Zori Noi, mai 1965 (Anul 18, nr. 5408-5432)
1965-05-05 / nr. 5410
OFGANÎ AL COMITETULUI REGIONAL SUCEAVA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIX nr. 5410 4 pagini 25 bani miercuri 5 mai 1965 Drăgușeni — Fălticeni. Insămînțatul porumbului cu semănătoarea 2 SPC 2 IMPERATIVUL ZILEI: RECOLTA ■ DE LA TRIMIȘII NOȘTRI ■ Pe tar Iare RĂDĂUȚI. Vremea e capricioasă aici și fiecare oră bună de lucru trebuie folosită la maximum. Alaltăieri am străbătut tarlalele unor cooperative agricole de producție. Vă prezentăm cîteva din însemnările făcute : Calafindești km. 36 După-amiază de mai. Timp noros. Din clipă în clipă se așteaptă ploaia. Dincolo de vatra satului, la km. 36, se lucrează. 200 de oameni nu bagă în seamă norii grei care spînzură deasupra. Cu hîrleți, tîrnăcoape și lopeți nivelează terenul de pe coama dealului. Aici cu cîtva timp în urmă s-a scos piatra necesară construcțiilor. Interlocutorul nostru este Filon Diaconescu, brigadier de cîmp . — Sînt vreo 5 ha. Azi va fi gata de nivelat și poate mîine vor fi semănate cu plante de nutreț. Vremea. . . Odihnă Mai tîrziu, la Horodnic de Jos. La sediul brigăzii de tractoate ne întîmpină Severin Hrișcă, pontatorul - alimentator.. E ocupat cu repararea motoretei personale (cineva o numea ,motoretă de campanie“). — Dar tractoarele astea ? — Sînt pregătite pentru lucru. De ce nu lucrează ? —...? Pontatorul se uită la ele și dă din umeri. Vădit,e în încurcătură. Tractoarele (6 la număr) se odihnesc la sediul brigăzii. Lipseau mecanizatorii. Nici el nu știa unde sunt. Și asta în timp ce alte 6 tractoare lucrau pe porțiunile de teren zvritate. „Ferestrele" La Măriței, ne oprim, la sediul cooperativei agricole de producție. Sosise de pe teren inginerul agronom Valerian Sîrghie. De la el aflăm cîteva vești : — Se lucrează în „ferestre“. Oamenii sînt în plină luptă cu timpul. In cîteva ceasuri ale dimineții s-a lucrat mai bine. Bilanțul: 4 ha. plantate cu cartofi; alte 11 ha. pregătite în același scop (s-a lucrat cu 9 marcatoare) ; atelajele brigăzii a III-a au avat 5 ha. In brigada a IV-a s-au discuit 6 ha. — Dar de ce unele tractoare fac pauză ? — Nu se poate lucra. Un argument ce nu „rezistă” terenului. La Măriței sunt tarlale, mai ales cele de la poala pădurii, pe care s-ar putea lucra foarte bine. Așa că. . . Uitate Orele 16. Pe tarlaua de la Vadul Vlădichii, zace asemănătoare. A cui o fi ? Aflăm mai tîrziu. E a cooperativei agricole de producție din Milișăuți. Are și o surată de suferință, dar în altă parte. La o tarla de la Batoș, dincolo de Dornești. Uitate sînt și zonele de îngrășămînt chimic de pe partea stingă a drumului ce duce spre Batoș. „A uita“ e un verb întilnit des în raionul Rădăuți. La Vicovul de Sus nu s-a putut ara terenul pentru grădina de legume pentru că cei cărora le revenea această sarcina „au uitat" să ia măsuri pentru imprîștierea gunoiului adus de anul trecut acolo. Cei de la Baineț se pare că au „uitat“ să semene ! Nici un bob n-a fost pus în pămînt la germinal. Și pe aici a trecut cu cîteva zile în urmă tovarășul Gh. Zală, secretar al comitetului raional de partid. El a crezut în promisiunea conducerii cooperativei agricole de aici că va lua măsuri pentru a planta 40 ha. cu cartofi. Dar promisiunea a fost... „uitată“. ★ Acestea sînt doar cîteva constatări pe marginea desfășurării campaniei. Din situația operativă întocmită aseară reiese că în raion lucrările agricole sunt mult rămase în urmă în raport de timpul înaintat. Folosirea „ferestrelor“, a tuturor mijloacelor de lucru e sarcina zilei și la Rădăuți. GH. JAUCA M. PRODAN Timp nefolosit SĂVENI. Intr-o seamă de unități agricole din raion nu se dă încă atenția cuvenită folosirii timpului bun de lucru. Cu cîteva zile în urmă, deși vremea s-a îmbunătățit, au stat degeaba destule mijloace de tracțiune mecanică și animală. Din această cauză la Adășeni, Borzești, Coțușca, Puțureni, Nichiteni, Rădăuți-Prut și Liveni, Pădureni, nu s-a însămînțat, luni, deloc, sau foarte puțin. Această situație este cu totul condamnabilă. Organele și organizațiile de partid au datoria să curme cu hotărîre asemenea deficiențe. T. TOMA • INSTANTANEE -MĂIESTRIE . . . „Româncele prin măiestria lor au dovedit întotdeauna dragoste de muncă, dragoste de patrie . . .". Afirmația aparține unui turist străin, care, fiind în trecere prin orașul nostru, a vizitat zilele trecute expoziția cu obiecte lucrate de mină, organizată de Comitetul orășenesc al femeilor Suceava. Dar acestea nu sunt singurele însemnări în carnetul expoziției............Toate exponatele sunt foarte frumoase...", „Sunt impresionată de măiestria și de fantezia femeilor...“, „Cele mai sincere omagii..." Și elogiile continuă. In cuvinte simple, spuse cu sinceritate, sutele de vizitatori care s-au oprit clipe în șir în fața fiecărui exponat își manifestă admirația. Și parcă imaginea femeii zilelor noastre, prezentă în orice domeniu de activitate, dar mai ales ca mamă și, soție iubitoare, gospodină pricepută, dornică să-și înfrumusețeze ca nimeni alta căminul se profilează în fiecare floare, în fiecare tablou lucrat. Migală, fantezie, multă voință de a realiza ceva frumos, de a cultiva acest frumos căruia i se acordă toată cinstea astăzi, la noi ca și pretutindeni în țara noastră, iată ce a putut observa vizitatorul la această expoziție atît de apreciată de fiecare. Mileuri croșetate, alături de cele brodate, macrameuri din cele mai migăloase dar. . . atît de minunate, cuverturi, fețe de masă, tablouri, carpete și chiar cîteva covoare, toate confecționate în cadrul cercului „sfatul gospodinei" ar putea rivaliza cu cele mai frumoase obiecte de artizanat atît de moderne și atît de apreciate de gospodinele noastre. Femei ca Mia Lazăr, Zoia Constantinescu, Maria Iordan, Aneta Grigore, Florica Țurcanu, Viorica Stărică, Ana Nichita, Elisabeta Lazăr, Maria Mărculescu, Tamara Mihalache, Maria Hrișcă, Domnica Balațchi, Florica Șuteu, Virginia Ștefan, Georgeta Popescu, Valeria Moraru și multe altele fac dovada unor calități artistice deosebite. Cuvinte de laudă și pentru tovarășa Valeria Poenaru, membră în biroul Comitetului orășenesc al femeilor Suceava, care a muncit cu multă însuflețire la organizarea acestei expoziții. Păcat că expoziția nu a avut un local special pentru a putea să fie deschisă o perioadă mai îndelungată. CARMEN PANA ÎN ÎNTÎMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI O nouă secție la C. I. L. Suceava Din dorința de a întîmpina cu noi succese Congresul partidului, colectivul de munca de la Șantierul 6 Suceava al I. C. S. M. din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej a intensificat întrecerea socialistă pentru scurtarea termenului de execuție a obiectivelor aflate în construcție. O mare atenție a fost în ultimul timp acordată terminării noii secții de la Combinatul de industrializare a lemnului din Suceava. E vorba de secția parchete, care are o capacitate de producție de mr.p. parchete pe 250.000 an. Datorită aplicării unor importante măsuri tehnico-organizatorice și interesului manifestat de constructori, lucrările au fost terminate cu 8 luni înainte de termen, depășindu-se astfel cu mult și angajamentul luat. Aceasta a permis ca zilele trecute secția să intre în probe tehnologice. Preocupări. Astfel și-a corespondentul intitulat nostru voluntar, ION IFRIM, din Frasin, scrisoarea pe care am primit-o zilele trecute la redacție. Din cuprinsul ei am reținut cîteva fapte, preocupări ale colectivului 1 de muncă din sectorul industrializare, I.F. Frasin. Mașina de forță este în reparație capitală. Folosind acest timp, personalul atelierului mecanic dorește cu revizuirea și repararea gaterelor, circularelor și a celorlalte utilaje. Totodată, a fost reparat cu posibilitățile existente și montat ,un circular la care se debitează grinzi cu muchii teșite. In frunte la lucrări de calitate sunt echipele conduse de comuniștii Constantin Dreiciuc și Ilie Janca. Paralel cu reparațiile, se montează două gatere semiautomate de 18 țoli, iar în depozitele de cherestea și cel de bușteni se înfăptuiesc prevederi ale planului M.T.O. care să asigure cele mai bune condiții de lucru. Cartoful In momentul de față, de o stringentă actualitate este urgentarea plantării cartofului, cultură care trebuie să ocupe în unitățile agricole socialiste din regiunea noastră aproape 20.000 ha. Acolo unde a existat o bună orientare din partea organelor și organizațiilor de partid, cadrelor de specialiști din uniatăți, această lucrare s-a executat pe o mare parte din suprafață. Bine s-a procedat în acest sens în unitățile agricole din raionul Fălticeni. Aici, prin măsurile luate privind pregătirea din vremea terenului, sortarea tuberculilor și transportul lor operativ la capătul tarlalelor, prin mobilizarea a sute și mii de cooperatori la lucru de îndată ce solul și timpul au permis, s-a reușit să se planteze mai mult de 2.700 ha. cu cartofi. In ziua de 3 mai, în orele de timp prielnic, au fost plantate aproape 200 ha. Mai sistematic și mai organizat s-au ocupat in ultimul timp de plantarea carpaților și unele unități din raioanele Dorohoi și Botoșani, unde bilanțul zilei de 3 mai a fost încheiat cu plantarea a 265 ha. și respectiv 197 ha. cartofi. Dar rezultatele obținute nu sunt nici în aceste raioane pe măsura posibilităților, a timpului înaintat. Cooperatorilor din raionul Botoșani le-au mai rămas de plantat peste 800 ha, cartofi, iar celor din Dorohoi — mai mult de 500 ha. O situație și mai critică există în raioanele Gura Humorului, Rădăuți și oraș Suceava care, alături de Fălticeni, dețin circa 80 la sută din suprafața ce trebuie plantată cu cartofi în regiunea noastră. Este un lucru bine cunoscut că in zona orașului Suceava nu există condiții naturale și de sol mai rele decit la Fălticeni, ci dimpotrivă. Cu toate acestea in prezent în unitățile aparținînd de orașul Suceava s-au plantat doar în jur de 300 ha., față de peste 2.000 ha. planificate. La Rădăuți și Gura Humorului, suprafețele plantate sunt și mai mici și nici ritmul de lucru din ultimele zile nu este satisfăcător. De pildă, luni in raionul Rădăuți au fost plantate 58 ha. (plan 6.781 ha.), iar la Gura Humorului — 82 ha. (plan 2.585 ha.). In aceeași zi în gospodăriile de stat din regiune n-a fost plantat nici un ha. de cartofi și mai sins de cultivat circa 600 ha. Fiecare zi de întirziere e în paguba producției. Datoria organelor și organizațiilor de partid, a conducerii unităților și specialiștilor este de a organiza temeinic munca, de a mobiliza toate torțele la plantarea cartofului pe terenurile zvmtate, pentru a se termina cu mai curînd cu această lucrare. VIITOARE Oameni ai muncii de pe ogoare la folosiți maximum timpul bun de lucru. Și atelajele mașinile pentru urgentarea muncilor agricole! Fiecare lucrare să fie de bună calitate! Situația plantarii cărțoiului la data de 4 mai a. c. P+$JE 66% INTRE 41 și 6554 003 INTRE SI ȘI 40% BLUB 20% I----1 ZONĂ MONTANĂ însemnări despre calitate de George Sidorovici a urmărit, la Fabrica de binale din Frasin, cum iau ființă, din trepidația continuă a mașinilor și din aceea și mai intensă a oamenilor, uși masive și albe, ferestre în lumina cărora vor scînteia bucurii viitoare, mari tăblii și panouri din care se încheie în inima pădurilor cabane muncitorești, pervazuri, șipci pentru garnituri de lăzi și felurite piese folosite la telecomunicații. Primul personaj cunoscut aici, investit cu toată strălucirea primăverii, a fost Calitatea. Avea o mulțime de nume și se arăta sub chipuri variate. Un personaj colectiv, prezent aproape la fiecare mașină, simultan în dezlănțuirea energiilor sale, fremătător, ordonat și plin de pasiune și poate tocmai de aceea foarte greu de conturat. Din înfățișarea sa complexă și diversă desprind acum doar cîteva secvențe. În atelierul mecanic, aplecat deasupra menghinei, lăcătușul Ilie Căilean finisa un cub mărunt de oțel. Tăia cu ferăstrăul ca într-un aluat moale și strălucitor. Un bărbat scurt și voinic, cu maxilare puternice. Mîinile sale mari se mișcau rapid și sigur, aș zice că aveau o anumită sensibilitate a preciziei, în contrast cu soliditatea statuară a trupului. I-am cerut cîteva lămuriri în legătură cu munca sa. Mi-a aruncat, printre gene, o privire iscoditoare, continuîndu-și lucrul început. Răspunsul a sosit tîrziu și oarecum echivoc în comparație cu elocvența lapidară a gesturilor.— Ceva pentru lagărele de la ventilatoare. .. Am aflat pe urmă că omul din fața mea lucrează în fabrica asta de peste 20 de ani. A fost aici ucenic, pe vremea patronilor. A participat la reconstrucția fabricii, arsă de hitleriști pînă în temelii. Aici a învățat meserie, s-a calificat și tot aici a devenit comunist. E autorul cîtorva inovații, niște dispozitive de tăiat lăcașe pentru balamale cu trei lame. Zilele trecute a terminat etuba pentru uscătorie, o piesă de laborator, destul de complicată, cu care se stabilește procentajul de umiditate al cherestelei. Ca semn al prețuirii de care se bucură, comuniștii fabricii l-au ales, de mai mulți ani, secretarul organizației lor de bază. Recent, a fost propus delegat la conferința regională de partid. Am vrut să știu ce problemă stă în centrul atenției muncii de partid în fabrică și omul mi-a răspuns simplu, mirat parcă de rostul întrebării. — Să întărim simțul răspunderii pentru calitatea muncii la fiecare muncitor. Sa ajungă fiecare propriul său controlor de calitate. Asta-i problema numărul unu... S-a întors iar, cu o liniște gravă, la uneltele sale ca să-și desăvîrșească piesa. După orele de lucru,l-am întîlnit din nou, la sediu, a plecat de data aceasta peste un teanc de hîrtii. Era o dare de seamă a biroului organizației de bază. Și aducea ultimele îmbunătățiri. — Și aici e vorba de calitate, mi-a zîmbit secretarul. Mă lupt cu ideile, să iasă cît mai limpezi. O clipă, mi-a apărut în minte cubul acela mărunt de oțel, pe care lăcătușul mecanic îl șlefuia în încleștarea menghinei. Pe o masă, alături, erau deschise cîteva manuale tehnice, niște cărți de ideologie. Pornisem o discuție despre timpul unui secretar de organizație de bază. Chestiunea mă interesa. — Intr-adevăr, timpul e și el o problemă, mi-a răspuns Ilie Căilean. Personal, am rezolvat-o de mult. Nu prea am timp să mă gîndesc la asta. Și rîsul său a răsunat, cu aceeași gravitate liniștită, prin toată încăperea .. (Continuare în pag. a 3-a) A I Fragment arhitectural Concert simfonic omagial In cadrul manifestărilor Enescu, prilejuite de împlinirea a 10 ani de la moartea marelui artist român, asează, în sala „Ciprian Porumbescu“ din Suceava, în prezența membrilor Biroului Comitetului regional de partid Suceava, ai comitetului executiv al sfatului popular regional, a numeroși intelectuali și alți oameni ai muncii a avut loc un concert simfonic prezentat de Filarmonica de Stat din Botoșani, dirijat de Tobias Schwager. In deschidere, Vasile Tomescu, secretar al Uniunii compozitorilor din R. P. R., și Cristian Ghenea, muzicolog, au evocat figura lui George Enescu — compozitor, interpret și dirijor. Programul concertului a cuprins cîteva din cele mai reprezentative lucrări ale marelui muzician : Rapsodia I-a în La major, Rapsodia a II-a în Re major, Suita I-a pentru orchestră și Concertul nr. 7 în Re major pentru vioară și orchestră cu cadențe de George Enescu, creația aparținînd lui Mozart. Solistul concertului a fost cunoscutul violonist Daniel Podlovschi, laureat al concursului internațional „George Enescu",