Zori Noi, iulie 1965 (Anul 18, nr. 5459-5485)

1965-07-01 / nr. 5459

„întreaga putere în Republica Socialistă România a­pa­rț­ine poporu­lui, liber și stăpîn pe soarta sa". (Din art. 2 al proiectului de Constituție a Republicii Socialiste România) OGLINDĂ A CUCERIRILOR REVOLUȚIONARE Cu deosebită satisfacție am luat cunoștință de proiectul noii Constituții a Republicii Socialiste România, document care reflectă în modul cel mai just transfor­mările ce au avut loc în țara noastră în procesul de construi­re a orînduirii socialiste. Proclamînd în chiar primul său articol că Republica Socia­listă România este stat al oa­menilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar, proiectul subliniază în continuare că puterea poporului, liber și stăpîn pe soarta sa, se întemeiază pe alianța mun­­citorească-țărănească și că, în strînsă unire, clasa muncitoare — conducătoare în societate — țărănimea, intelectualitatea și ce­lelalte categorii , de oameni ai­­muncii, fără deosebire de națio­nalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd condițiile tre­cerii la comunism.­te. Concretizînd succesele obținu­sub conducerea partidului, în crearea și dezvoltarea bazei noastre economice, proiectul ara­tă că economia națională a Ro­mâniei este o economie socia­listă, bazată pe proprietatea so­cialistă asupra mijloacelor de producție, subliniind totodată că în Republica Socialistă România exploatarea omului de către om este pentru totdeauna desființată și se înfăptuiește principiul so­cialist al repartiției după canti­tatea și calitatea muncii, iar mun­ca este o îndatorire de onoare. Prevederile proiectului noii Constituții oglindesc politica ști­ințifică a partidului nostru de industrializare socialistă a țării,, de dezvoltare armonioasă a în­­­tregii economii naționale, de­ sporire continuă a bogăției ma­­­teriale și spirituale a Republicii noastre Socialiste. Subliniind faptul că întreaga­ activitate de stat în­­ Republica­ Socialistă România are drept­­ scop dezvoltarea orînduirii so­­­cialiste, creșterea continuă a bu­­­năstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, afirmarea mul­­­tilaterală a personalității umane,­ proiectul de Constituție trasează totodată și sarcinile concrete ce-i revin statului socialist român pentru asigurarea realizării aces­tor mărețe obiective. Mărturie vie a înfăptuirii aces­tor obiective o formează proiec­tele de Directive ale Congresu­lui al IV-lea al Partidului Munci­toresc Român care, pe baza im­portantelor realizări obținute în anii planului sesenal, fixează culmile pe care trebuie să ajun­gă dezvoltarea economică și so­cial - culturală a țării noastre în anii următori. T.­RAUȚI, președintele Colegiului de avocați al regiunii Suceava se referă la drepturile și îndato­ririle fundamentale ale cetățeni­lor Republicii Socialiste România. In condițiile în care proiectul de Constituție prevede la articolul 21 faptul că toți cetățenii au dreptul la învățămînt și că acest drept este asigurat de către stat prin învățămîntul elementar ge­neral și obligatoriu de 8 ani, prin gratuitatea învățământului de toate gradele și prin sistemul burselor de stat, îmi dau și mai mult seama de faptul că pe linie de învățămînt îmi revin sarcini mai mari. In calitate de profesoară de științe sociale, îmi voi canaliza întreaga activitate în direcția educării tinerei generații în spiri­tul dragostei față de partid, față de muncă și învățătură, în spiri­tul dragostei față de patria noas­tră socialistă. Prof. VALERIA SAVEANU, Școala medie nr. 1 Ștefan cel Mare — Suceava UN DOCUMENT DE MARE IMPORTANȚĂ ISTORICĂ Citind proiectul de Constituție al Republicii Socialiste România am resimțit imensa bucurie satisfacție pe care mi le-au pri­și­lejuit recent proiectul de Direc­tive ale Congresului al IV-lea al Partidului Muncitoresc Român și proiectul de Statut al Partidului Comunist Român, documente de importanță istorică în viața po­porului și partidului nostru. Măreț bilanț al înfăptuirilor noastre, proiectul noii Constituții reflectă întrutotul schimbările sur­venite în procesul de construire a orînduirii socialiste. In țara noastră, socialistă, noile relații d­e producție au învins pe deplin și definitiv, exploatarea omului de către om a fost pen­tru totdeauna desființată, iar mun­ca a devenit o îndatorire de o­­noare pentru fiecare cetățean. Am reflectat îndelung asupra istoricului document, și în mod deosebit asupra articolelor care m Proletari din toate țările, unifi-văî Organ al Comitetului regional Suceava al P.M.R. și al sfatului popular regional Anul XIX nr. 5459 4 pagini 25 bani l­o­r 1 iulie 1965 ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI Solemnitatea inminarii unor înalte titluri și ordine Miercuri a avut loc la Consi­liul de Stat solemnitatea înmînă­­rii unor înalte titluri și ordine cu prilejul Zilei învățătorului. în sala de marmură se aflau învățători și profesori care s-au distins în nobila lor muncă de instruire și educare a tinerei generații, cadre didactice care au contribuit la dezvoltarea învățămîntului în țara noastră. Cei prezenți au salutat cu în­delungi și puternice aplauze pe tovarășii Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Ștefan Voitec, Paul Ni­­culescu-Mizil. Erau de fată tovarășii Avram Bunaciu, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Constanța Crăciun, președintele Comitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, Ștefan Bălan, mi­nistrul învățămîntului, Ion Teo­­reanu, șeful secției de învăță­­mînt și sănătate a C.C. al P.M.R. S-a dat citire decretelor pri­vind conferirea titlului de „în­vățător Emerit al Republicii Populare Rom­ăne", „Profesor Emerit al Republicii Populare Române", „Ordinul Muncii", clasa a IlI-a unor învățători și pro­fesori din învățămîntul de cul­tură generală și din învățămîn­tul profesional și tehnic, ședintele Consiliului de Stat Pre­a înmînat apoi înaltele distincții acordate. al în numele Comitetului Central Partidului Muncitoresc Ro­mân, al Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri al Clicii Populare Române a Repu­luat cuvîntul tovarășul Chivu Stoica, care a adresat învățătorilor și profesorilor participanți la solem­nitate un călduros salut cu pri­lejul tradiționalei sărbători a Zilei învățătorului și i-a feli­citat pentru rezultatele bogate obținute în activitatea de educa­re și formare a tinerei generații, învățătorii și profesorii pre­zenți la solemnitate au primit cu căldură cuvintele de înaltă a­­preciere ce le-au fost adresate. Au luat cuvîntul profesorul emerit Ioan Nimițan, de la Școala medie „Ștefan cel Mare" din Su­ceava, învățătoarea emerită Do­mokos Piroska din comuna Jo­seni, raionul Gheorghieni, profe­sorul emerit Ilie Teiușan­u Po­­pescu, care au mulțumit cu căl­dură partidului și guvernului pentru înalta apreciere, au asi­gurat că vor munci cu toate for­țele pentru a-și îndeplini, ală­turi de colegii lor, misiunea în­credințată de partid­ele a pre­găti și a educa tineretul în spi­ritul dragostei și devotamentu­lui față de patrie, față de par­tid, față de cauza socialismului. ★ în cadrul aceleeași solemni­tăți s-a mai conferit titlul de „Profesor Emerit al Republicii Populare Române", Ordinul „Steaua Republicii Populare Ro­mâne", „Ordinul Muncii", unor cadre didactice din învățămîntul superior de artă, pentru activi­tate îndelungată și merite deose­bite în dezvoltarea învățămîn­tului superior artistic. (Agerpres) Pentru activitate îndelungată și merite deosebite, precum și pentru contribuția adusă în dez­voltarea învățămintului de cultură generală și a învățămîntului pro­fesional și tehnic, s-a conferit­­ titlul de „Învățător e­­MERIr AL REPUBLICII POPU­LARE ROMÂNE tovarășii pr. Gheorghe Andreicg — Școala generală de 8 ani Căuaș-Carei ; .Aglaia Anon"— Școala medie nr. 13 București; Agricola Aurică — Școala generală de 8 ani Pe­­cineaga — Negru Vodă; Paula Boldor — Școala generală de 8 ani Vulcan-Petroșeni; Maria Bra­­șovan — Școala medie „Traian Vuia“ Făget; Dumitru Bucățică — Școala generală de 8 ani nr. 9 Constanța; Maria Buiuc —■ Școala medie „Mihai Eminescu“ Constanța ; * Constantin Ciolan — Școala generală de 8 ani Rogoz — Beiuș , Tănase Cojo­­caru — vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Sfatului popu­lar al orașului Timișoara; Dumi­tru Crăciun — Școala medie Moreni —­ Cîmpina; Aristița Cris­­tescu — Școala generală de 8 ani nr. 141 București; Ecaterina Dibu — Școala generală de 3 ani I­tești — Galați; Pirașka Do­­mokoș — Școala medie Joseni — Gheorghieni; Gheorghe Domescu — inspector Secțiunea de î­nvă­­țămînt a raionului Roman; Nico­­lae Dumitriu — Școala medie „Mihai Eminescu" Iași ; Eleonora Fotescu — inspector Secțiunea de învățămînt a raionului „23 August" București; Dumitru Ghe­­noiu — Școala generală de 8 ani Băicoi —­ Cîmpina; Alexandru Gheorghe — inspector Secțiunea de învățămînt a raionului Rupea; Gheorghe Ghica — învățător pensionar Smeeni — Buzău; Ma­ria Hadnagy — Școala generală de 8 ani nr. 18 Brașov; Ana­­ Hartmann — Școala generală de ani Giarmata — Timișoara; Estera Hoza — Școala generală de 8 ani Feliceni-Odorhei; Gheorghe­ Ilișiu — Școala gene­rală, de 8 ani Florești-Năsăud; Vasile Măierean — Școala ge­nerală de 8 ani - Herina­ Bistrița; Victoria Manoliu — Școala ge­nerală de 8 ani Ruginoasa-Ro­(Continuare în pagina a 3-a). Adunări festive Intr-un cadru sărbătoresc, ieri­ cu prilejul „Zilei învățătorului", au avut loc în toate centrele ra­ionale adunări festive la care au participat mii de educatoare, învățători și profesori. La adu­nări au luat parte membri ai biroului comitetului regional de partid și ai comitetului executiv al sfatului popular regional. In cuvîntul lor, reprezentanți ai organelor de partid și de stat locale au vorbit despre însem­nătatea „Zilei învățătorului". Au luat apoi cuvîntul cadre didactice care au mulțumit partidului și guvernului pentru grija permanentă acordată învă­țămîntului, pentru înalta prețui­re de care se bucură slujitorii școlii, angajîndu-se, totodată, să muncească cu toată abnegația și pasiunea pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid. In încheiere, membri ai birou­lui comitetului regional de partid și ai comitetului executiv al sfa­tului popular regional au vorbit despre dezvoltarea pe care a cu­­noscut-o învățămîntul de toate gradele în anii regimului demo­crat-popular, sub conducerea partidului, au felicitat călduros cadrele didactice pentru rezulta­tele obținute în instruirea și e­­ducarea tinerei generații, unin­­du-le noi și importante succese pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe care le va trasa cel de-al IV-lea Congres al partidului. Cu prilejul „Zilei învățătoru­lui“, un număr de cadre didac­tice au fost distinse cu titlurile de învățător și profesor fruntaș, învățător și profesor ’emerit, iar altele cu ordine și medalii. Citiți în pagina a 2-a FURAJELE, PROBLEMA NR. 1 IN ZOOTEHNIE La cireșe Cooperatorii din Ștefănești-­ Botoșani au început recoltatul cireșelor. Aici sunt peste o sută de pomi bogați în acest deli­cios fruct. Recolta culeasă de pe o parte dintre ei este bună. A­­proape 20 kg., în medie, pe fiecare pom. Cei care s-au bucu­rat primii de gustul și parfumul fructelor au fost — cum era și firesc — copiii de la grădiniță, care le-au așteptat cu atîta nerăbdare. A fost darul coope­ratorilor pentru cei mai tineri ce­tățeni ai satului. Pentru neobositul brigadier pomi-viticol Vasile Chelmuș, lu­na iunie nu înseamnă numai... cireșe. El, ajutat de atîția alții, pregătește acum și recolta de struguri. De curînd cooperatorii din brigada pe care o conduce Chelmuș au terminat prășitul pe 20 hectare de vie și au făcut două stropiri cu zeamă borde­leză. Ilie D. Nanu, Petru Lipo­­vanu, Gh. Pungă, Păcuța Galiț, Dumitru Grosu s-au numărat printre cei mai destoinici la lu­crările amintite. PETRU LUCACHE (din postul de corespondenți voluntari) Expoziție de artă plastica La Cîmpulung, în incinta casei raionale de cultură, s-a deschis de curînd o expoziție a artiș­tilor plastici amatori din locali­tate. Cele 67 de tablouri expuse (lucrate în ulei, cărbune, tempe­ra) inspirate din frumusețile pla­iurilor cîmpulungene, din viața oamenilor muncii de aici, au fost primite cu multă căldură de că­tre iubitorii frumosului cotidian. Și de această dată atenția vizitatorilor este suscitată de nu­meroasele lucrări ale talentați­lor artiști plastici amatori Nistor Lucan, Rudolf Materna și Victor Moroșan. Coresp. V. PROCOPIUC Excursii prin țară Peste 100 de tineri, de la CCH, CIL, IRIG, ÎCIL , Suceava, com­binatul forestier Vatra Dornei, CIL „8 Mai“ Săveni etc., care s-au evidențiat în mod deosebit în acțiunile de muncă patriotică au fost recompensați de către Co­mitetul regional U.T.M. Suceava cu o excursie de S zile prin țară. Cu acest prilej, ei au vizitat numeroase orașe printre care Bacău, Galați, Constanța, Bucu­rești și altele, unele obiective in­dustriale, muzee, monumente is­torice și ale naturii care le-au sporit dragostea lor pentru pa­tria noastră socialistă. Coresp. LUCIA FILAT Motoristul P. Gheorghe de la S.F. Vatra Dornei, 3 carnete de într­e­c­e­r­e Pînă să cunoască răsucirea și finețea produsului finit, fuioarele de in și cînepă se lasă mode­late de mașini moderne, diri­jate de mîini pricepute, harnice. Fiecare dintre componenții co­lectivului care lucrează în sec­țiile filaturii din Fălticeni e an­trenat într-o pasionantă între­cere, își aduce o cît de modestă contribuție la calitatea firului rezultat. La secția tori umed, cunoaș­tem pe maistrul Vasile Roman din schimbul B, evidențiat în în­trecere. Cum au reușit să cuce­rească titlul ? „Prin muncă", pri­mim iute răspunsul. Interlocu­torul e dispus să vorbească de hărnicia filatoarelor, despre aju­torul reciproc statornicit, să de­scrie aspecte care reflectă pute­rea opiniei colective. — Și care-s rezultatele muncii? — Am realizat pînă acum 400 kg. fire peste plan. Angajamen­tul nostru luat în cinstea Con­gresului prevede să producem 375 kg. fire subțiri peste plan. La una dintre mașini se află un panou. Cuprinde cifre: 35 kg. fire subțiri de calitate superioa­ră peste plan. E angajamentul filatoarei fruntașe Elena Țăpoi. Cine n-ar vrea să o depășească? — Fiecare filatoare își aduce contribuția la obțin­erea unor fire de calitate, apreciază brigadie­­ra Elena Coștiug. Personal, mă preocupă ca echipa noastră de levată să ajute efectiv pe mun­citoare în folosirea rațională a mașinilor și îmbunătățirea cali­tății. — înainte de toate sunt exi­gentă cu mine, mărturisește Ele­na Țăpoi. Cînd am pronunțat ci­fra angajamentului, m-am gîndit la posibilitatea reducerii timpilor neproductivi, la folosirea mașinii pe care o deservesc. Rodul muncii entuziaste a fila­toarelor fălticenene e consemnat zilnic pe graficele Întrecerii. La sfîrșitul fiecărei decade, luni, se fac aprecierile cuvenite. In urma unor sumare calcule efectuate după grafice a rezultat că har­nicul colectiv al filaturii a rea­lizat pînă la data de 29 iunie, 2.500 kg. fire subțiri de in și ci­­nepă, a produs, peste preve­deri, 8 tone fire de calitate su­perioară. Coresp. CONST. SUMAN și NATALIA IONESCU A plecat deasupra unei schițe care-i acoperea tot biroul, ingi­nerul Alexandru Săvulescu, șeful fabricii de Combinatului mobilă din cadrul de industrializare a lemnului din Suceava, părea mai preocupat ca oricînd. Dacă nu și-ar fi ridicat o clipă pri­virea, poate nici nu l-aș fi în­trerupt. Facem intense pregătiri pen­tru examen, a ținut el să preci­zeze. — Despre ce examen e vorba? Răspunsul inginerului a fost scurt. Desigur cu scopul de a cîștiga tim­p. Recent s-a introdus în producție o nouă garnitură de mobilă , „Perinița". Ea e destinată exportului. Și e tare pretențioasă. Pe lîngă faptul că e compusă din 7 piese (dulap cu două uși, ladă pentru așter­nut, bufet-vitrină, canapea și ma­să extensibilă, măsuță pentru hol, scaune și fotolii), majorita­tea îmbinărilor ei sunt puțin uti­lizate, iar ușile și capacele se confecționează din același pa­chet de furnir. Dacă se strică cumva o piesă în timpul exe­cuției, întreaga garnitură trebuie refăcută. Tocmai de aceea reali­zarea acestei garnituri consti­tuie un adevărat examen pen­tru colectivul fabricii de mobilă. Pentru acest examen s-au făcut și continuă să se facă pregătiri minuțioase. In primul rînd s-a stabilit procesul tehnologic. Ser­viciul tehnologului șef a elabo­rat desene de execuție care au și fost studiate de factorii de răspundere din sectoarele fabri­cii. S-a elaborat descrierea teh­nică a noului produs. Toate scu­lele și verificatoarele necesare sînt pregătite. Piesele pentru primele 150 garnituri din pro­ducția de serie s-au și terminat de croit, făcînd deja primul pas de-a lungul procesului tehnologic. Acum se croiesc piesele pentru al doilea lot de mobilă „Peri­nița“. Atenția cu care se lucrează, entuziasmul cu care se desfășoa­ră întrecerea socialistă în întîm­­pinarea Congresului partidului și optimismul de care dă dovadă întregul colectiv al fabricii pot constitui o garanție că și acest e­­xamen va fi trecut cu o notă bună. m C. CAZIMIR Muncitorii și tehnicienii din transporturile feroviare ale Com­plexului C.F.R. Suceava întîm­­pină cel de-al IV-lea Congres al partidului cu noi succese în pro­ducție. Planul de transport aferent pe­rioadei de la începutul anului și pînă în ziua de 20 a lunii iunie a fost îndeplinit în pro­porție de 121 la sută. Toate cereri­le pentru mijloace de transport a­­dresate acestui complex în peri­oada amintită, de întreprinderile industriale și unitățile econo­mice, au fost executate în între­gime și în timpul optim. Prin aceasta ceferiștii și-au adus un aport concret la strădaniile chi­­miștilor din lunca Sucevei, sau ale constructorilor de pe sche­lele blocurilor din „Arini“ pentru ca și ei, la rîndul lor, să-și reali­zeze în termen sarcinile de plan și angajamentele luate în fața partidului. Preocuparea pentru folosirea cît mai completă a capacităților de transport a fost încununată de succes. Norma stabilită pen­tru sarcina statică de 7,09 tone pe osie a fost depășită, cea realizată fiind de 7,26. Procen­tul de 3 la sută cu care a fost de­pășită sarcina statică corespun­de angajamentului luat în cinstea Congresului. Un alt indicator important al activității căilor fe­rate, acela al staționării vagoa­nelor la încărcare-descărcare și în tranzit cu manevră, a fost redus cu 2 la sută față de norma de stat. De asemenea, tonajul brut realizat pe teren la trenu­rile compuse de 1.028 tone - tren, este cu 1,9 la sută mai mare decit cel planificat. Și pentru ca această suită de bune rezultate să fie completată așa cum se cuvine, feroviarii suceveni își depășesc în această perioadă cu 23 la sută productivitatea muncii. Șefii de manevră în stație, co­munistul Mihai Corocăiescu și Dumitru Semian, manevranții de vagoane Constantin Grig, Teodor Cîrneală și Vasile Răileanu, a­­lături de impiegații de mișcare Vasile Popovici și Mihai Paiu, sunt numai cîțiva dintre expo­nenții acestui harnic colectiv care ar putea fi evidențiați pen­tru rezultatele muncii lor. Folosirea cît mai rațională a capacităților de transport, re­ducerea timpilor de staționare, economisirea valorilor materiale și a forței de muncă, sunt citeva din devizele întrecerii ceferiste.­ M. OPRESCU

Next