Zori Noi, octombrie 1965 (Anul 18, nr. 5537-5563)
1965-10-14 / nr. 5548
Anul XX nr 5548 4 pagini 25 bani Ja 1 44 octombrie 1965 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional In acest număr: □ La deschiderea universităților populare (Pag. a II-a) 1H Miniaturi critice (Pag. a III-a) fi Pe teme zootehnice (Pag. a II-a) [wKTI]UTABESK VIITOARELE MAGISTRALE ALE LUMINII Continua dezvoltare a bazei energetice a țării este unul dintre cele mai de seamă obiective ale programului construcției socialiste elaborat de partidul nostru. Prin fondurile mari alocate de către stat sectorului energetic — sector de o importanță vitală pentru avintul întregii economii naționale — s-a asigurat sporirea producției de energie electrică într-un ritm superior celui realizat pe ansamblul industriei, ceea ce a constituit o premisă esențială a avintului întregii economii naționale. Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea bazei energetice a țârii in perioada 1966—1975 reprezintă un vast program de activitate, în baza căruia, la sfirșitul cincinalului, energia electrică furnizată consumatorilor va fi de 1,8—1,9 ori mai mare decât în anul 1965. Din vastul program de dezvoltare a bazei energetice a țării vor face parte și lucrările ce urmează să se execute în regiunea noastră. Este prevăzut ca în perioada cincinalului în regiunea Suceava să se construiască peste 250 km. de linii de 110 kV. De asemenea, se vor construi stații de transformare in orașele Cîmpulung, Vatra Dornei, Dorohoi și Suceava și se vor amplifica stațiile de transformare din orașele Botoșani și Rădăuți. Valoarea acestor lucrări urmează să se ridice la aproximativ 135.000.000 lei. In vederea obținerii unor eficiente economice ridicate la obiectivele ce se vor construi In anii cincinalului în regiunea noastră, o sarcină deosebită revine proiectanților, care trebuie să asigure aplicarea soluțiilor energetice corespunzătoare din punct de vedere tehnic și economic, reducerea duratei de proiectare și punerea în funcțiune a obiectivelor la termenele stabilite. Este important ca I.S.P.E. București, care ne proiectează lucrările de mai mare importanță, să asigure cu prioritate documentația pentru linia și stația de 110 kV de la Cîmpulung. La rîndul său, atelierul tehnic de proiectare din cadrul întreprinderii noastre va lua măsuri de asigurare cu proiecte a tuturor lucrărilor pentru tensiuni pînă la 35 kV. In acest scop, pînă în anul 1967—1968 capacitatea de proiectare a atelierului va ajunge la 60—70 de proiectanți. De altfel, pentru asigurarea cu cadre, domeniu în care suntem deficitari, continuăm calificarea unui mare număr de muncitori la locul de muncă și maiștri, la curs seral, cu participarea in producție, precum și a unui mare număr de muncitori electricieni și tehnicieni electroenergeticeniru scoaterea din producție. In prezent este important ca pentru asigurarea alimentării neîntrerupte a regiunii și pentru protecția contra supratensiunilor atmosferice întreprinderea constructoare („Electromontaj“ Bacău) să urgenteze lucrările de dublare a circuitului Bicaz-Suceava, astfel ca ele să fie terminate cel mai tîrziu în trimestrul a II-Iea al anului viitor. Tot o problemă stringentă este racordarea raionului Vatra Dornei la sistemul energetic național, în care scop am construit linia de 15 kV Pojorîta-Iacobeni. Trebuie să arătăm însă că întreprinderea noastră n-a luat la timpul potrivit o serie de măsuri eficiente pentru punerea în funcțiune a acestei linii. Drept urmare, suntem puși în situația ca împreună cu Direcția regională P.T.T.R. să găsim, totuși, o soluție, chiar și provizorie, care să asigure darea în exploatare a liniei. In anii cincinalului, o mare atenție se va acorda și electrificării satelor regiunii noastre, rețelele electrice uimind să cunoască o dezvoltare nemaiintîlnită pînă în prezent. Anual vor fi electrificate 70—80 de sate. In felul acesta, electrificarea întregii regiuni se va termina in anii 1972— 1973, așa cum prevăd sarcinile tra(Continuare în pag. a III-a) Ing. EMIL BARBU directorul întreprinderii regionale de electrificare Stația electrică a Uzinei textile „Moldova“ Botoșani Foto : RADU OLIGOR FILE DE ÎNTRECERE La Filatura de in și cînepă din Fălticeni, calificarea și specializarea muncitorilor este o preocupare permanentă. Anul trecut au fost calificate prin cursuri fără scoatere din producție 226 filatoare, iar 25 ajutori de maiștri și-au îmbogățit cunoștințele profesionale prin cursul de ridicarea calificării organizat pentru ei. Anul acesta învățămîntului profesional i s-a dat o și mai mare extindere. 54 lăcătuși de întreținere și 400 muncitoare urmează, cu regularitate noile cursuri. Organizat pentru o perioadă de 8 luni, la cursul pentru lăcătușise predau, de către cei mai buni ingineri și specialiști din filatură, lecții teoretice și practice legate de nevoile imediate ale producției: întreținerea corespunzătoare a utilajelor și folosirea lor la întreaga capacitate etc. In fiecare miercuri, la ora două după-amiază, cele 400 muncitoare își reiau locul în băncile sălilor destinate cursului, pentru a audia sau discuta teme ca : finisarea firelor de in și metode noi de finisare ; formarea benzii la puitoare și carde, defecte în fir, cauze și măsuri de remediere; îmbogățirea cunoștințelor profesionale își are un corespondent vizibil în producție. Lună de lună sarcinile de plan sunt depășite și asemenea lor și indicii de calitate. Fruntașii la învățătură sunt și fruntașii întrecerii socialiste. Printre aceștia se numără lăcătușii Mircea Achihăiței, Dumitru Bucătaru, strungarii Emil Rimbu, N. Iordache, filatoarele Ana Ursache,Aneta Iacob, Maria Popescu și mulți alții. Coresp. N. IONESCU .Harnicii muncitori de la secția minieră Leșul Ursului au terminat, de curînd montarea unui turbocompresor, installable de mare capacitate pentru producerea aerului comprimat. Nu peste mult timp, după construirea rețelei electrice, care prevede lucrări speciale, noul utilaj va intra in funcțiune. O dată cu aceasta, capacitatea stației de compresoare se va dubla. Pe rețeaua de aer comprimat, care totalizează o lungime de aproape 11 km., va circula spre abataje aerul sub presiune mare, lucru ce va contribui la creșterea vitezei de perforare. Muncitorii ce deservesc benzile transbordoare din stația C.F.R. Dornești și-au depășit planul producției fizice de încărcare a vagoanelor pe primele trei trimestre cu 62.187 tone cocs, din care 26.945 tone în ultimele trei luni. In trimestrul III ei au redus prețul de cost cu 9,12 la sută, realizînd o economie de peste 37.000 lei ca urmare în primul rind a creșterii productivității muncii în această perioadă cu 14,2 la sută. Energia electrică perioada economisită în amintită"' este de 2.453 Kw/h. ■ întrecerea socialistă organizată pe schimburi de lucru și cu sarcini •• de producție nominalizate pe oameni, a asigurat rezultatele bune obținute în muncă. Printre evidențiații harnicului colectiv din stația Dornești se numără mecanicii de benzi Valeriu Lungu, Ioan Coroliuc, Dumitru Florescu și alții. Coresp. TH. ASOFIEI Filatura de in și cânepă din Fălticeni, secția de pieptănat mecanic Foto : SĂNDULESCU — Vreți să vedeți rampa gării ? întrebarea m-a surprins. Nu credeam că interlocutorul — șeful stației C.F.R. din Botoșani — va ghici, așa repede, într-adevăr ce căutam. Vroiam să revăd ceea ce numea el cîndva „prima carte de vizită a orașului“. Cartea de vizită cu care gara, în orice moment, îl întîmpină pe călător. ...Rampa gării se preschimbase într-o anume măsură. Molozul acela (de fapt cărămizi depreciate, ciment pietrificat, balast amestecat cu pămînt) lăsat de constructori nu mai era. Eu apăruse ca șters de burete (și constructorii n-au nici o vină, că nu mai era). Nu mai erau nici acele agregate de șantier care „zăceau“ cu speranța că-și vor relua adevărata lor destinație. In schimb erau alte „povîrnișuri“ (după expresia unui ceferist), care cereau imperios o explicație. Reporterul ! Voiați parcă să spuneți ceva despre vagoane ... Șeful stației. Despre vagoane ! ? 1 (încercînd să-și reamintească). Aha, da ! Vin vagoane. Și nu unul... (numărînd pe degete). Avizăm pe destinatari. Normal ar fi ca el să grăbească descărcarea. Apoi și transportul. Dar... aici el buba. Trebuie să-i tragem mult și bine de mînecă pînă ce se prezintă. Reporterul : ... Timpul trece și dumneavoastră le aplicați taxa de magazinaj. Șeful stației: întocmai (scoate o listă și citește cîteva întreprinderi penalizate in lunile august și septembrie a.c.). Reporterul: (își notează) Șantierul 63 construcții a plătit 10.360 lei. Fabrica de confecții — 1.630 lei. Grupul de șantiere aparținînd T.R.C. Suceava— 11.926 lei etc. etc. (Trage linie și adună penalizările pe august și septembrie). Total, numai la stația Botoșani, penalizările pe două luni se cifrează la suma de 49.848 lei. Cîți bani aruncați... în vînt! Șeful stației : Să vă spun drept, întreprinderile ... Nu mai departe decît șantierul 66. Are pe rampa stației aproape două vagoane de ciment... pietrificat...De cînd stă, numai ei pot să-și mai aducă aminte. Cine plătește oare această marfă (și încă depreciată)? De doi ani stă pe rampă un vagon de plăcuțe de ciment. Nimeni nu știe ale cui sunt. Și nu-s cazuri singulare... Reporterul: Doriți, după cum văd, să le reamintim noi. O facem, revenind la opinia dumneavoastră de la început. Nu e clar ce trebuie să fie rampa gării ? GH. JAUCA INSTANTANEE RAMPA GĂRI INFORMAȚII Conducerea întreprinderii de industrie locală „Rarăul“ din Cîmpulung se preocupă de asigurarea condițiilor necesare pentru valorificarea rațională a rezervelor locale. Din deșeuri de lemn de cherestea se confecționează lăzi pentru ambalarea superioară a produselor Fabricii de lapte praf „Rarăul“ din Cîmpulung. Din deșeuri de cherestea de fag, într-o nouă secție, se confecționează funduri de bucătărie, un produs mult solicitat la export. Aproape un milion de lei reprezintă valoarea acestui produs, îmbunătățirea calității mobilei fabricate aici a făcut ca planul contractual la aceste mărfuri să fie depășit cu 750.000 lei. Dispensarul veterinar din orașul Botoșani este unul dintre cele mai bine dotate din regiune. Acesta dispune de o sală de, consultație, o sală de operație și 12 boxe pentru internarea animalelor bolnave. Dotat cu personal calificat, mese’’de’’operație pentru animale mari și mici, cu lampă sclalitică și instalații pentru raze infraroșii și ultraviolete, dispensarul asigură asistența zooveterinară la un mare număr de animale. Anul acesta efectivul căruia i s-a acordat asistența zooveterinară se ridică la o mie de animale. Printre pacienți se numără circa 300 taurine, 200 oi, 170 cai etc. în gospodăriile de stat din regiunea noastră s-au cheltuit anul acesta peste 2,5 milioane lei pentru a extinde mica mecanizare. Printre utilajele care au făcut obiectul cheltuielilor amintite se numără instalațiile de muls mecanic, adăpătorile automate, liniile monorar, transportoare cu racleți pentru evacuarea gunoiului din grajduri, instalații cu raze infraroșii pentru tineretul porcin și aviar etc EXAMEN AUTUMNAL RECOLTATUL PORUMBULUI >ival Raionul Botoșani se situează printre fruntașele pe regiune la recoltatul porumbului. Pînă luni seară, cooperativele agricole de pe aceste meleaguri au strîns recolta de pe aproape 13.000 ha., realizînd aproape tei sferturi din plan. Cu totul nesatisfăcător este însă ritmul transportului recoltei de pe cîmp și desfăcatul. Iată cîteva aspecte : • La Călărași și Pleșani totporumbul este recoltat, 810 ha. — in prima unitate, 330 ha. — în cealaltă. Este acesta rodul bunei organizări a muncii. Bine ar fi daca s-ar putea vorbi la fei și despre desfăcat. Dar. . . în această viață, organizarea muncii prim mai este la aceeași înălțime. • Tăiatul și strînsul în glugi se apropie de sfîrșit și în cooperativele agricole de producție din Copălău, Sînta Maria, Dracsini, Buhăceni, Bălușeni. Cooperatorii din Copchău dovedesc o atentă preocupare și față de desfăcatul porumbului. Ei au depănușat știuleții de pe mai bine de 100 hectare. Deși la Ringhilești porumbul a fost recoltat de pe 500 ha. din 601, știuleții sunt depănușați doar de pe. . . 4 ha. Bobuleștenii și cei din Trușești se prezintă mai bine în privința desfăcatului (75 ha. și., respectiv, 115 ha.), trebuie însă să grăbească și recoltatul și desfăcatul. . . Puțin recoltat, nimic desfăcut — iată calificativul potrivit pentru ecooperatorii din Socrujeni,' Măriăstreni, Vlădeni, ‘ Corni, Bucec'e'a.' La Sacrujeni, porumbulicb fost recoltat de 'perfumai ' 100 ha. din 760 ha., iar la Corni de pe 56 hă.'din 784 ha. SĂ VENI ■ In toamna anului trecut, la cooperativa agricolă de producție din Ripiceni, raionul Săvenii, s-a tărăgănat racoitatul și desfăcatul porumbului. Din aceste lipsuri oamenii cr a tras 1 învățăminte serioase. . . Acum cooperatorii din Ripiceni se pot mîndri. Au reușit să recolteze porumbul de pe întreaga suprafață cultivată (700 ha.). ' ’’ ' ' 1 Cîteva amănunte asupra felului cum este organizată munca aflăm de la tovarășul Mircea Călin, președintele unității. „Ne-am planificat și organizat astfel munca încît să nu se piardă nici o oră bună de lucru. Fiecare cooperator a înțeles că totul, trebuie făcut la timp, și că orice întîrziere aduce pagube. In cele trei brigăzi de cîmp, cîte are cooperativa, a fost mobilizată din timp întreaga masă de oameni la lucru. Așa am reușit ca, în mai puțin de 10 zile, să terminăm recoltatul porumbului. Acum atenția este îndreptată spre eliberarea terenului și desfăcatul porumbului. La descoperirea terenului lucrăm cu 30 de atelaje și cu 4 sănioaie trase de tractoare. Cu fiecare sănitoi cdrăm zilnic recolta de pe 4-5 ha., ele fiind deservite de cite o echipă formată din 6 oameni. Eliberăm mai întîi tarlalele apropiate pentru a da posibilitatea cooperatorilor bătrîni și femeilor cu copii să treacă la desfăcat, la aici. Dar, majoritatea brațelor de muncă desfacă Ioi glugi. Zilnic, în cadrul unitații noastre se desfacă porumbul de pe însemnate suprafețe. Pînă acum cel mai mult au desfăcut membrii brigăzii I condusă de Jan Ciocoiu. Peste 300 de cooperatori lucrează la desfăcat la glugi, în brigada a II-a a lui Ion Gh. Ciocoi. Pe tarlalele eliberate, printre care „Holm“, tractoriștii au trecut la executarea alăturilor de toamnă. Și munca continuă. . Sîniiem obișnuiți ca din unitățile, puternice, cu multă experiență, să popularizăm deseori munca harnică a oamenilor. Trecînd prin Vlăsinești, însă constați că recoltatul porumbului este întirziat. Zilele trecute, vlăsineștenii au strîns recolta de porumb de pe 380 ha., din cele 700 ha. cultivate, în timp ce alte unități ,din jur (Sîrbi și Știubieni) recoltau porumb de pe ultimele , suprafețe. Un motiv ar fi că datorită condițiilor neprielnice din primăvară a întîrziat semănatul. Oare numai aceasta să fie cauza ? E timpul ca și în cooperativa agricola" din Vlăsinești să se impulsioneze recoltatul și desfăcatul porumbului. * Și la cooperativa agricolă din Mihălășeni s-a lucrat bine la recoltatul porumbului. Marți seară era strînsă recolta de pe 405 ha., din 465 ha, cîte au fost semănate cu această cultură. De asemenea, s-a desfăcut porumbul de pe 51 ha. Aici însă s-a oprit desfăcatul și s-a trecut la „recoltatul, sfeclei de zahăr. Mai era de recoltat sfecla de pe 22 ha. O parte din atelaje cărau de pe cîmp, bețele de floarea-soarelui. Sînt și acestea lucrări importante, care trebuie făcute din vreme, ăăi să nu se piardă din vedere că porumbul trebuie cît mai grabnic cărat, desfăcut, iar recolta — bine depozitată, pentru a se preveni orice depreciere. La culesul strugurilor cum va fi vremea JOI 14 OCTOMBRIE Vremea în general frumoasă și rece cu cer senin pînă la noroi. Local se va semnala brumă și îngheț slab.. Vînt slab, la potrivit din sectorul nordic. Temperatura va fi staționară. Minimele vor fi cuprinse între minus 1 și 3 grade, iar maximele Între 10—14 grade. MERIDIANE Bambusul foșnește în noapte Am pornit la drum noaptea. In jurul nostru este un întuneric dens. Jungla ne Înconjoară de pretutindeni. Se aud comenzi in șoaptă, zgomotul înfundat al roților de bicicletă, clipesc luminițe în dreapta și în stingă. Trebuie să pășești cu grijă, ocolind rădăcinile care se ivesc la fiecare pas pe cărăruie. Desișul de liane te obligă să umbli aplecat. Uneori, pădurea se lărgește și atunci poți Întrezări o îngrăditură sau contururile vreunei așezări. Din cind în cînd, cîte un cline hămăie răgușit pentru ca apoi din nou să se aștearnă o liniște adinca asupra pădurii. Tot timpul ne întovărășește un foșnet pătrunzător, ca și cum cineva ar presăra pietriș printre frunze , foșnește bambusul in noaptea tropicală. Se ivesc zorile și încet, încet, cerul capătă o culoare trandafirie. Mărșaluim unul după altul. Cineva fredonează un crimpei de cîntec despre pădure — unul dintre cele mai frumoase cintece ale partizanilor sud - vietnamezi. Sunt înarmată cu un bloc-notes și cu un aparat fotografic. Trebuie să dau dovadă de o precauție deplină; există legi nescrise, care trebuie respectate cu sfințenie, în special de către străini. Este suficient ca americanii să bănuiască că printre partizani se află un european pentru a lansa din elicoptere un grup de parașutiști pentru a pune mina pe martorul inorportan al acțiunilor lor. Cînd ajungem la marginea pădurii, așezările se înmulțesc, MONIKA WARNENSKA scriitoare poloneză (Continuare In pag. a III-a).