Zori Noi, decembrie 1965 (Anul 18, nr. 5589-5615)

1965-12-01 / nr. 5589

X. 'I t -i LEȘUL URSULUI. Intr-unul din abatajele orizontului 4, inginerul Teodor Mancc­ș, maiștrii Petru Drob și Dumitru Ilaș, stabilesc măsuri de tehnica securității muncii Exponate rădăuțene Ieri, Pavilionul expoziției reali­zărilor economiei naționale din Capitală și-a redeschis porțile. De data aceasta vor fi prezen­tate vizitatorilor și specialiștilor prototipurile de mobilier comer­cial ce urmează să primească „verdictul" omologării, înainte de a intra in producția de serie. Printre producătorii ce-și sem­nează prezența la expoziție, un loc de frunte îl deține întreprin­derea metalurgică de industrie locală din Rădăuți. Pentru a cu­noaște cu­ mai multe amănunte în legătură cu aportul rădăuțe­­nilor la această confruntare, l-am­ rugat pe tovarășul Dumi­tru Partenîe — inginerul șef al întreprinderii. Să ne răspundă la cîteva întrebări. - Care este scopul organiză­rii unei asemenea expoziții ? - Necesitatea și dorința de a înzestra rețeaua comercială și hotelieră din țara noastră cu mobilier frumos și confortabil, în măsură să asigure o corespun­zătoare expunere și prezentare a mărfurilor, cât și condiții plă­cute de cazare în hoteluri. Expo­ziția, organizată de Ministerul Comerțului Interior, se adresează tuturor specialiștilor din țară, care sunt chemați de altfel să-și spună cuvîntul. Exponatele­ care vor întruni cele mai bune sufra­gii vor fi omologate pentru a intra în producția de serie. - Cu ce vă etalați prezența la această. . . dispută ? - Cu mobilier comercial pen­tru magazine de produse indus­triale și restaurante, 45 suporți pentru reclamă, mobilă pentru hoteluri. O noutate a acestei ex­poziții este raftul interșanjabil pe care îl prezentăm. Montanții pe suporți, cu care este dotat, dau posibilitatea­­ acestui mobilier să fie adecvat prin simpla schim­bare a poziției suporților pentru circa 20 de tipuri de magazine industriale : mercerie, galanterie, încălțăminte și multe altele. In materie de mobilă pentru hote­luri ne prezentăm cu două pro­totipuri de cameră și mobilier pentru holuri - canapele, foto­l­­ii, mesuțe. De altfel, pentru una din camerele care am expus-o și care este destinată hoteluri­lor de pe litoral, am și primit o comandă de execuție de 1.000 garnituri. — Cu alte cuvinte, înainte de a intra în „con­curs" ați și început să recoltați sufragiile de care vorbeați ! — Sperăm să nu ne oprim aici. — Prin ce se caracterizează ex­ponatele pe care le prezentați? — La proiectarea și execuția lor am urmărit să răspundem concepției moderne în acest do­meniu. Linie constructivă sim­­plă și plăcută, care să facă no­tă comună cu arhitectura con­strucției; sferă de utilitate cît mai mare; greutatea pieselor cit mai mică. Din punct de vedere economic am urmărit folosirea materialelor ieftine și durabile cum sunt plăcile aglomerate din lemn și diverse materiale sinte­tice. Din componentele mobilie­rului nostru nu lipsesc­ însă fur­­nirurile indigene și exotice, ală­turi de nichelajul și cromajul părților metalice, care îi asigură eleganță și estetică. — Aveți în întreprindere un atelier de concepție? — Nu. Cei care au executat mobilierul sunt în același timp și cei care l-au conceput. Munci­torii Ștefan Tărîță, David Horo­­dinschi, Vili Bilaus, maiștrii Vic­tor Schipor și Carol Țitron­­ sînt numai cîteva dintre numele care pot fi amintite atunci cînd vorbim de dragostea pentru fru­mos și de execuție la un înalt nivel calitativ. In munca de crea­ție de un real folos le-a fost ca­binetul tehnic, a cărui activita­te se poate spune că se confun­dă cu însăși activitatea lor. Timp de mai multe zile, price­perea și hărnicia colectivului de muncă al celui mai mare produ­cător de mobilier comercial din țară, IMIL Rădăuți, vor fi etala­te de exponatele rînduite cu mult gust estetic în standurile de sub imensa cupolă. M. OPRIȘAN Margareta Drăgoi, medic specialist stomatolog la Po­liclinica de adulți din Botoșani, se bucura de un binemeri­tat prestigiu pentru calitatea muncii pe care o prestează ÎNVATÂMÎNTUL AGROZOOTEHNIC ADOROHOI: început neconvingător S-a deschis învățămîntul agrozootehnic de masă cu durata de 3 ani. Nou pri­lej de îmbogățire pe mai de­parte a cunoștințelor obți­nute pînă acum de oamenii muncii de la sate, de îmbi­nare a cunoștințelor prac­tice cu cele teoretice. In acest an de învățămînt agrozootehnic, în raionul Do­­rohoi sînt înscriși peste 4.600 de țărani cooperatori, dintre care circa 1.200 femei. In cele 181 de cercuri agrozoo­tehnice, numărul tinerilor trece de 50 la sută. La cultura plantelor anul I au fost înființate anul a­­­cesta 37 de cercuri, la care s-au înscris 1.063 de cursanți. La creșterea animalelor anul I s-au­­ înființat 15 cercuri cu 316 cursanți etc. Consiliile de conducere­­ ale multor cooperative agricole au acordat o atenție deose­bită mai­­ ales țăranilor coo­peratori care s-au înscris în anul I. Membri ai consilii­lor de conducere, brigadieri, lectori au stat de vorbă cu fiecare cursant, trezindu-le interesul pentru învățătură. Se pot da exemple­ de uni­tăți agricole care au dove­dit multă grijă în pregătirea învățământului agrozooteh­nic din acest an, au o evi­dență clară,­ carnetul lecto­rilor este completat la zi, recrutarea cursanților s-a fă­­­cut conform indicațiilor da­te, mobilizarea la lecții este bine organizată, iar cursurile se desfășoară bine. Astfel de exemple întîlnim la Te­­ioasa (inginer, Ghiorghiu Ioan), Saucenița (inginer, Lupu­ Elena), Mihăileni (in­giner, Mihalaș Mihail) și în alte locuri. In­ aceste unități, ca și în altele, aceeași aten­ție, a fost acordată și cursan­ților din anii II și III, reîn­­scrierii nepromovaților. " Pentru desfășurarea nor-ILARION CUCIUREANU activist de partid MIHAI COJOCARU redactor responsabil al Cen­trului de radioficare Dorohoi (Continuare în pag. a IlI-a) Anul XX nr 5589 4 pagini 25 bani miercuri 1 decembrie 1965 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Consfătuire în problemele legumiculturii Ieri, la Casa agronomu­lui Suceava, a avut loc o consfătuire regională în problemele legumiculturii. Referatul prezentat și dis­cuțiile purtate de un mare număr de participanți au relevat experiența bună a­­cumulată, au scos la ivea­lă neajunsurile ce s-au ma­nifestat, constituind, totoda­tă, un valoros schimb de experiență, cu prețioase în­vățăminte pentru viitor. Un mare accent s-a pus pe dez­voltarea legumiculturii, pe investițiile ce trebuie făcu­te în areist­ domeniu și, mai ales, pe irigare, ca mijloc principal de ridicare a pro­ducției la hectar, de asigu­rare a unor recolte con­stante chiar și în anii se­­cetoși, de creștere a veni­turilor, a beneficiilor. Angajîndu-se să îndepli­nească sarcinile reieșite din documentele­ Congresului al IX-lea al P.C.R. și ale re­centei plenare a C. C. al P.C.R., vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu privire la organizarea și retribuirea muncii in legu­­micultură, crearea condiți­ilor pentru producerea de semințe ameliorate în uni­tăți specializate, valorifica­rea produselor în­­ condiții de bună calitate etc. In: încheiere, consfătuirea a­­ aprobat­ un plan de m­­ă­­suri care, completat cu propunerile făcute, urmea­ză să fie pus la dispoziția unităților producătoare și valorificatoare, avînd meni­rea de a da un nou avînt legumiculturii în regiunea Suceava, pentru îmbunătă­țirea aprovizionării popu­lației cu­ astfel de produ­se, care sunt mult solicitate in tot cursul anului. „Bistrița aurie“ la primul număr In exploatările forestiere de pe valea Bistriței su­perioare a apărut gazeta volantă intitulată „Bistrița aurie“, editată de comite­tul de partid și comitetul sindicatului de la I. F. Ia­­cobeni. Acest prim număr cuprinde articolele: „Dragi cititori“, în care forestierii sînt invitați să colaboreze cu materiale ; „Comuniștii, în primele rînduri“, sem­nat de Grigore Spinu, se­cretar al comitetului de partid ; „Prin cabanele muncitorilor forestieri“ de Titus Lucescu, președintele comitetului sindicatului ; „Calitatea produselor — sarcina fiecărui salariat“, sub care semnează ingine­rul Mihai Giurgiu, directo­rul întreprinderii ; „Pădu­rarii“ o poezie aparținînd muncitorului Mihai Voloș­­ciuc ; o informație „Meca­nisme noi în exploatările forestiere“, sub semnătura inginerului șef al întreprin­derii, Alexandru Lazăr , precum și un reușit grupaj de caricaturi pe teme de protecția muncii și com­portare. Caricaturile, și co­perta gazetei sunt trase la heliograf. Comitetul de partid și comitetul sindicatului își propun ca această gazetă volantă să apară în conti­nuare, fiind destinată mun­cii politice de masă. Ea va oglindi viața și munca în­treprinderii forestiere Ia­­cobeni, aspecte din între­cerea socialistă, progresul tehnic, realizarea inovații­lor și, totodată, va critica lipsurile ce se ivesc. CURĂȚĂTORIE CU... PETE Inchipuiți-vă că aveți de curățat sau de vopsit o hai­nă. Deoarece acasă nu fie­care are condiții pentru e­­fectuarea unei astfel de ope­rații­ dificile, de cele mai multe ori cetățeanul apelează la serviciile unităților spe­cializate în această activi­tate. Să vedem cum îi deser­vește pe cetățenii solicitanți atelierul de curățătorie și vopsitorie al Cooperativei meșteșugărești „Unirea“ din Suceava. O vizită la fața lo­cului, cîteva păreri schim­bate cu cetățenii în cauză ne-au pus în fața unor fapte de-a dreptul bizare și ne-au dat un răspuns elocvent la întrebare. Mai întîi, un dia­log ce se poartă în mod o­­bișnuit la această unitate : — Doresc să-mi curățați costumul. — Veniți peste o lună. — Mai repede nu se poa­te ? — Suntem­ supraaglome­rați. Și cetățeanul, neavînd în­cotro, predă obiectul, face plata și pleacă, așteptînd să treacă luna. Dar termenul de o lună se prelungește une­ori la o lună și jumătate, ba chiar la două. Și cînd, în sfârșit, se vede în posesia cos­tumului, surpriză ! Petele sînt la fel cum le-a lăsat. Cel mult mai pronunțate. Mo­tive există suficiente. Ba, că unitatea nu posedă solven­ții necesari, ba, că pata nu se poate curăța, ba una, ba alta. Pentru cetățean, însă, toate reprezintă motive fa­cile. El știe că a adus aici un costum pentru a fi cu­rățat și, pe bună dreptate, emite pretenția să fie servit așa cum se cuvine. Argumentarea cea mai con­cludentă a celor afirmate mai sus ne-a oferit­ o con­dica de sugestii și­­ reclama­ții, „ascunsă“ în fundul unui sertar. Spicuim cîteva idei, de „ ... Nu suntem­ mulțumiți felul în care își face datoria personalul acestei unități.. Am dat o fustă la curățat și mi s-a restituit cu aceeași pată de­­ ulei“. „... La 4 octombrie am pre­dat aici o canadiană și un flanel pentru a fi vopsite in negru. La 20 octombrie,­ cînd m-am prezentat din­ nou, fla­nelul zăcea în raft exact cum l-am lăsat...“. „... La 29 octombrie am venit pen­tru a cincea oară, după ter­menul stabilit de pentru a-mi ridica unitate, de la curățat două costume de haine. Cînd am cerut con­dica de sugestii­­ și reclamații mi s-a răspuns că aceasta nu se dă decit dacă vin în­soțit de un­­ delegat din par­tea birourilor. Menționez că sunt de­ la Tarnița și stau de 5 zile în localitate special pentru acest lucru ...." (n.r. Promptitudine, n-avem ce zice !... și o nouă regulă după care­ se poate scrie­ în condica de sugestii și­ recla­mații. Cine o fi instituit-o?) — Verifică cineva aceste reclamații ? — Pînă acuma, nimeni — ni s-a răspuns. Condica fiin­țează din luna august, dar nimeni nu s-a interesat de soarta ei. Cu alte cuvinte, degeaba se supără cetățea­nul, degeaba își așterne pe­­ hîrtie nemulțumirea, că ni­meni nu-l ia în seamă. E și normal ca personalul, știin­­du-se necontrolat, să­ lucreze după bunul plac , e și nor­mal ca nemulțumirile cetă­­­­țenilor să se înmulțească în­­ loc să fie evitate. Ni s-a mo­­­­tivat, de asemenea, că doi­­ oameni, dintre cei 6 care re­ CARMEN PANA (Continuare în pag. a III-a) Cum va fi vremea MIERCURI 1 DECEMBRIE Vremea se încălzește u­­șor. Cerul va fi mai mult noros. Pe alocuri, va ploua slab, cu depunere de po­lei. Vine potrivit cu inten­sificări locale din sectorul sudic­. Temperatura în creș­tere. Minimele vor fi cu­prinse între minus 4 grade și zero grade, iar maximele între 9 grade și 14 grade. 50 LA La cooperativa agricolă de producție Vîrfu Cîmpului- Dorohoi există condiții pri­elnice pentru ca, în viitor, efectivul de taurine să creas­că și mai mult, iar în ca­drul acestuia, numărul­­ va­cilor cu lapte să ajungă la cel puțin 50 la sută. Iată ce a reieșit cu prilejul unei dis­cuții recente organizată cu factorii de conducere ai coo­perativei : Cu fața spre viitor — Documentele Congresu­lui al IX-lea al partidului­­ nostru, rece­nta Plenară C.C. al P.C.R., , spunea ,pre­a­ședintele cooperativei,, tova­­­rășul Ioan Moroșanu,­­ trasea­ză sarcini­­ deosebit de „im­­­portante, în­­ ceea­­ ce privește dezvoltarea zootehniei, a spo­ririi numărului, de animale și, în special, ■ al­ vacilor cu lapte. ’ Crescătorii noștri de animale ,au luat­ cunoștință de ele­ și ne străduim acum să le dăm viață.­ Consiliul­ [UNK] de conducere . a­u analizat pe larg într-o­­ ședință­ lărgită' posibi­litățile­ de­­ pare pentru , înfăptuirea dispunemi acestor­­ sarcini. , In­ centrul dezbate­rilor au stat probleme legate de asigurarea bazei furajere, organizarea mai judicioasă a procesului de reproducție, precum și îngrijirea animale­lor după­ cele mai noi metode ale practicii zootehnice. Ți­­nînd seama de faptul că în anul 1967 efectivul de tau­rine va a­junge la coopera­ SUTĂ VACI­ u­ua noastră la 750 capete, din care cel puțin 375 vor , fi vaci cu l­apte, noi ne-am gîndit cu toată răspunderea la. perspectiva asigurării’ ba­zei* furajere. ’ încă .din .pri­măvara­­ trecută am însămîn­­țat 105, ha.­­cu trifoi;și­ 20 ha. cu lucernă.' In anul vii­­■­tor, 10 ha. de' trifoliene vor fi irigate," iar în" următorii ani, suprafața­ irigată va a­­­­junge " la­­ 200 . ha. Cu mai multă atenție ne vom­­ în­­* griji și de* îmbunătățirea ca­lității pășunii, urmând ca în­treaga suprafață, de 196.ha. să fie îngrășată în­­ cursul ierniii cu must de grajd , di­­, luat.. .. ................ — . Dar pînă la­ producția­­ ■­­­iitoare ce măsuri s-au luat 7 hrăni­re­­ diferențială­­ — Dispunem de suficiente nutrețuri, ,a interv­enit tova­rășul Dumitru Honceru, vice­președintele­­ consiliului­­ de conducere. Le vom gospodări bine, creîndu-ne chiar și unele rezerve ,prin­ evitarea completă al risipei.­­Unitatea noastră, fiind situată în­­ a­­propierea celor două fabrici, de zahăr și de amidon, din Bucec­ea și Hînțești, vom fo­l­­osi în hrana animalelor și mari cantități de borhoturi. I în­ atenția noastră va stă în permanență sarcina de a­ fu­­­raja anim­­alele diferențiate pe grupe și categorii, astfel ca tineretul taurin, atît cel pus la îngrășat, cât și cel destinat pentru prăsilă, să ajungă în scurt timp ,la greu­tăți corporale mari. — Despre lotul de pră­silă ce ne puteți spune ? — După 6 luni, tineretul taurin este botizat pe­­ sexe,­ formîndu-se grupe, pe­ ca­tegorii, de destinații —1 pen­tru îngrășare și reproducție. De creșterea­­ lor, și în­ spe­cial a prăsilei, se ocupă în­grijitori cu o îndelungată experiență.. Junincile, care la vîrsta de 18—20 luni tre­buie să ajungă, la o greu­tate de 300—350 kg., ,în pe­rioada pregătirii lor pentru montă, primesc în rații mai TRAIAN TOMA (Continuare In pag. a IH-a) Bicoul din Gura-Humorului. In laborator, la ora de fizică Foto , NELUINIGREA Meridiane Insula Timor din Insula Timor face parte arhipelagul Sondelor mici și se află la­ aproxi­mativ 650 km. spre nord de Australia.­­ Partea de vest a insulei se află , sub suveranitatea Republicii In­donezia, partea de nord-est, o mică porțiune din nord­­ve­stul insulei, prec­um și insulele învecinate Cambing și Jako alcătuiesc colonia portugheză Timor. Aceasta are o suprafață de 14.900 km. pătrați și o populație de 520.000 de locuitori. * Cîndva,­ scriitorul portu­ghez Teofillo Duarti a în­trebat. dacă insula Timor nu se află în pragul infer­nului. Dacă el ar vizita a­­cum această insulă, fără îndoială că ar răspunde a­­firmativ la această întreba­re. Timor este cea mai înde­părtată dintre posesiunile portugheze. Locuitorii me­tropolei știu foarte puțin despre ea. Această colonie se află la 3.200 km. de Ma­cao — cea mai apropiată colonie portugheză. In secolul al XVI-lea, cînd caravanele portugheze, conduse de conchistado­rul Alfons Albuquerque au început să brăzdeze marea „insulelor mirodeniilor“, Ti­mor a devenit obiectul ex­pansiunii coloniale a por­tughezilor. Populația locală a fost exterminată fără milă,­ dar multe triburi, împinse­ , în regiunile­­ din interior, au continuat să reziste de în­verșunare. In anul 1613, in insula Timor au­­ veni­t o­­landezii. In secolul al XVIII- lea, după numeroase războaie, insula a fost îm­r­părțită între Olanda și Por­tugalia. , In urma îndelungatelor expediții sîngeroase­, ale portughezilor și a războa­ielor portugheze — olande­ze, populația insulei Timor s-a redus, economia a fost distrusă, dezvoltarea econo­mică și culturală a terito­­riului — paralizată ani de-a rîndul. Singurul lucru care îi interesa și îi atrăgea pe colonialiștii portughezi în Timor era lemnul de san­tai. Santaiul este foarte apreciat în întreaga Asie pentru proprietățile sale te­rapeutice și aroma sa mi­nunată. Băștinașii din aces­te regiuni îl striveau cu picioarele, preparând din el un fel de pastă cu care își ungeau tot corpul. In afară de aceasta, îl foloseau la ceremoniile religioase, pen­tru confecționarea de sta­tui, podoabe, casete, mobi­lă. Comerțul cu șantal adu­cea venituri fantastice, el era magnetul care­­ atrăgea în Timor pe navigatorii portughezi și olandezi și el, după cum recunosc istori­cii, a fost­ cauza multor războaie între colonialiști și băștinași. La sfirșitul secolului al XIX- lea și începutul seco­lului al XX-lea, santajul a cedat locul cafelei, al că­rei export a început, să a­­ducă venituri mai mari. In prezent, rolul predominant în economia Timorului este deținut de trei produse de export — cafeaua, cauciu­cul și copra. Depărtarea și insulei au permis izolarea multă vreme colonialiștilor să facă în așa fel încît lumea să nu afle ce se întimplă în Timor, să dezinformeze o­­pinia publică mondială cu ajutorul mitului născocit de ei despre misiunea „civili­zatoare“ a Portugaliei in Asia. ...­­.XAgerpres) (Continuare în pag. a iV-a)

Next