Zori Noi, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5511-5536)
1965-09-01 / nr. 5511
J A RECOLTA VI ITOARE Prin două cooperative agricole din raionul Rădăuți la începutul acestei săptămîni ne-am oprit la cele două cooperative agricole de producție din comuna Frătăuții Vechi, raionul Rădăuți, pentru a face o seamă de constatări privind stadiul pregătirilor pentru recolta viitoare . La Măneuța. I De cîteva zile, la această unitate s-a încheiat treierișul cerealelor. Acum gîndul cooperatorilor se îndreaptă spre noua campanie de însămînțări, care va începe în curînd. Pînă în dimineața zilei de 30 august a.c., suprafața era de 130 ha, din cele arată 250 ha. planificate. Marți urma ca pe 45 ha. din tarlaua „Sada“ a brigăzii a IV-a de cîmp, condusă de Gh. Iurescu, două semănători să înceapă semănatul secarei pentru boabe. — Nu stăm prea bine cu arăturile — spunea tovarășa inginer Letiția Moldovan. Am fost aglomerați cu treierișul. Dar de cîteva zile s-a pornit din plin la arat și pregătit terenul. Astăzi, spre exemplu (n.r. luni), o tractoare ară pe tarlalele unde este amplasat griul și secara, iar unul pregătește terenul cu policiscul. Tractoriștii din brigada a 14-a de la S.M.T. Rădăuți, condusă de Cozma Moraru, sînt hotărîți să ne acorde tot sprijinul pentru executarea lucraților la timp. Pentru pregătirea campaniei, (ca fapt pozitiv), se mai poate adăuga aprovizionarea cu o cantitate necesară de aldrin pentru tratarea griului ce se însămînțează al doilea an pe aceleași tarlale, pregătirea semănătorilor și stabilirea cooperatorilor ce le vor mînui. La Măneuți nu aceeași grijă se manifestă pentru pregătirea semințelor. Nici pînă în prezent sămînța necesară nu a fost condiționată. E drept, o parte din sămînță va fi schimbată, dar și aceasta trebuie condiționată. Există aici un selector mecanic care nu funcționează din cauză că nu este făcută instalația electrică. Interesant că probele pentru analiză s-au și trimis la laborator. Bineînțeles, tea au fost condiționate acesau de selector ci de mîinile pricepute ale cîtorva oameni „mobilizați“ la ales griul la... masă. Cît timp se va mai pierde cu instalarea selectorului, cu care să se condiționeze sămînța ? ... și la Frătăuții Vechi la cooperativa agricolă din Frătăuții Vechi, vecină cu cea din Măneuți, pregătirile pentru campania de însămînțări de toamnă sunt și mai mult rămase în urmă. la această unitate mai buni, pe două zile, de treierat era recolta de pe ultimele suprafețe cu grîu. S-au arat numai 82 hectare din cele 261 hectare. Ritmul la arături putea fi intensificat. Acest lucru nu s-a întîmplat datorită faptului că pe cîmp mai era de adunat greblătura din urma snopilor de pe circa 100 ha. teren. Pe unele tarlale mai sînt și in prezent neadunate paiele din urma combinelor. Și aceasta pentru că nu toți își organizează bine brigadierii munca. De exemplu, brigadierul Th. Racoviță, în loc să fie mai activ în mobilizarea oamenilor la lucru, lipsește de la ședințele de planificare a muncii, se ocupă mai mult de interese personale. Slab își aduc contribuția la executarea arăturilor și unii mecanizatori din brigada nr. 13 de la S.M.T. Rădăuți. In ziua de 30 august a.c., pe la orele 13, un număr de 4 tractoare stăteau nefolosite la sediul brigăzii. Tractoriștii Chirilă Alexandrov, Radu Coroamă și Vlad Apalaghiei, abia atunci veniseră de acasă (erau plecați de duminică dimineață), Iată cum se pierde timp bun de lucru. Al 4-lea tractor nu funcționa pentru că tractorisul lipsea motivat. Ne-am interesat la Frătăuții Vechi dacă sămînța este pregătită pentru a fi introdusă în sol. Cei cu care s-a discutat au dat din umen. Răspunsul a venit pînă la urmă de la președintele cooperativei: „Nu am făcut nimic“. Oare cu un asemenea răspuns se poate începe însămînțatul ? Trebuia condiționată cantitatea de 80 tone de grîu și secară. Cooperativa are două trioare. De ce nefolosite cînd puteau să stau lucreze zi și noapte, întrucît unitatea are lumină electrică ? Planul de fertilizare prevede ca în această toamnă să se aplice îngrășăminte chimice pe suprafața de 380 ha., adică întreaga suprafață planificată a se însămînța. Nici în această direcție nu s-a făcut nimic, deși o parte din îngrășăminte sunt asigurate. Luni seară urma să aibă loc o ședință a organizației de bază care tocmai trebuia să discute stadiul pregătirilor pentru recolta viitoare. Sîntem siguri că măsurile ce s-au luat vor duce la îmbunătățirea radicală a muncii. Stă în putința cooperatorilor din Frătăuții Vechi să pună temelii nice recoltei viitoare. Că traise poate au dovedit-o în campania de întreținere a culturilor. Culturile de porumb și cartofi se prezintă mai bine ca în alte unități. GH. COVATARU Șeful statului Cambodgia va face o vizită oficială în țara noastră La invitația tovarășului Chivu Stoica, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prințul Norodom Sianik, șeful statului Cambodgia, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România în luna decembrie a.c, INFORMAȚII Incepînd de astăzi, cursa aeriană București — Suceava va funcționa după următorul orar : Pleacă din București spre Bacău la ora 9.55, ajunge la Bacău la ora 11.05, pleacă din Bacău spre Suceava la ora 11.25, ajunge la Suceava la 12.05. La întoarcere, pleacă din Suceava spre Bacău la ora 12.20, ajunge la Bacău la ora 13, pleacă din Bacău spre București la ora 13.25, ajunge la București la ora 14.35, circulă și duminica. Pentru o bună deservire a călătorilor, pe ruta Constanța funcționează o cursă aeriană directă, Suceava - Constanța. In vederea unei mai bune aprovizionări cu mărfuri a unităților noastre comerciale, recent, din inițiativa Direcției regionale comerciale Suceava, a fost organizat la I.C.R.T.I. Botoșani un schimb de experiență la care au participat 78 cadre din comerț (merceologi și gestionari) din regiune. Oferindu-li-setea de a cerceta posibilitaîntreg fondul de mărfuri existente în depozitele I.C.R.T.I. participanții au avut ocazia să-și lărgească sortimentul de mărfuri, in unitățile de desfacere pe care le deservesc, (cu modele, mărimi, culori) la diferite produse textile, încălțăminte, confecții, tricotaje etc. Cu acest prilej s-au lansat comenzi în valoare de circa două milioane lei, iuindu-se măsuri de expediere a mărfurilor direct la unitățile de desfacere. Pentru satisfacerea într-o mai bună măsură a exigențelor iubitorilor de muzică, de curînd la ICRM Suceava a fost organizată o audiție de discuri in vederea contractării de discuri pentru anul 1966. Direcția regională a economiei forestiere Suceava a prevăzut in planul economic pe anul 1965 achiziționarea a 3.300 tone de zmeură, 850 tone de mure, 570 tone afine negre, 110 tone afine roșii, 20 tone cireșe amare, 5 tone fragi, 65 tone hribi, 19 tone ciuperci, gălbiori. Pinâ nu de mult, prin centrele de achiziție din regiune s-au colectat 1.500 tone zmeură, 20 tone mure, 390 tone afine negre, 47,8 tone cireșe amare, 10,5 tone fragi, 16,5 tone hribi, 42 tone ciuperci, gălbiori etc. Dintre acestea au și fost exportate în diferite țări cantități însemnate de zmeură proaspătă, zmeură semiconservată, pulpe fructe, sucuri, afine proaspete, ciuperci, gălbiori proaspeți etc. In prezent se continuă achiziționarea fructelor de sezon, o parte din ele se usucă pentru a fi livrate la beneficiari. Alaltăieri, de pe porțile depozitului Suceava a întreprinderii pentru colectarea metalelor a pornit spre Uzina „Oțelul roșu“ Caransebeș, un nou transport de fier vechi, 20 tone. De la începutul anului și pînă în prezent au fost colectate aici 870 tone metale fieroase, 125 tone fontă, 89 tone metale nefieroase și au fost expediate către diferiți beneficiari (Combinatul siderurgic Hunedoara, uzinele „Victoria“ Calan, „Steagul roșu“ și „Metrom“ Brașov, „Metalurgia“ Bacău etc.) 654 tone deșeuri metale fieroase, 74 tone metale nefieroase, 117 tone fontă (planul de colectare a metalelor pe această perioadă fiind depășit). La realizarea acestora, o contribuție importantă și-au adus-o I.S.C.M., I.P.S.D., Trustul regional de construcții și întreprinderea mecanică Suceava. Anul XX nr. 5511 4 pagini 25 bani miercuri 1 septembrie 1965 CASA IN CARE LOCUIM Pretutindeni, la orașe și sate, s-au construit și se construiesc sute de mii de apartamente. România deține primul loc în Europa în ce privește volumul investițiilor alocate pentru construcția de locuințe și a ritmului de execuție a acestora. Directivele celui de al IX-lea Congres al partidului prevăd construcția în următorii cinci ani a circa 300.000 apartamente. Prin sporirea cu 10 la sută a costurilor de execuție, confortul se va îmbunătăți pe seama finisajelor superioare și a măririi suprafeței locuibile. Iată în ce se concretizează eforturile materiale ale statului nostru socialist pentru a asigura oamenilor muncii condiții din ce în ce mai bune și mai civilizate de locuit. Cum răspundem acestor eforturi ? Care este atitudinea noastră față de apartamentul în care locuim? Sunt întrebări cărora le răspundem din orașul Botoșani. ■ RESPECT RECIPROC Cît de plăcut e să știi că după orele de muncă, după o excursie sau o distracție, te așteaptă un cămin odihnitor și plăcut. E o dorință firească a omului civilizat. Mulți, foarte mulți dintre locuitorii orașului Botoșani dovedesc prin fapte că nu pot trăi decit sub auspiciile frumosului și curățeniei. O vizită făcută tovarășului Gheorghe Bordeianu în apartamentul său din strada Karl Marx nr. 12 este o plăcere. Camerele și dependințele frumos zugrăvite, instalațiile sanitare și electrice în perfectă stare de funcționare, ușile și ferestrele bine întreținute. Nici o defecțiune, nici o stricăciune. — Consider că întreținerea locuinței este o chestiune de respect față de avutul obștesc cit și o chestiune de conștiință față de tine însuți și de copiii tăi. A nu-ți îngriji apartamentul, a nu-l repara la timp, înseamnă a lovi în avutul obștesc. In același timp, ordinea, curățenia, simțul gospodăresc — sunt atribute care se sădesc în personalitatea copiilor încă de la cea mai fragedă vîrstă. Ei trebuie să le vadă și să le simtă în casa părintească. Și fiecare părinte își dorește ca copilul său să ajungă în viață un om care să îndrăgească frumosul, ordinea, curățenia. Și asemenea tovarășului Bordeianu ne-au vorbit și alți locatari pe care i-am vizitat : Constantin Moldovanu și Viorel Mihalache din blocul cu nr. 2 de pe aceeași stradă, Virgil Culiudiuc din str. Izvoarelor nr. 5, Constantin Tican și mulți alții. — îmi îngrijesc cu atenție locuința, ne-a spus tovarășa Roza Moraru din strada Parcul Tineretului nr. 24, pentru că numai bine întreținută îți poate oferi acea atmosferă odihnitoare și bucuria sufletească atît de necesare omului. Ne respectăm reciproc. REVERSUL CONȘTIINȚEI... Spre regretul tuturor sunt însă și oameni care nu fac casă bună cu. . . casa lor. Locatara Cristina Slănină din strada Muzicanți nr. 21, pe lângă faptul că nu se îngrijește de curățenia casei, a distrus doi pereți și magazia imobilului. Dumitraș din strada Vasile Ana Ipătescu nr. 8 a deteriorat condamnabil plafonul locuinței și porțiuni din pereți. In loc să se îngrijească de repararea acoperișului, scoate bucățele de tablă motivînd că nu-s bine prinse. Tot atît de condamnabilă este și atitudinea unor locatari ai apartamentelor din noile blocuri. Constantin A ciubotăriței din blocul A 3 de pe strada Marchian 64 a deteriorat pereții de la baie și bucătărie, iar parchetul îl „întreține“ cu. . . motorină. Traian Constantinovici de la blocul C 2, scara A, din neglijență, a lăsat deschise robinetele din baie inundând apartamentul lui cît și cele învecinate, provocînd degradarea plafoanelor și a pereților. Aceeași „figură“ a făcut-o și Ioan Smoleac din blocul C1, scara B care, plecînd în concediu, a lăsat robinetele deschise și în urma lui s-au inundat toate apartamentele din tronsonul respectiv. Asemenea neglijențe cum pot fi cotate altfel decît condamnabile? Situația apartamentelor locuite de angajații întreprinderii de construcții și montaje Iași care lucrează pe șantierul de extindere a uzinelor textile „Moldova“ este de-a dreptul alarmantă. Chiuvete stricate, pereți loviți și murdari, geamuri sparte, instalațiile sanitare și electrice degradate. Gheorghe Botîrcă a găsit de cuviință să forțeze ușa de la intrarea în apartament cu o rangă de fier. Stricăciunile produse sînt lesne de întrevăzut. Iată cîteva aspecte de felul cum unii... oameni răspund eforturilor reale pe care le face matestatul de a ne asigura condiții omenești și civilizate de viață. Trebuie s-o spunem fără înconjur și cu fermitate că împotriva lor trebuie să se ia atitudine. Ne-o cere conștiința noastră și respectul față de bunul obștesc. ...ȘI AL PREOCUPĂRII Nici întreprinderea de gospodărie orășenească Botoșani nu poate fi trecută cu vederea față de cele relatate mai sus. Subscriem cu toții la televiziune, dar nu așteptăm ca acest deziderat al civilizației să ne aducă și pagube. Fiecare antenă plantată pe acoperișurile de țiglă ale noilor blocuri a însemnat și o stricăciune prin care pătrunde apa ploilor și degradează construcțiile... Aplicarea de amenzi nu rezolvă complet această problemă. Trebuie căutate soluții tehnice, echitabile: întreținerea blocurilor în exterior, a casei scărilor nu se realizează corespunzător. Fisuri la elementele balcoanelor, vopsitoria cu vinacet degradată. Jumătate din țigla acoperișului blocului de pe strada Karl Marx nr. 25 nu este chituită, înlesnind pătrunderea apei și prilejuind necazuri locatarilor de la etaj. Această situație ultimul pune sub semnul întrebării activitatea diriginților de șantier care au urmărit execuția, cît și preocuparea ulterioară a I.G.D. pentru întreținerea fondului locativ. Cele cîteva aspecte relatate cu privire la atitudinea noastră față de locuința pe care o folosim trebuie să constituie un prilej de reflecție adîncă. MARTAR SCRISORI DIN VACANȚĂ A trecut vacanța. Socotim că nu e prematur să afirmăm că a trecut. Cele cîteva zile care au mai rămas pînă la deschiderea noului an școlar sînt consacrate pregătirilor intense și. . . emoțiilor. Dar, de la munte și de la mare, din tabere și cluburi, dîn clipele care au zburat pe nesimțite, elevii și cadrele didactice se întorc înzestrați cu noi cunoștințe și experiențe, cu amintiri plăcute și folositoare. în dorința de a împărtăși unui număr cît mai mare de oameni preocupările care l-au pasionat sau li s-au părut deosebit de interesante, cîțiva dintre profesorii din regiune le-au cuprins în scrisori adresate ziarului nostru. Am ales, dintre acestea, pe cele care le considerăm mai semnificative și le redăm în rîndurile ce urmează: Satisfacție M-am înapoiat de curînd din tabăra-curs organizată de Societatea de Științe Naturale și Geografie în regiunea Maramureș, pentru profesorii de specialitate din școlile de cultură generală. Desfășurîndu-se sub îndrumarea permanentă a unor cadre didactice universitare cu activitate recunoscută, programul științific al acestei tabere a cuprins conferințe axate pe probleme actuale de specialitate, precum și lecții de geologie, geografie fizică și economică, demografie, lecții despre floră, faună etc. De asemenea, s-au efectuat aplicații practice pe teren, s-au organizat vizite la întreprinderi economice de importanță republicană și regională, au avut loc discuții fructuoase, întregul program al taberei și aplicațiile practice s-au încheiat în complexul montan Borșa (Masivul Rodnei), unde conf. univ. Alexandru Roșu, delegat special al S.Ș.N.G., ne-a ținut o expunere privind probleme de geografie aplicată —probleme actuale, în jurul cărora polarizează tot mai mult discuțiile din cadrul congreselor internaționale de geografie din ultimii ani. Cunoștințele și impresiile însușite în tabără, bogata colecție de roci, minerale și plante alcătuită în timpul cursului, vor constitui un sprijin prețios în activitatea mea de zi cu zi la catedră, pentru consolidarea cunoștințelor teoretice transmise elevilor mei, pentru educarea lor în spiritul patriotismului socialist prin cunoașterea frumuseților și resurselor naturale ale patriei noastre. Apreciez ca deosebit de eficientă această metodă de Informare și documentare a profesorilor de geografie prin tabere-cursuri, în care majoritatea activităților se desfășoară pe teren, în natură, sub îndrumarea unor cadre de specialitate bine pregătite din învățământul superior. Consider, de asemenea, că filialele raionale ale Societății de Științe Naturale și Geografie ar trebui să se preocupe mai intens de popularizarea taberelor - cursuri în rîndurile profesorilor, avînd în vedere că prin participarea lor la interesantul program al acestora se va îmbunătăți continuu calitatea procesului instructiv-educativ din școlile noastre de cultură generală. Prof. VASILE BÎTA Școala generală de 8 ani Vîcov-Est, raionul Rădăuți Activitate științifică In vara aceasta, profesorii din orașul și raionul Cîmpulung, membri ai filialei Societății de Științe Naturale și Geografie, au participat la o acțiune de un incontestabil interes. Este vorba de ședința de comunicări și referate, în cadrul căreia s-au dezbătut pro Prof. VERONICA LIVESCU secretar științific al Filialei Cîmpulung a S.Ș.N.G. (Continuate in pag. a ÎH^â) Sectorul vitipomicol al cooperativei agricole de producție Roman Botoșani Foto, NELU NEGREA ♦ gr