Zori Noi, octombrie 1965 (Anul 18, nr. 5537-5563)

1965-10-14 / nr. 5548

Anul XX nr 5548 4 pagini 25 bani J­a 1 44 octombrie 1965 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional In acest număr: □ La deschide­rea universită­ților populare (Pag. a II-a) 1H Miniaturi critice (Pag. a III-a) fi Pe teme zootehnice (Pag. a II-a) [wKTI]UTABESK­ VIITOARELE MAGISTRALE ALE LUMINII Continua dezvoltare a bazei ener­getice a țării este unul dintre cele mai de seamă obiective ale progra­mului construcției socialiste elabo­rat de partidul nostru. Prin fondurile mari alocate de către stat sectorului energetic — sector de o importanță vitală pentru avintul întregii econo­mii naționale — s-a asigurat spo­­rirea producției de energie electrică într-un ritm superior celui realizat pe ansamblul industriei, ceea ce a constituit o premisă esențială a a­­vintului întregii economii naționale. Directivele celui de-al IX-lea Con­­gres al partidului cu privire la dez­voltarea bazei energetice a țârii in perioada 1966—1975 reprezintă un vast program de activitate, în baza căruia, la sfirșitul cincinalului, ener­gia electrică furnizată consumatori­lor va fi de 1,8—1,9 ori mai mare decât în anul 1965. Din vastul pro­gram de dezvoltare a bazei energe­tice a țării vor face parte și lucrările ce urmează să se execute în regiu­nea noastră. Este prevăzut ca în pe­rioada cincinalului în regiunea Su­ceava să se construiască peste 250 km. de linii de 110 kV. De aseme­nea, se vor construi stații de trans­formare in orașele Cîmpulung, Vatra Dornei, Dorohoi și Suceava și se vor amplifica stațiile de transformare din orașele Botoșani și Rădăuți. Valoa­rea acestor lucrări urmează să se ridice la aproximativ 135.000.000 lei. In vederea obținerii unor eficiente economice ridicate la obiectivele ce se vor construi In anii cincinalului în regiunea noastră, o sarcină deo­sebită revine proiectanților, care tre­buie să asigure aplicarea soluțiilor energetice corespunzătoare din punct de vedere tehnic și economic, redu­cerea duratei de proiectare și pune­rea în funcțiune a obiectivelor la termenele stabilite. Este important ca I.S.P.E. București, care ne proiectează lucrările de mai mare importanță, să asigure cu prioritate documentația pentru linia și stația de 110 kV de la Cîmpulung. La rîndul său, atelierul tehnic de proiectare din cadrul întreprinderii noastre va lua măsuri de asigurare cu proiecte a tuturor lucrărilor pen­tru tensiuni pînă la 35 kV. In acest scop, pînă în anul 1967—1968 capa­citatea de proiectare a atelierului va ajunge la 60—70 de proiectanți. De altfel, pentru asigurarea cu ca­dre, domeniu în care suntem­ defici­tari, continuăm calificarea unui mare număr de muncitori la locul de mun­că și maiștri, la curs seral, cu parti­ciparea in producție, precum și a unui mare număr de muncitori elec­tricieni și tehnicieni electroenergeti­­c­­eni­ru scoaterea din producție. In prezent este important ca pen­­tru asigurarea alimentării neîntre­rupte a regiunii și pentru protecția contra supratensiunilor atmosferice întreprinderea constructoare („Elec­­tromontaj“ Bacău) să urgenteze lu­cr­ările de dublare a circuitului Bicaz-Suceava, astfel ca ele să fie terminate cel mai tîrziu în trimestrul a­ II-Iea al anului viitor. Tot o pro­blemă stringentă este racordarea raionului Vatra Dornei la sistemul energetic național, în care scop am construit linia de 15 kV Pojorîta-Ia­­cobeni. Trebuie să arătăm însă că întreprinderea noastră n-a luat la timpul potrivit o serie de măsuri efi­ciente pentru punerea în funcțiune a acestei linii. Drept urmare, suntem­ puși în situația ca împreună cu Di­recția regională P.T.T.R. să găsim, totuși, o soluție, chiar și provizorie, care să asigure darea în exploatare a liniei. In anii cincinalului, o mare atenție se va acorda și electrificării satelor regiunii noastre, rețelele electrice uimind să cunoască o dezvoltare nemaiintîlnită pînă în prezent. Anual vor fi electrificate 70—80 de sate. In felul acesta, electrificarea întregii regiuni se va termina in anii 1972— 1973, așa cum prevăd sarcinile tra­(Continuare în pag. a III-a) Ing. EMIL BARBU directorul întreprinderii regionale de electrificare Stația electrică a Uzinei textile „Moldova“ Botoșani Foto : RADU OLIGOR FILE DE ÎNTRECERE La Filatura de in și cî­­nepă din Fălticeni, ca­lificarea și specializarea muncitorilor este o pre­ocupare permanentă. A­­nul trecut au fost cali­ficate prin cursuri fără scoatere din producție 226 filatoare, iar 25 aju­­­tori de maiștri și-au îmbogățit cunoștințele profesionale prin cursul de ridicarea calificării organizat pentru ei. Anul acesta învăță­­mîntului profesional i s-­a dat o și mai mare extindere. 54 lăcătuși de întreținere și 400 mun­citoare urmează, cu re­gularitate noile cursuri. Organizat pentru o perioadă de 8 luni, la cursul pentru lăcătuși­­se predau, de către cei mai buni ingineri și specialiști din filatură, lecții teoretice­­ și prac­tice legate de nevoile imediate ale producției: întreținerea corespunză­toare a utilajelor și fo­losirea lor la întreaga capacitate etc. In fiecare miercuri, la ora două după-amia­­ză, cele 400 muncitoare își reiau locul în băn­cile sălilor destinate cursului, pentru a au­dia sau discuta teme ca : finisarea firelor de in­ și metode noi de fi­nisare ; formarea benzii la puitoare și carde, defecte în fir, cauze și măsuri de remediere; îmbogățirea cunoștin­țelor profesionale își are un corespondent vi­zibil în producție. Lună de lună sarcinile de plan sunt depășite și a­­semenea lor și indicii de­­ calitate. Fruntașii la învățătură sunt și frun­tașii întrecerii socialis­te. Printre aceștia se numără lăcătușii Mir­­cea Achihăiței, Dumi­tru Bucătaru­, strungarii Emil Rimbu, N. Iorda­­che, filatoarele Ana Ursache,­Aneta Iacob, Maria Popescu și mulți alții. Coresp. N. IONESCU .Harnicii muncitori de­ la secția minieră Leșul Ursului au­­ terminat, de curînd montarea unui turbocompresor, insta­llable de mare capacita­te pentru producerea a­­erului comprimat. Nu peste mult timp, după construirea rețelei elec­trice, care prevede lu­crări speciale, noul uti­laj va intra in funcțiu­ne. O dată cu aceasta, capacitatea stației de compresoare se va du­bla. Pe rețeaua de aer comprimat, care tota­lizează o lungime de a­­proape 11 km., va cir­cula spre abataje aerul sub presiune mare, lu­cru ce va contribui la creșterea vitezei de per­forare. Muncitorii ce deser­vesc benzile transbor­­doare din stația C.F.R. Dornești și-au depășit planul producției fizice de încărcare a vagoa­nelor pe primele trei trimestre cu 62.187 tone cocs, din care 26.945 to­ne în ultimele trei luni. In trimestrul III ei au redus prețul de cost cu 9,12 la sută, realizînd o economie de peste 37.000 lei ca urmare în primul rind a creșterii productivității muncii în această perioadă cu 14,2 la sută. Energia e­­lectrică perioada economisită în am­intită"' este de 2.453 Kw/h. ■ întrecerea socialistă organizată pe schimburi­ de lucru și cu sarcini •• de producție nominali­zate pe oameni, a asi­gurat rezultatele bune obținute în muncă. Printre evidențiații har­nicului colectiv din sta­ția Dornești se numără mecanicii de benzi Va­­leriu Lungu, Ioan Coro­­liuc, Dumitru Florescu și alții. Coresp. TH. ASOFIEI Filatura de in și cânepă din Fălticeni, secția de pieptănat mecanic Foto : SĂNDULESCU — Vreți să vedeți rampa gării ? întrebarea m-a surprins. Nu credeam că interlocuto­rul — șeful stației C.F.R. din Botoșani — va ghici, așa repede, într-adevăr ce cău­tam. Vroiam să revăd ceea ce numea el cîndva „prima carte de vizită a orașului“. Cartea de vizită cu care gara, în orice moment, îl întîmpină pe călător. ...Rampa gării se pre­schimbase într-o anume mă­­sură. Molozul acela (de fapt cărămizi depreciate, ciment pietrificat, balast amestecat cu pămînt) lăsat de con­structori nu mai era. Eu­­ apă­­ruse ca șters de burete (și constructorii n-au nici o vină, că nu mai era). Nu mai erau nici acele agregate de șan­tier care „zăceau“ cu spe­ranța că-și vor relua adevă­rata lor destinație. In schimb erau alte „povîrnișuri“ (după expresia unui ceferist),­ care cereau imperios o explicație. Reporterul ! Voiați parcă să spuneți ceva despre va­goane ... Șeful stației. Despre va­goane ! ? 1 (încercînd să-și reamintească). Aha, da ! Vin vagoane. Și nu unul... (nu­­mărînd pe degete). Avizăm pe destinatari. Normal ar fi ca el să grăbească descăr­carea. Apoi și transportul. Dar... aici el buba. Trebuie să-i tragem mult și bine de mînecă pînă ce se prezintă. Reporterul : ... Timpul trece și dumneavoastră le aplicați taxa de magazinaj. Șeful stației: întocmai (scoate o listă și citește cîteva întreprinderi penali­zate in lunile august și sep­tembrie a.c.). Reporterul: (își notează) Șantierul 63 construcții a plă­tit 10.360 lei. Fabrica de con­fecții — 1.630 lei. Grupul de șantiere aparținînd T.R.C. Suceava— 11.926 lei etc. etc. (Trage linie și adună pena­lizările pe august și septem­brie). Total, numai la stația Botoșani, penalizările pe două luni se cifrează la su­ma de 49.848 lei. Cîți bani aruncați... în vînt! Șeful stației : Să vă spun drept, întreprinderile ... Nu mai departe decît șantierul 66. Are pe rampa stației aproape două vagoane de ciment... pietrificat...De cînd stă, numai ei pot să-și mai aducă aminte. Cine plătește oare această marfă (și încă depreciată)? De doi ani stă pe rampă un vagon de plă­cuțe de ciment. Nimeni nu știe ale cui sunt. Și nu-s ca­zuri singulare... Reporterul: Doriți, după cum văd, să le reamintim noi. O facem, revenind la o­­pinia dumneavoastră de la început. Nu e clar ce tre­buie să fie rampa gării ? GH. JAUCA INSTANTANEE RAMPA GĂRI INFORMAȚII Conducerea întreprin­derii­ de industrie locală „Rarăul“ din Cîmpulung se preocupă de asigu­rarea condițiilor nece­sare pentru valorifica­rea rațională a rezerve­lor locale. Din deșeuri de lemn de cherestea se confecționează lăzi pentru ambalarea supe­rioară a produselor Fa­bricii de lapte praf „Rarăul“ din Cîmpulung. Din deșeuri de cheres­tea de fag, într-o nouă secție, se confecționea­ză funduri de bucătărie, un produs mult solicitat la export. Aproape un milion de lei reprezintă valoarea acestui produs, îmbunătățirea calității mobilei fabricate aici a făcut ca planul contrac­tual la aceste mărfuri să fie depășit cu 750.000 lei. Dispensarul veterinar din orașul Botoșani este unul dintre cele mai bine dotate din regiune. Acesta dispune de o­­ sală de­­, consultație, o sală de operație și 12 boxe pentru internarea animalelor bolnave. Do­tat cu personal calificat, mese’’de’’operație pen­tru animale mari și mici, cu lampă sclaliti­­că și instalații pentru raze infraroșii și ultra­violete, dispensarul asi­­­gură asistența zoovete­­rinară la un mare nu­măr de animale. Anul a­­cesta efectivul căruia i s-a acordat asistența zooveterinară se ridică la o mie de animale. Printre pacienți se nu­mără circa 300 taurine, 200 oi, 170 cai etc. în gospodăriile de stat din regiunea noastră s-au cheltuit anul a­­cesta peste 2,5 milioane lei pentru a extinde mica mecanizare. Printre uti­lajele care au făcut o­­biectul cheltuielilor a­­mintite se numără insta­lațiile de muls mecanic, adăpătorile automate, li­niile monorar, transpor­­­­toare cu racleți pentru evacuarea gunoiului din grajduri, instalații cu raze infraroșii pentru tineretul porcin și aviar etc EXAMEN AUTUMNAL RECOLTATUL PORUMBULUI >­ival Raionul Botoșani se situează printre fruntașele pe regiune la recoltatul porumbului. Pînă luni seară, cooperativele a­­gricole de pe aceste melea­guri au strîns recolta de pe a­­proape 13.000 ha., realizînd a­­proape tei sferturi din plan. Cu totul nesatisfăcător este însă ritmul transportului recol­tei de pe cîmp și desfăcatul. Iată cîteva aspecte : • La Călărași și Pleșani tot­­porumbul este recoltat,­ 810 ha. — in prima unitate, 330 ha. — în cealaltă. Este acesta rodul bunei organizări a mun­cii. Bine ar fi daca s-ar putea vorbi la fei și despre desfă­­cat. Dar. . . în această viață, organizarea muncii pri­m­ mai este la aceeași înălțime. • Tăiatul și strînsul în glugi se apropie de sfîrșit și în coo­perativele agricole de produc­ție din Copălău, Sînta Maria, Dracsini, Buhăceni, Bălușeni. Cooperatorii din Copch­ău do­vedesc o atentă preocupare și față de desfăcatul porumbului. Ei au­­ depănușat știuleții de pe mai bine de 100 hectare.­­ Deși la Ringhilești porum­­bul a fost recoltat de pe 500 ha. din 601, știuleții sunt depă­­nușați doar de pe. . . 4 ha. Bo­buleștenii și cei din Tru­­șești se prezintă mai bine în privința desfăcatului (75 ha. și., respectiv, 115 ha.), trebuie însă să grăbească și recolta­tul și desfăcatul. . . Puțin recoltat, nimic des­­făcut — iată calificativul po­trivit pentru ecooperatorii din Socrujeni,' Măriăstreni, Vlă­­deni, ‘ Corni, Bucec'e'a.' La Sa­­crujeni, porumbulicb fost­­ recol­tat de 'pe­rfumai ' 100 ha. din 760 ha., iar la Corni de pe 56 hă.'din 784 ha. SĂ VENI ■ In­­­ toamna anului trecut, la cooperativa agricolă­ de pro­ducție din Ripiceni, raionul Săvenii, s-a tărăgănat racoita­­tul și desfăcatul porumbului. Din aceste lipsuri oamenii cr a tras 1 învățăminte serioase. . . Acum cooperatorii din Ripi­ceni­ se pot mîndri. Au reușit să recolteze porumbul de pe întreaga­­ suprafață cultivată (700 ha.). ' ’’ ' ' 1 Cîteva amănunte asupra fe­lului cum este organizată mun­ca aflăm de la tovarășul Mir­­cea Călin, președintele unită­ții. „Ne-am planificat și orga­nizat astfel munca încît să nu se piardă nici o oră bună de lucru. Fiecare cooperator a în­țeles că totul, trebuie făcut la timp, și că orice întîrziere a­­duce pagube. In cele trei bri­găzi de cîmp, cîte are coope­rativa, a fost mobilizată din timp întreaga masă de oa­meni­ la lucru. Așa am reușit ca, în mai puțin de 10 zile, să terminăm recoltatul porum­bului. Acum atenția este în­dreptată spre eliberarea tere­nului și desfăcatul porumbu­lui. La descoperirea terenului lucrăm cu 30 de atelaje și cu 4 sănioaie trase de tractoare. Cu fiecare sănitoi cdrăm zilnic recolta de pe 4-5 ha., ele fiind deservite de cite o echipă formată din 6 oameni. Elibe­răm mai întîi tarlalele apro­piate pentru a da posibilita­tea cooperatorilor bătrîni și femeilor cu copii să treacă la desfăcat, la aici. Dar, majo­ritatea brațelor de muncă des­facă Ioi glugi. Zilnic, în cadrul unitații noastre se desfacă porumbul de pe însemnate su­prafețe. Pînă acum cel mai mult au desfăcut membrii bri­găzii I condusă de Jan Ciocoiu. Peste­­ 300 de cooperatori lu­crează la desfăcat la glugi, în brigada a II-a a lui Ion Gh. Ciocoi. Pe tarlalele eliberate, printre care „Holm“, tractoriș­tii au trecut la executarea a­­lăturilor de toamnă. Și munca continuă. . Sîniiem obișnuiți ca din­ unită­țile, puternice, cu multă expe­riență, să popularizăm deseori munca harnică a oamenilor. Trecînd prin Vlăs­inești, însă constați că recoltatul porum­bului este întirziat. Zilele tre­­c­ute, vlăsineștenii au strîns recolta de porumb de pe 380 ha., din cele 700 ha. cultivate, în timp ce­ alte unități ,din jur (Sîrbi și Știubieni) recoltau porumb de pe ultimele , su­prafețe. Un motiv ar­ fi că da­torită condițiilor­ neprielnice din primăvară a întîrziat se­mănatul. Oare numai ace­asta să fie cauza ? E timpul ca și în cooperativa agricola" din Vlăsinești să se impulsioneze recoltatul și desfăcatul porum­bului. * Și la cooperativa agricolă din Mihălășeni s-a lucrat bine la recoltatul porumbului. Marți seară era strînsă recolta de pe 405 ha., din 465 ha, cîte au fost semănate cu această cul­tură. De asemenea, s-a desfă­­cut porumbul de pe 51 ha. Aici însă s-a oprit desfăcatul și s-a trecut la „recoltatul, sfeclei de zahăr. Mai era de recoltat sfe­cla de pe 22 ha. O parte din atelaje cărau de pe cîmp, be­țele de floarea-soarelui. Sînt și acestea lucrări importante, care trebuie făcute din vreme, ăăi să nu se piardă din ve­dere că porumbul trebuie cît mai grabnic cărat, desfăcut, iar re­colta — bine depozitată, pen­tru a se preveni orice de­preciere. La culesul strugurilor cum va fi vremea JOI 14 OCTOMBRIE Vremea în general frumoa­să și rece cu cer senin pînă la noroi. Local se­­ va sem­nala brumă și îngheț slab.. Vînt slab, la potrivit din sec­torul nordic. Temperatura va fi staționară. Minimele vor fi cuprinse între minus 1 și 3 grade,­ iar maximele Între 10—14­ grade. MERIDIANE Bambusul foșnește în noapte Am pornit la drum noap­tea. In jurul nostru este un întuneric dens. Jungla ne În­conjoară de pretutindeni. Se aud comenzi in șoaptă, zgomotul înfundat al roți­lor de bicicletă, clipesc lu­minițe în dreapta și în stin­gă. Trebuie să pășești cu grijă, ocolind rădăcinile care se ivesc la fiecare pas pe cărăruie. Desișul de liane te obligă să umbli aplecat. Uneori, pădurea se lărgeș­te și atunci poți Întrezări o îngrăditură sau contururile vreunei așezări. Din cind în cînd, cîte un cline hă­­măie răgușit pentru ca apoi din nou să se aștearnă o liniște adinca asupra pă­durii. Tot timpul ne întovă­rășește un foșnet pătrunză­tor, ca și cum cineva ar presăra pietriș printre frun­ze , foșnește bambusul in noaptea tropicală. Se ivesc zorile și încet, încet, cerul capătă o culoa­re trandafirie. Mărșaluim u­­nul după altul. Cineva­ fre­donează un crimpei de cîn­­tec despre pădure — unul dintre cele mai frumoase cin­tece ale partizanilor sud - vietnamezi. Sunt înarmată cu un bloc-notes și cu un apa­rat fotografic. Trebuie să dau dovadă de o precauție deplină; există legi nescri­se, care trebuie respectate cu sfințenie, în special de către străini. Este suficient ca americanii să bănuiască că printre partizani se află un european pentru a lansa din elicoptere un grup de parașutiști pentru a pune mina pe martorul inorpor­­tan al acțiunilor lor. Cînd ajungem la marginea pădu­rii, așezările se înmulțesc, MONIKA WARNENSKA scriitoare poloneză (Continuare In pag. a III-a).

Next