Zori Noi, mai 1965 (Anul 18, nr. 5408-5432)

1965-05-05 / nr. 5410

OFGANÎ AL COMITETULUI REGIONAL SUCEAVA AL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIX nr. 5410 4 pagini 25 bani miercuri 5 mai 1965 Drăgușeni — Fălticeni. Insămînțatul porumbului cu semănătoarea 2 SPC 2 IMPERATIVUL ZILEI: RECOLTA ■ DE LA TRIMIȘII NOȘTRI ■ Pe ta­r I­a­r­e RĂDĂUȚI. Vremea e capri­cioasă aici și fiecare oră bună de lucru trebuie folosită la ma­ximum. Alaltăieri am străbătut tarlalele unor cooperative a­­gricole de producție. Vă pre­zentăm cîteva din însemnările făcute : Calafindești km. 36 După-amiază de mai. Timp noros. Din clipă în clipă se așteaptă ploaia. Dincolo de vatra satului, la km. 36, se lu­crează. 200 de oameni nu bagă în seamă norii grei care spîn­­zură deasupra. Cu hîrleți, tîr­­năcoape și lopeți nivelează te­renul de pe coama dealului. Aici cu cîtva timp în urmă s-a scos piatra necesară construc­țiilor. Interlocutorul nostru este Filon Diaconescu, brigadier de cîmp . — Sînt vreo 5 ha. Azi va fi gata de nivelat și poate mîine vor fi semănate cu plante de nutreț. Vremea. . . Odihnă Mai tîrziu, la Horodnic de Jos. La sediul brigăzii de trac­­­toate ne­ întîmpină Severin Hriș­că, pontatorul - alimentator.. E ocupat cu repararea motoretei­ personale (cineva o numea ,motoretă de campanie“). — Dar tractoarele astea ? — Sînt pregătite pentru lu­cru. De ce nu lucrează ? —...­? Pontatorul se uită la ele și dă din umeri. Vădit,­e în în­curcătură. Tractoarele (6 la nu­măr) se odihnesc la sediul brigăzii. Lipseau mecanizatorii. Nici el nu știa unde sunt. Și asta în timp ce alte 6 trac­toare lucrau pe porțiunile de teren zvritate. „Ferestrele" La Măriței, ne oprim, la se­diul cooperativei agricole de producție. Sosise de pe teren inginerul agronom Valerian Sîrghie. De la el aflăm cîteva vești : — Se lucrează în „ferestre“. Oamenii sînt în plină luptă cu timpul. In cîteva ceasuri ale dimineții s-a lucrat mai bine. Bilanțul: 4 ha. plantate cu cartofi; alte 11 ha. pregătite în același scop (s-a lucrat cu 9 marcatoare) ; atelajele bri­găzii a III-a au avat 5 ha. In brigada a IV-a s-au discuit 6 ha. — Dar de ce unele tractoare fac pauză ? — Nu se poate lucra. Un argument ce nu „rezistă” terenului. La Măriței sunt tar­lale, mai ales cele de la poa­la pădurii, pe care s-ar putea lucra foarte bine. Așa că. . . U­itate Orele 16. Pe tarlaua de la Vadul Vlădichii, zace a­semă­nătoare. A cui o fi ? Aflăm mai tîrziu. E a cooperativei agricole de producție din Mili­­șăuți. Are și o surată de su­ferință, dar în altă parte. La o tarla de la Batoș, dincolo de Dorne­ști. Uitate sînt­­ și zonele de în­­grășămînt chimic de pe par­tea stingă a drumului ce duce spre Batoș.­­ „A uita“ e un verb întilnit des în raionul Rădăuți. La Vi­­covul de Sus nu s-a putut ara terenul pentru grădina de le­gume pentru că cei cărora le revenea această sarcina „au uitat" să ia măsuri pentru im­­prîștierea gunoiului adus de anul trecut acolo. Cei de la Baineț se pare că au „uitat“ să semene ! Nici un bob n-a fost pus în pă­­mînt la germinal. Și pe aici a trecut cu cîteva zile în urmă tovarășul Gh. Zală, secretar al comitetului raional de partid. El a crezut în promisiunea conducerii cooperativei agrico­le de aici că va lua măsuri pentru a planta 40 ha. cu car­tofi. Dar promisiunea a fost... „uitată“. ★ Acestea sînt doar cîteva constatări pe marginea des­fășurării campaniei. Din situa­ția operativă întocmită aseară reiese că în raion lucrările agri­cole sunt mult rămase în urmă în raport de timpul înaintat. Folosirea „ferestrelor“, a tutu­ror mijloacelor de lucru e sar­cina zilei și la Rădăuți. GH. JAUCA M. PRODAN Timp nefolosit SĂVENI. Intr-o seamă de uni­tăți agricole din raion nu se dă încă atenția cuvenită fo­losirii timpului bun de lucru. Cu cîteva zile în urmă, deși vremea s-a îmbunătățit, au stat degeaba destule mijloa­ce de tracțiune m­ecanică și animală. Din această cauză la Adășeni, Borzești, Coțușca, Puțureni, Nichiteni, Rădăuți-Prut și Liveni, Pădureni, nu s-a însămînțat, luni, deloc, sau foarte puțin. Această situație este cu totul condamnabilă. Organele și organizațiile de partid au datoria să curme cu hotărîre asemenea deficiențe. T. TOMA • INSTANTANEE -MĂIESTRIE . . . „Româncele prin măies­tria lor au dovedit întotdea­una dragoste de muncă, dra­goste de patrie . . .". Afirmația aparține unui turist străin, care, fiind în trecere prin ora­șul nostru, a vizitat zilele tre­cute expoziția cu obiecte lu­crate de mină, organizată de Comitetul orășenesc al femei­lor Suceava. Dar acestea nu sunt singu­rele însemnări în carnetul ex­poziției............Toate exponatele sunt foarte frumoase...", „Sunt impresionată de măiestria și de fantezia femeilor...“, „Cele mai sincere omagii..." Și e­­logiile continuă. In cuvinte simple, spuse cu sinceritate, sutele de vizitatori care s-au oprit clipe în șir în fața fie­cărui exponat își manifestă admirația. Și parcă imaginea femeii zilelor noastre, prezen­tă în orice domeniu de acti­vitate, dar mai ales ca mamă și, soție iubitoare, gospodină pricepută, dornică să-și înfru­musețeze ca nimeni alta că­minul se profilează în fiecare floare, în fiecare tablou lucrat. Migală, fantezie, multă vo­ință de a realiza ceva frumos, de a cultiva acest frumos că­ruia i se acordă toată cinstea astăzi, la noi ca și pretutin­deni în țara noastră, iată ce a putut observa vizitatorul la această expoziție atît de apre­ciată de fiecare. Mileuri cro­șetate, alături de cele broda­te, macrameuri din cele mai migăloase dar. . . atît de mi­nunate, cuverturi, fețe de masă, tablouri, carpete și chiar cîteva covoare, toate confec­ționate în cadrul cercului „sfa­tul gospodinei" ar putea ri­valiza cu cele mai frumoase obiecte de artizanat atît de moderne și atît de apreciate de gospodinele noastre. Fe­mei ca Mia Lazăr, Zoia Con­­stantinescu, Maria Iordan, A­­neta Grigore, Florica Țurcanu, Viorica Stărică, Ana Nichita, Elisabeta Lazăr, Maria Mărcu­­lescu, Tamara Mihalache, Ma­ria Hrișcă, Domnica Balațchi, Florica Șuteu, Virginia Ștefan, Georgeta Popescu, Valeria Mo­­raru și multe altele fac dovada unor calități artistice deosebite. Cuvinte de laudă și pentru tovarășa Valeria Poenaru, membră în biroul Comitetului orășenesc al femeilor Sucea­va, care a muncit cu multă în­suflețire la organizarea aces­tei expoziții. Păcat că expozi­ția nu a avut un local special pentru a putea să fie deschi­să o perioadă mai îndelungată. CARMEN PANA ÎN ÎNTÎMPINARE­A CONGRESULUI PARTIDULUI O nouă secție la C. I. L. Suceava Din dorința de a în­­tîmpina cu noi succese Congresul partidului, colectivul de munca de la Șantierul 6 Su­ceava al I. C. S. M. din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej a inten­sificat întrecerea socia­listă pentru scurtarea termenului de execuție a obiectivelor aflate în construcție. O mare a­­tenție a fost în ultimul timp acordată termi­nării noii secții de la Combinatul de indus­trializare a lemnului din Suceava. E vorba de secția parchete, care are o capacitate de producție de mr.p. parchete pe 250.000 an. Datorită aplicării unor importante măsuri teh­­nico-organizatorice și interesului manifestat de constructori, lucră­rile au fost terminate cu 8 luni înainte de ter­men, depășindu-se ast­fel cu mult și­­ angaja­mentul luat. Aceasta a permis ca zilele tre­cute secția să intre în probe tehnologice. Preocupări. Astfel și-a corespondentul intitulat nostru voluntar, ION IFRIM, din Frasin, scrisoarea pe care am primit-o zi­lele trecute la redacție. Din cuprinsul ei am re­ținut cîteva fapte, preo­cupări ale colectivului 1 de muncă din sectorul industrializare, I.F. Frasin. Mașina de forță este în reparație capitală. Folosind acest timp, personalul atelierului mecanic dorește cu re­vizuirea și repararea gaterelor, circularelor și a celorlalte utilaje. Totodată, a fost repa­rat cu posib­ilitățile exis­tente și montat ,un cir­cular la care se debi­tează grinzi cu muchii teșite. In frunte la lu­crări de calitate sunt echipele conduse de comuniștii Constantin Dreiciuc și Ilie Janca. Paralel cu repara­țiile, se montează două gatere semiautomate de 18 țoli, iar în depozi­tele de cherestea și cel de bușteni se înfăptu­iesc prevederi ale pla­nului M.T.O. care să a­­sigure cele mai bune condiții de lucru. Cartoful In momentul de față, de o strin­gentă actualitate este urgenta­rea plantării cartofului, cultură care trebuie să ocupe în unită­țile agricole socialiste din regiu­nea noastră aproape 20.000 ha. Acolo unde a existat o bună orientare din partea organelor și organizațiilor de partid, cadrelor de specialiști din uni­a­tăți, această lucrare s-a execu­tat pe o mare parte din supra­față. Bine s-a procedat în acest sens în unitățile agricole din ra­ionul Fălticeni. Aici, prin măsu­rile luate privind pregătirea din vreme­a terenului, sortarea tu­berculilor și transportul lor ope­rativ la capătul tarlalelor, prin mobilizarea a sute și mii de cooperatori la lucru de îndată ce solul și timpul au permis, s-a reușit să se planteze mai mult de 2.700 ha. cu cartofi. In ziua de 3 mai, în orele de timp priel­nic, au fost plantate aproape 200 ha. Mai sistematic și mai organizat s-au ocupat in ulti­mul timp de plantarea carpați­lor și unele unități din raioane­le Dorohoi și Botoșani, unde bilanțul zilei de 3 mai a fost încheiat cu plantarea a 265 ha. și respectiv 197 ha. cartofi. Dar rezultatele obținute nu sunt nici în aceste raioane pe măsura po­sibilităților, a timpului înaintat. Cooperatorilor din raionul Bo­toșani le-au mai rămas de plan­tat peste 800 ha, cartofi, iar ce­lor din Dorohoi — mai mult de 500 ha. O situație și mai critică exis­tă în raioanele Gura Humorului, Rădăuți și oraș Suceava care, alături de Fălticeni, dețin circa 80 la sută din suprafața ce tre­buie plantată cu cartofi în re­giunea noastră. Este un lucru bine cunoscut că in zona orașu­lui Suceava nu există condiții naturale și de sol mai rele de­cit la Fălticeni, ci dimpotrivă. Cu toate acestea in prezent în unitățile aparținînd de orașul Suceava s-au plantat doar în jur de 300 ha., față de peste 2.000 ha. planificate. La Rădăuți și Gura Humorului, suprafețele plantate sunt și mai mici și nici ritmul de lucru din ultimele zile nu este satisfăcător. De pildă, luni in raionul Rădăuți au fost plantate 58 ha. (plan 6.781 ha.), iar la Gura Humorului — 82 ha. (plan 2.585 ha.). In aceeași zi în gospodăriile de stat din regiu­ne n-a fost plantat nici un ha. de cartofi și mai sins de culti­vat circa 600 ha. Fiecare zi de întirziere e în paguba producției. Datoria or­ganelor și organizațiilor de partid, a conducerii unităților și specialiștilor este de a organiza temeinic munca, de a mobiliza toate torțele la plantarea carto­fului pe terenurile zvm­tate, pen­tru a se termina cu­ mai curînd cu această lucrare. VIITOARE Oameni ai muncii de pe ogoare­ la folosiți maximum timpul bun de lucru. Și atelajele mașinile pentru urgenta­rea muncilor agricole! Fiecare lucrare să fie de bună calitate! Situația plantarii cărțoiului la data de 4 mai a. c. P+$JE 66% INTRE 41 și 6554 003 INTRE SI ȘI 40% BLUB 20% I----1 ZONĂ MONTANĂ însemnări despre calitate de George Sidorovici a urmărit, la Fabrica de binale din Frasin, cum iau ființă, din trepidația continuă a mașinilor și din aceea și mai intensă a oamenilor, uși masive și albe, ferestre în lumina cărora vor scînteia bucurii viitoare, mari tăblii și panouri din care se încheie în inima pădurilor cabane muncitorești, pervazuri, șipci pentru garni­turi de lăzi și felurite piese folosite la te­lecomunicații. Primul personaj cunoscut aici, investit cu toată strălucirea primăverii, a fost Calitatea. Avea o mulțime de nume și se arăta sub chipuri variate. Un personaj colec­tiv, prezent aproape la fiecare mașină, simul­tan în dezlănțuirea energiilor sale, fremătă­tor, ordonat și plin de pasiune și poate toc­mai de aceea foarte greu de conturat. Din în­fățișarea sa complexă și diversă desprind acum doar cîteva secvențe. έn atelierul mecanic, aplecat deasupra menghinei, lăcătușul Ilie Căilean finisa un cub mărunt de oțel. Tăia cu ferăs­trăul ca într-un aluat moale și străluci­tor. Un bărbat scurt și voinic, cu maxilare pu­ternice. Mîinile sale mari se mișcau rapid și sigur, aș zice că aveau o anumită sensibili­tate a preciziei, în contrast cu soliditatea sta­tuară a trupului. I-am cerut cîteva lămuriri în legătură cu munca sa. Mi-a aruncat, printre gene, o privire iscoditoare, continuîndu-și lu­crul început. Răspunsul a sosit tîrziu și oarecum echivoc în­­ comparație cu elocvența lapidară a gesturilor.­­— Ceva pentru lagărele de la ventila­toare. .. Am aflat pe urmă că omul din fața mea lucrează în fabrica asta de peste 20 de ani. A fost aici ucenic, pe vremea patronilor. A participat la reconstrucția fabricii, arsă de hitleriști pînă în temelii. Aici a învățat me­serie, s-a calificat și tot aici a devenit comu­nist. E autorul cîtorva inovații, niște dispozi­tive de tăiat lăcașe pentru balamale cu trei lame. Zilele trecute a terminat etuba pentru uscătorie, o piesă de laborator, destul de complicată, cu care se stabilește procenta­jul de umiditate al cherestelei. Ca semn al prețuirii de care se bucură, comuniștii fabricii l-au ales, de mai mulți ani, secretarul organi­zației lor de bază. Recent, a fost propus delegat la conferința regională de partid. Am vrut să știu ce problemă stă în cen­trul atenției muncii de partid în fabrică și omul mi-a răspuns simplu, mirat parcă de rostul întrebării. — Să întărim simțul răspunderii pentru calitatea muncii la fiecare muncitor. Sa a­­jungă fiecare propriul său controlor de cali­tate. Asta-i problema numărul unu... S-a întors iar, cu o liniște gravă, la unel­tele sale ca să-și desăvîrșească piesa. După orele de lucru,­­l-am întîlnit din nou, la sediu, a plecat de data aceasta peste un teanc de hîrtii. Era o dare de seamă a biroului organizației de bază. Și aducea ulti­mele îmbunătățiri. — Și aici e vorba de calitate, mi-a zîm­­bit secretarul. Mă lupt cu ideile, să iasă cît mai limpezi. O clipă, mi-a apărut în minte cubul acela mărunt de oțel, pe care lăcătușul mecanic îl șlefuia în încleștarea menghinei. Pe o masă, alături, erau deschise cîteva manuale tehnice, niște cărți de ideologie. Pornisem o discuție despre timpul unui se­cretar de organizație de bază. Chestiunea mă interesa. — Intr-adevăr, timpul e și el o problemă, mi-a răspuns Ilie Căilean. Personal, am re­­zolvat-o de mult. Nu prea am timp să mă gîndesc la asta. Și rîsul său a răsunat, cu aceeași gravi­tate liniștită, prin toată încăperea .. (Continuare în pag. a 3-a) A I Fragment arhitectural Concert simfonic omagial In cadrul manifestărilor Enes­cu, prilejuite de împlinirea a 10 ani de la moartea marelui artist român, asează, în sala „Ciprian Porumbescu“ din Suceava, în pre­zența membrilor Biroului Comi­tetului regional de partid Su­ceava, ai comitetului executiv al sfatului popular regional, a nu­meroși intelectuali și alți oa­meni ai muncii a avut loc un concert simfonic prezentat de Fi­larmonica de Stat din Botoșani, dirijat de Tobias Schwager. In deschidere, Vasile Tomes­­­cu, secretar al Uniunii com­pozitorilor din R. P. R., și Cristian Ghenea, muzicolog, au evocat figura lui George Enes­­cu — compozitor, interpret și dirijor. Programul concertului a cuprins cîteva din cele mai reprezenta­tive lucrări ale marelui muzi­cian : Rapsodia I-a în La major, Rapsodia a II-a în Re major, Suita I-a pentru orchestră și Con­certul nr. 7 în Re major pentru vioară și orchestră cu cadențe de George Enescu, creația apar­­ținînd lui Mozart. Solistul concer­tului a fost cunoscutul violonist Daniel Podlovschi, laureat al concursului internațional „George Enescu",

Next