Zori Noi, octombrie 1964 (Anul 17, nr. 5227-5253)

1964-10-14 / nr. 5238

TEMELII TRAINICE PRODUCȚIEI ANULUI VIITOR Cu spirit gospodăresc Spre a susține cu noi amănunte rubrica „Temelii trainice producției anului viitor ", tovarășul C. Clement, redactor al ziarului nostru, a organizat o convorbire cu tovarășul ILARION CIANU, directorul I.R.U.M. Vatra Dornei, care a avut ca temă tocmai ac­tivitatea care se desfășoară pentru îndeplinirea exemplară a planului pe anul in curs și pregătirea producției anului viitor. Publicăm mai jos conținutul acestei convorbiri. — Ce experiență ați acu­mulat în perioada care s-a scurs de la începutul anului pe linia îndeplinirii ritmice și la toți indicii a planului de producție și cum o dez­voltați pentru a asigura re­alizarea integrală a sarcini­lor anuale de pian ? — Un rol deosebit de impor­tant în buna desfășurare a pro­cesului de producție l-a avut calificarea și ridicarea califică­rii profesionale a muncitorilor. Folosindu-ne de experiența ulti­milor ani, care ne-a dovedit că d­acă în toate sectoarele­ cheie ale producției sunt repartizați muncitori cu temeinice cunoș­tințe profesionale se pot aplica Cu maximum de eficiență și noi metode și procedee de lucru, am acordat o mai mare atenție ri­dicării calificării profesionale a muncitorilor. Mai întîi am orga­nizat un curs de ridicare a ca­lificării, cu o durată de 6 luni, cu lăcătușii, care, deși aveau ex­periență, nu cunoșteau sufici­entă teorie pentru executarea di­feritor operații. Pe baza conclu­ziilor trase la încheierea cursu­lui de ridicare a calificării lăcă­tușilor, s-au organizat astfel de cursuri și cu strungarii, frezorii și bobinatorii. Ele se află acum la jumătatea duratei planificate și urmează să se termine la­ sf­ir­­șitul anului. Interesul pentru ridicarea con­­­tinuă a calificării profesionale a crescut îndeosebi după ce co­­­muniștii au vernit cu­ propunerea ca toți muncitorii care lucrează la diferite mașini să se strădu­iască să-și însușească alte două meserii. După­ cum­­ era și firesc, tot comuniștii au fost cei dinții care au trecut la învățarea unei noi meserii. Acum majoritatea muncitorilor cunosc, cel puțin două meserii. Datorită acestui lucru și organizarea muncii în funcție de nevoile producției se poate face cu mai multă ușu­rință. Alt factor care a avut un rol hotăritor în buna desfășurare a producției a fost grija pentru aprovizionarea tehnico-materială. Pentru ca producția să se reali­zeze ritmic, am luat măsuri de aprovizionare cu diferite mate­riale odată cu dezbaterea cifre­lor de plan. Am căutat apoi sa întărim serviciul de aprovizio­nare și să mărim relațiile cu fur­nizorii. Ținînd o mai strîn­să le­gătură cu o serie de întreprinderi din țară am reușit să ne apro­vizionăm și cu materiale care nu erau prevăzute prin repartiții. Din materialele declasate obți­nute de la alte întreprinderi noi am produs piese destul de bune, fără a fi nevoiți să rămânem vreodată în așteptarea primirii materialelor repartizate. De mare însemnătate s-a do­vedit și activitatea pentru extin­derea micii mecanizări. Cu fon­duri de mică mecanizare la tur­nătorie s-a confecționat un ciur mecanic pentru cernutul pămîn­­tului și nisipului, o tobă de cu­rățat piesele de fontă și s-a ame­najat o instalație de uscare cu raze infraroșii a miezurilor mai mici. Un asemenea uscător se pregătește și la secția electrici­tate pentru motoarele electrice care ies de la bobinat. O altă lucrare care vine în sprijinul creșterii producției și a produc­tivității muncii este și instalația de sfărâmare a fontei vechi, care se află în curs de execuție. A­­nul acesta întreprinderea a fost dotată și cu o automacara pen­tru mișcarea materialelor grele și un electrocar cu care se ma­nipulează toate materialele sub 2 tone. Munca politică desfășurată în rîndul muncitorilor de către or­ganizația de partid, aplicarea în­tocmai a măsurilor tehnico-or­­ganizatorice stabilite și dezvol­tarea continuă a experienței a­­cumulate își arată roadele. Pe primele 9 luni producția globală a­ fost depășită cu 4,7 la sută, la producția marfa s-a realizat o valoare care depășete pe cea planificată cu 348.000 lei, iar productivitatea muncii a crescut i­ i­­ 4,9 la sută. La toate aceste succese a contribuit și faptul că permanent am ținut o strînsă legătură cu beneficiarii. — Faceți și cîteva referiri asupra felului cum e gospo­dărit metalul. — Folosirea cu cât mai mult­­ spi­rit gospodăresc a metalului consti­tuie intr-adevăr o preocupare de frunte. Urmărind să obținem cit mai puține pierderi de metal, am trecut la folosirea șabloane­lor la croitul tablei. Deșeurile rezultate la montaj au început să fie întrebuințate la strungă­­rie pentru confecționarea unor piese de dimensiuni mai mici. Mai bine de 20 la sută din șuru­burile care altădată se făceau din bare­ întregi se confecțio­nează acum din deșeuri. La tur­nătorie se manifestă mai multă grijă pentru a nu se produce piese supradimensionate. Pentru prelucrare se lasă o toleranță minimă, fără a dăuna însă cali­tății pieselor. De cîtva timp se aplică și un alt procedeu care asigură reducerea pierderilor de metal. E vorba de schimbarea modului de turnare a roților de diferite dimensiuni. Gaura roții, care pînă nu de mult se scobea în materialul brut, se face acum (Continuare în pagina a 3-a). I Anul XIX nr. 5238­4 pagini 20 bani miercuri 14 octombrie 1964 Delegația guvernamentală a R. P. Române a sosit in Pakistan KARACI 13 (Agerpres). Trimi­sul special Agerpres, Ion Gălă­­țeanu, transmite : Președintele Consiliului de Mi­niștri al R. P. Române, Ion Gheor­­ghe Maurer, însoțit de Emil Bnd­­riaraș, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, și de prof. univ. Paul Niculescu - Mizil, de­putat în Marea Adunare Națio­nală, secretar al Comisiei de in­­vățămînt și cultură al Marii A­­dunări Naționale, a sosit marți in capitala Pakistanului, Karaci, intr-o vizită de prietenie. La aeroportul din Karaci, oaspeții romini au fost intîmpi­nați de ministrul afacerilor ex­terne al Pakistanului, Z. A. Bhu­tto, și de alte personalități ofi­ciale pakistaneze. Au fost prezenți șefi ai unor misiuni diplomatice, acreditați în Pakistan. Au fost intonate imnurile de stat ale R. P. N­omine și Pakis­tanului. Președintele Consiliului de Mi­niștri al R. P. Române a trecut în revistă garda de onoare. Seara, ministrul afacerilor ex­­ter­ne al Pakistanului a oferit un dineu în cinstea oaspeților. Manifestare închinată lui Ciprian Porumbescu Biblioteca raională di­n Câmpu­­lung a organizat, la casa raio­nală de cultură, o frumoasă ma­nifestare închinată compozitorului Ciprian Porumbescu. Cu acest prilej, prof. Ștefan Pavelescu a evocat viața și opera celui care, în scurta sa viață, a compus peste 200 lucrări muzicale de o remar­cabilă valoare artistică, lăsînd muzicii românești o moștenire bo­gată. In încheiere, orchestra și soliș­tii școlii medii „Dragoș Vodă" din localitate au prezentat selecțiuni din opereta „Crai Nou“, precum și „Balada pentru vioară și pian“. Coresp. ART. IGN VTESCU Aspect de la fabrica de zahăr „Șiretul“ din Bucecea care se află în plin­ proces de producție. (Foto : D. VIN ȚI SA) ZILE PE CAMPANIE Ritm mai intens la arături și insămînțări! Pășim îndată in cea de a doua parte a lunii octombrie. Zilele sînt numărate pină la încheierea epocii optime de însămînțare a cerealelor păioase de toamnă. Cu toate acestea, se constată că se lucrează intr-un ritm scăzut la araturi, iar că urmare — și la in­­sămințări. Iată : în trecută, în G.A.C. din săptămâna regiune s-a mers cu un ritm mediu zil­nic de numai 17,8 la sută la ară­turi pentru însămînțare și 60,2 la sută la semănat, față de plan. După cum se vede, arăturile de­curg inadmisibil de încet, deși normal și necesar ar fi ca viteza zilnică de lucru să fie mai mare în comparație cu cea realizată la însămînțări, care nici ea nu este pe măsura posibilităților. Nici în ultimele două zile si­tuația nu-i mai bună, ritmul mediu realizat crescînd la numai 39,7 la sută la arături și scăzind la 5-1,5 la sută la însămînțări. De ce aceasta ? Pentru că nu se mani­festă peste tot suficientă preocu­pare în ceea ce privește grăbi­rea eliberării, terenului de cul­turile tîrz­ii și în primul rîn­d a acelor tarlale ce sînt destinate pentru însămînțări. De aceea, multe tractoare stau nefolosite. Se mai întâmplă însă ca, pe unele locuri, mecanizatorii să nu lucreze intens, deși există teren eliberat. Asemenea deficiențe tre­buie lichidate fără întîrziere. Potrivit situației de aseară, in regiune, planul la arături pentru însămînțare era realizat numai in 73,3 proporție de 73,3 la sută, pe cind­ această lucrare trebuia să fi fost deja încheiată. Mai sunt de arat încă peste 37.000 ha. Or, dacă se merge cu un ritm zilnic de numai 3­509 hectare, cum s-a întâmplat in ultim­ de două zile, "înseamnă că există perico­lul de a nu se putea încheia însămînțările in limitele epocii optime, ținînd cont și de faptul că, înainte de semănat, terenul trebuie lăsat să se taseze bine. Desigur, sunt deja unități care au și încheiat cu însămînțările. Exemplul acestora trebuie urmat de toți oamenii muncii din a­­gricultura regiunii. Redăm mai jos un tabel din care se vede stadiul executării arătu­rilor pentru însămînțare și semă­natului. Procentele vorbesc de la sine. Cel mai mult trebuie să le dea de gindit factorilor de răspundere din raza orașului Bo­toșani și din raioanele Rădăuți și Gura Humorului. Situația lucrărilor la data de 13 oct. a. c. (%) Unitatea administrativă alături­­ însămînțări _________________________________________ (total) Botoșani — raion 76,8 68,8 Botoșani — oraș 57,6 52,8 Dorohoi 71,3 64,7 Fălticeni 72,3 70,5 Gura Humorului 64,8 59,6 Rădăuți 61,8 55,7 Săveni 77,6 71,5 Suceava — oraș 70,3 63,6 Total G.A.C. 71,9 65,7 G.A.S.______________________________92,8 78,2_ Total general : 73,3 66,5 In­­­oe '/. /. siai­e. Primului secretar al C.C. al P.C.U.S., Președintelui Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Tovarășului N. S. HRUȘCIO, Președintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Tovarășului A. S. MIKOIAN Zborul navei cosmice „Voshod" a fost urmărit în țara noas­­tră, ca și în întreaga lume, cu adine interes și admirație. Ex­cepționala realizare a­­ cosmonau­tieil­or sovietice, comportînd­­ crea­rea unei nave de mare capacitate, cu sistem­ele pilotare perfecțio­nat, și a unei rachete purtătoare deosebit de puternice, constituie o nouă și strălucită mărturie­­ a­ nivelului­ înalt de dezvoltare atins de știința și tehnica sovietică. Uniunea Sovietică, primul satelit artificial al Pămîntului și pe primii care a lansat cosmonauți, continuă să se afle în avangarda explorării Cosmosului. Lansarea intr-o singură nava a unui echipaj alcătuit din trei cosmonauți, crearea posibilității, ca oamenii de știință să studieze nemijlocit problemele zborului .iterastrul marchează un cuteză­tor pas înainte pe calea cuceririi spațiului cosmic. Succesele­ uimi­toare ale cosmonauticii fac să devină tot mai apropiată perspec­tiva ca omul să pășească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Vos.bod“ a demonstrat încă o dată ce imense posibilități se descind, cmc! geniul uman și minunatele mijloace tehnico - științifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresului, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej vă felicităm cald­uros pe­ dv. și prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. și întregul popor sovietic." Felicităm pe eroicii cosmo­nauți Komarov, Egorov și f­ coktis­tov, pe oamenii de știință și con­structorii care au creat și­­ echipat nava „Voshod", pe toți cei care și-au adus contribuția la această remarcabilă realizare . GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Ajutați de mecanizatori Harnicii colectiviști din Bobu­­lești — Ștefănești, raionul Boto­șani, lucrează din zori și pînă seara tîrziu la recoltatul cultu­rilor prășitoare, la semănatul păroaselor de toamnă etc. Ei au recoltat și treierat floarea-soa­­relui de pe suprafața de 350 ha., au cules porumbul de pe sute de hectare și au săpat sfecla de zahăr de pe mai bine de 100 ha., pe care au și trans­­portat-o la baza de recepție. In același timp s-a strîns de pe câmp și o mare cantitate de dovleei care sînt folosiți în hrana­­ animalelor sau se insilo­­zează în a­mestec cu nutrețuri. Alături de colectiviști, bine lucrează și mecanizatorii ce de­servesc această gospodărie. Ei ai­ însămînțat­ aici, în condi­ții agrotehnice corespunzătoare, o suprafață, de aproape 600 ha. cu grîu. Colecti­viș­tii din Bobulești fo­losesc din plin timpul bun de lucru. Hotărirea lor este ca toate muncile din actuala campanie să fie terminate la vreme, iar calitatea lor să fie bună. Coresp. D. GH. MELIN 11, - ^\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^^^ ^ insămînțatul griului la brigada din /.ahoreni, a G.A.C. Bold,raionul Săveni. (Foto : D. HUȘ­AM ) DIN CARNETUL REPORTERULUI N -am întilnit la Sulița a­­laiul voios al tinerelor fete și al satirilor, cum ar lăsa să se bănuiască din titlul pus in­ fruntea acestor rinduri,­ nici pe veselul Dionisos poftind toiag îm­podobit­­ cu ie­deră și pe cap cunună din viță de vie, cum ne încredințează mi­tologia, că pă­șea veselul zeu la sărbătorile cu­lesului , întilnit nici n-am ne­înțeleptul Si­lon, auzit nici n-am sunetele dulci ale flau­­­­tel­or, naiurilor și timpanelor ne ■­lipsite de la ast­fel de ceremonii. N-am curtea găsit, în cramei decit obișnuitele căruțe purtîind coșuri pline cu struguri sau aurii, rubinii butoaie pregătite pentru a­­ tăriile mustului în lorile și aromele­­ nuri. In locul săpt am găsit colectiviș cel puțin tot atît plini de bucurie ca­­ de la mitologicele ă­siace. D­e §J fi­lomisiaca (­­­­ăr­ă tis­ătuța lui Dumitru Filip co­tisem din uliță drept in fața cîntarului. Nerăbdători, caii fr­ămintau sub copite pămîntul încă reavăn de brumele dimi­neții, astfel că oricât de repede s­­ mișcau Dumitru Talpari și Mihai Diaconiță cu descărcatul coșurilor­­ grele de struguri nu se puteau asu­mpăra nerăbdarea. — Ți s-au îmbătat caii. Da­căzând la o­­ vorbă căruțașului, 2­1 tacă, a­nu 1 mu­re, tot aruncă unu Acesta se­­ mulțumi sa­runcînd doar o privire care să spun­ă : „Haideți mai repede­­ * că acuși ne­­ apucă seara și mai­­ am încă vreo două drumuri de … , făcut pînă la, Oheleșle și înapoi". 2 După-amiaza era calmă. Vu lu­^ mina blinda.­­Nici un firicel de ^ ‘ vint nu înfiora crengile salcâmi­^ . lor din preajmă, nici un nor, nu g­­­păta albastrul curat al cerului.­­ ‘ , In gura cramei tocătoarea • își d > mina cântecul ei neîntrerupt, zd­ro­ ^ ■ bind boabele de mărgăritar ale ^ strugurilor dolofani. Musia] curgea^ •­­limpede int­r-o­­ budană, făcân­d ^ 1 spume, ca apa la­­ bulboane. Pe ^ ‘ lingă pereți, rânduite faimos» bu-^ < ' toate enorme, cu cercuri noi, vii­^ pănate­­ cu papură, • »­așteptau* ' primească rîul ■ ■ dulce -ce se re-­­ ’ vărsa deocamdată m­ budăna' în- s­căpătoarfe. Doar unul ân" "fund^ ’ borborescă­­ nedeslușit și o’ spumai albă i­ Stăruia Asta-i din via zise brigadierul în jurul­­ randi. í „Ciubotarii­ ^ .1OU1C.­HU Mihai An-^ Acolo avem mai mu’ta so­ ^ de viță, dar­­ cea mai multă i că am cules-o­­ câteva zile „tul-< lni“, ton. iuri­e timpurie, așa mai întîi. Peste buretul­ pe care-l vedeți o să fie î vin in lege. Atunci să veniți să-l­­ gustați ! ^ Am reținut ademenitoarea in­­­­­vitație și ne-am purtat pașii in­­ alte locuri, de unde veneau nein­­tr­erupt mașina gospodăriei , d­ec­­i și căruțele pline cu­­ lăzi.­ă tot fie vreo cîțiva de atunci, rupse din nou tăcerea brigadierul Anton. Obeleșul ăsta era o pacoste tive s. N. CINTEC (Continuare in pa am j O

Next