Fotografie luată din avion. (Polo: D. VNȚILA). Solemnitatea înminării unor înalte ordine și titluri ale R. P. Române La Consiliul de Stat a avut loc luni la amiază solemnitatea luminării unor înalte ordine și titluri ale R. P. Române. Au participat tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Emil Bodnăraș, Leonte Răutu, general de armată Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec și Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost distinși cu ordinul „Steaua Republicii Populare Române“, clasa I, general de armată Iacob Teclu, pentru activitate în mișcarea muncitorească și pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului și de întărire a Forțelor Armate ale R. P. Române, și tovarășii Mihai Burcă și Nicolae Goldberger, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului. Pentru activitate îndelungată, contribuție valoroasă în dezvoltarea științei și merite deosebite în învățămîntul superior, s-a conferit ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne", clasa I, acad. Raluca Ripan, și „Ordinul Muncii“, clasa I, academicienilor Gheorghe Atanasiu și Remus Răduleț. Au fost decorați cu „Ordinul Muncii", clasa I-a, tovarășii , Barbu Solomon, pentru activitate în mișcarea muncitorească și contribuția adusă la opera de construire a socialismului, Tudor Teodorescu-Braniște, pentru îndelungată activitate și merite în domeniul ziaristicii și creației literare,Constantin Prisnea, pentru merite în opera de construire a socialismului, Maria Batiuș, pentru merite deosebite în domeniul creației literare. A fost distins cu titlul de „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne“ pictorul Andrei Mikola, pentru merite deosebite în domeniul creației plastice. Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înființarea Școlii medii „Nicolae Bălcescu“ din orașul Brăila, pentru activitate deosebită și contribuția adusă la dezvoltarea învățământului, s-a conferit titlul de „Profesor Emerit al Republicii Populare Romîne“, tovarășului Vasile Goraș, profesor pensionar de la această școală. După ce a iumînat înaltele ordine și titluri, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a felicitat călduros pe cei distinși în numele C.C. al P.M.R., Consiliului de Stat și guvernului, urîndu-se sănătate, mulți ani de viață și succese în activitatea lor de viitor. In numele celor distinși au răspuns general-locotenent Mihai Burcă și acad. Raluca Ripan. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și ceilalți conducători de partid s-au întreținut cordial cu cei decorați. (Agerpres). Au primit steagul de „Brigadă fruntașă pe G.A.G.“ Colectiviștii din Știubieni, raionul Săveni, dau bătălia întreținerii culturilor. Prășitul mecanic la porumb se execută cu trei cultivatoare. Cu aceste mașini, Constantin Lupașcu, Aurel Șică și Zile Agrivaru, mecanizatori din brigada lui Ilie Honciuc, de la S.M.T. Săveni, străbat zilnic tarlalele. In cîteva zile, ei au prășit mecanic porumbii pentru boabe pe 142 ha. din 620 ha., iar cel pentru siloz — pe toate cele 120 ha. La rindul lor, colectiviștii au prășit manual 225 ha. porumb boabe și 76 ha. porumb siloz. Fruntașii noștri sînt colectiviștii din brigada lui Ilie Zait, cărora li s-a inmînat, zilele trecute, steagul de „Brigadă fruntașă pe G.A.C.“. MIHAI ZAIT vicepreședinte al G.A.C. „1 Mai" Știubieni - Săveni Contribuția încărcăturilor La rampa de încărcare din Iacobeni a întreprinderii miniere .Vatra Dornei sunt aduse zilnic mari cantități fie minereu. In același timp, zeci de vagoane, sunit încărcate și își iau drumul spre furnalele patriei. In această privință o principală sarcină , revine colectivului de încărcături care lucrează aici. Datorită muncii lor, planul de expediție pe primul trimestru a fost realizat în proporție de 105,43 la sută. In lunile aprilie și mai planul de expediție a fost, de asemenea, realizat și depășit cu aproape 1 la sută. Pentru munca depusă, încărcătorii Filip Melniciuc și Ioan Iluc au fost declarați, evidențiați in întrecerea socialistă pe primele 4 luni ale anului. Coresp. P. ZABREA Peste prevederi întreprinderea de industrie locală din Fălticeni a obținut în acest an succese importante. In primele 4 luni, planul la producția globală a fost realizat in proporție de 106 la sută, la producția industrială — 110 la sută, iar la producția marfă — 109 la sută. Ca urmare a aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice eficiente, s-au economisit la prețul de cost 201.000 lei, iar valoarea beneficiilor a crescut cu 718.000 lei. Coresp. GH. MOCANU 1.000 kg. fire peste plan întrecerea socialistă pentru realizarea angajamentelor luate in cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei , noastre se desfășoară cu avînt și la Filatura de in și cînepă din Fălticeni, îndeplinind ritmic normele de producție., harnicele filatoare din secția tors umed au depășit prevederile planului pe luna mai cu 1.000 kg. fire de in care folosesc Ta“ realizarea Țesăturilor fine. In fruntea întrecerii se situează filatoarele Teodora Albu, Elena Țăpoi, Natalia Olaru, Ecaterina Fasolă, Iulia Velicov, care și-au depășit zilnic normele de lucru și au dat fire de bună calitate. Succesele frumoase obținute de secția torsud se datoresc și filatoarelor din secția preparare fuior care, realizîndu-și planul în proporție de 103 la sută, au asigurat aprovizionarea continuă a secției următoare cu bandă. Coresp. N. IONESCU W W W W W W W W W WW W W W W W WWA^WW Tehnica în Pădurea posedă o liniște aparte. Tăcută și nu tocmai, date fiind trilurile păsărelelor. Te simți aici minimal. împrejurarea te îndeamnă la poezie, la o muncă mai intensă, te începusem să simțim toate astea de cum se sfirșise șiragul căsuțelor albe de pe marginea drumului de pădure și malul pirăului Colba. La numai citeva sute de metri de mers am perceput însă un zgomot străin pădurii. — Au dat drumul buștenilor! zice tovarășul director al întreprinderii forestiere din Câmpulung. Buștenii fac acrobație M-am uitat. Pe culmea masivului Giumalău sau pe Colba, cum i se spune acestui joc, buștenii făceau acrobație. Da, da! N-am greșit. Legați „burduf“, cile 3 —•• 4 și, uneori chiar cite 5, agățați de cablu, buștenii „alergau“, la vale, pârăsindu-și astfel artistic locul de baștină. Cinci treceau peste papuci, buștenii scrâșneau, își formulau in limba tacită a pădurii semnate de „adio“. Greu de înțeles acest limbaj. Cinci ajungeau jos, la rampa de încărcare, buștenii se înăvăleau peste ceilalți cu sunete și sunete de ușurare. Am întrebat de șeful brigăzii, de Dumitru Țăranu. Unul dintre țapinari ne-a indicat spre YÜfsiS..— E colo sus! ‘ Pe o cărare lăturalnică, urcușul kilometrului apreciat de jos n-a fost cine știe ce. Mai ales că de acolo de sus ne îndemna parcă bizitiul drujbei, întrerupt din cinci in cînd de prăvălirea copacilor. E in acest moment un luciu aparte. După mai bine de 100 de ani, arborii părăsesc sever pământului, confrații, locurile. Poate de aceea , noi deslușim in această clipă lucruri deosbite . — Merge, merge ? se interesă directorul întreprinderii, odată ajuns sus, la șeful brigăzii. Cu duce pe zi ? ■— Acum merge strună. Ce-a fost greu a trecut, apreciază Dumitru Țăranu. In medie, trimitem jos cite 4b m.c. zilnic. Dcă ar fi fost să cărăm cu vitele ... Dar, o rugăminte avem : să rămînă la noi Neculai Babici, funicularistul, și după ce se întoarce celălalt din concediu. Ne înțelegem bine cu el, e conștiincios, tare cumsecade. Șeful brigăzii continua să insiste la director... Alături, la numai citeva zeci de metri, se încurcau buștenii. Odată venit de jos, căruciorul înhăța sarcina, pregătită intre timp. Urma cuplarea. Operația era supravegheată de oameni. Iată că n-a cuplat bine. Ce vor face, mă întrebam eu, pentru că funicularistul lua iun, la celălalt curăt,a încă . atita urcuș. Nimeni altul nu și-a făcut probleme. Costan Raia s-a așezat în genunchi undeva mai fa o parte. Observ că invirte ceva, o manivelă. Apoi, ridică receptorul unui telefon și comunică. — Ei, tovarășe Neculai ! N-a cuplat bine ! N-a trecut nici un minut și operațiunea s-a repetat. Cu receptorul in mină, Costan urmărea. Cind toate au fost în regulă, a mai spus : — Buni ! Dafi-i drumul ! Eliberați, buștenii și-au început acrobația. Au scrîșnit la primul papuc, apoi au luat-o mai tare. După 3 minute, s-a auzit tăsturnarea lor jos. Lacom, funicularul urca sus, după alții. Cubici de rezonanța Discuției celor doi i s-a alăturat Dumitru Baia, drujbistul, fratele lui Costan. Atunci abia discuția mi-a atras atenția. Noul sosit vorbea de segmenți, de paliere, de o revizie de care nu era prea mulțumit, de trusă, de... tehnica pădurilor. Aici, in mijlocul pădurii seculare, discuția părea MARIA FLOREA XCfuluftrat înl Osteria a 3-a și TRANSPORTUL BUȘTENILOR CU AJUTORUL FUNICULARULUI LA GURA DE EXPLOATARE COLBU A I. F. CIMPULUNG.