Zori Noi, decembrie 1965 (Anul 18, nr. 5589-5615)
1965-12-01 / nr. 5589
X. 'I t -i LEȘUL URSULUI. Intr-unul din abatajele orizontului 4, inginerul Teodor Manccș, maiștrii Petru Drob și Dumitru Ilaș, stabilesc măsuri de tehnica securității muncii Exponate rădăuțene Ieri, Pavilionul expoziției realizărilor economiei naționale din Capitală și-a redeschis porțile. De data aceasta vor fi prezentate vizitatorilor și specialiștilor prototipurile de mobilier comercial ce urmează să primească „verdictul" omologării, înainte de a intra in producția de serie. Printre producătorii ce-și semnează prezența la expoziție, un loc de frunte îl deține întreprinderea metalurgică de industrie locală din Rădăuți. Pentru a cunoaște cu mai multe amănunte în legătură cu aportul rădăuțenilor la această confruntare, l-am rugat pe tovarășul Dumitru Partenîe — inginerul șef al întreprinderii. Să ne răspundă la cîteva întrebări. - Care este scopul organizării unei asemenea expoziții ? - Necesitatea și dorința de a înzestra rețeaua comercială și hotelieră din țara noastră cu mobilier frumos și confortabil, în măsură să asigure o corespunzătoare expunere și prezentare a mărfurilor, cât și condiții plăcute de cazare în hoteluri. Expoziția, organizată de Ministerul Comerțului Interior, se adresează tuturor specialiștilor din țară, care sunt chemați de altfel să-și spună cuvîntul. Exponatele care vor întruni cele mai bune sufragii vor fi omologate pentru a intra în producția de serie. - Cu ce vă etalați prezența la această. . . dispută ? - Cu mobilier comercial pentru magazine de produse industriale și restaurante, 45 suporți pentru reclamă, mobilă pentru hoteluri. O noutate a acestei expoziții este raftul interșanjabil pe care îl prezentăm. Montanții pe suporți, cu care este dotat, dau posibilitatea acestui mobilier să fie adecvat prin simpla schimbare a poziției suporților pentru circa 20 de tipuri de magazine industriale : mercerie, galanterie, încălțăminte și multe altele. In materie de mobilă pentru hoteluri ne prezentăm cu două prototipuri de cameră și mobilier pentru holuri - canapele, fotolii, mesuțe. De altfel, pentru una din camerele care am expus-o și care este destinată hotelurilor de pe litoral, am și primit o comandă de execuție de 1.000 garnituri. — Cu alte cuvinte, înainte de a intra în „concurs" ați și început să recoltați sufragiile de care vorbeați ! — Sperăm să nu ne oprim aici. — Prin ce se caracterizează exponatele pe care le prezentați? — La proiectarea și execuția lor am urmărit să răspundem concepției moderne în acest domeniu. Linie constructivă simplă și plăcută, care să facă notă comună cu arhitectura construcției; sferă de utilitate cît mai mare; greutatea pieselor cit mai mică. Din punct de vedere economic am urmărit folosirea materialelor ieftine și durabile cum sunt plăcile aglomerate din lemn și diverse materiale sintetice. Din componentele mobilierului nostru nu lipsesc însă furnirurile indigene și exotice, alături de nichelajul și cromajul părților metalice, care îi asigură eleganță și estetică. — Aveți în întreprindere un atelier de concepție? — Nu. Cei care au executat mobilierul sunt în același timp și cei care l-au conceput. Muncitorii Ștefan Tărîță, David Horodinschi, Vili Bilaus, maiștrii Victor Schipor și Carol Țitron sînt numai cîteva dintre numele care pot fi amintite atunci cînd vorbim de dragostea pentru frumos și de execuție la un înalt nivel calitativ. In munca de creație de un real folos le-a fost cabinetul tehnic, a cărui activitate se poate spune că se confundă cu însăși activitatea lor. Timp de mai multe zile, priceperea și hărnicia colectivului de muncă al celui mai mare producător de mobilier comercial din țară, IMIL Rădăuți, vor fi etalate de exponatele rînduite cu mult gust estetic în standurile de sub imensa cupolă. M. OPRIȘAN Margareta Drăgoi, medic specialist stomatolog la Policlinica de adulți din Botoșani, se bucura de un binemeritat prestigiu pentru calitatea muncii pe care o prestează ÎNVATÂMÎNTUL AGROZOOTEHNIC ADOROHOI: început neconvingător S-a deschis învățămîntul agrozootehnic de masă cu durata de 3 ani. Nou prilej de îmbogățire pe mai departe a cunoștințelor obținute pînă acum de oamenii muncii de la sate, de îmbinare a cunoștințelor practice cu cele teoretice. In acest an de învățămînt agrozootehnic, în raionul Dorohoi sînt înscriși peste 4.600 de țărani cooperatori, dintre care circa 1.200 femei. In cele 181 de cercuri agrozootehnice, numărul tinerilor trece de 50 la sută. La cultura plantelor anul I au fost înființate anul acesta 37 de cercuri, la care s-au înscris 1.063 de cursanți. La creșterea animalelor anul I s-au înființat 15 cercuri cu 316 cursanți etc. Consiliile de conducere ale multor cooperative agricole au acordat o atenție deosebită mai ales țăranilor cooperatori care s-au înscris în anul I. Membri ai consiliilor de conducere, brigadieri, lectori au stat de vorbă cu fiecare cursant, trezindu-le interesul pentru învățătură. Se pot da exemple de unități agricole care au dovedit multă grijă în pregătirea învățământului agrozootehnic din acest an, au o evidență clară, carnetul lectorilor este completat la zi, recrutarea cursanților s-a făcut conform indicațiilor date, mobilizarea la lecții este bine organizată, iar cursurile se desfășoară bine. Astfel de exemple întîlnim la Teioasa (inginer, Ghiorghiu Ioan), Saucenița (inginer, Lupu Elena), Mihăileni (inginer, Mihalaș Mihail) și în alte locuri. In aceste unități, ca și în altele, aceeași atenție, a fost acordată și cursanților din anii II și III, reînscrierii nepromovaților. " Pentru desfășurarea nor-ILARION CUCIUREANU activist de partid MIHAI COJOCARU redactor responsabil al Centrului de radioficare Dorohoi (Continuare în pag. a IlI-a) Anul XX nr 5589 4 pagini 25 bani miercuri 1 decembrie 1965 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Consfătuire în problemele legumiculturii Ieri, la Casa agronomului Suceava, a avut loc o consfătuire regională în problemele legumiculturii. Referatul prezentat și discuțiile purtate de un mare număr de participanți au relevat experiența bună acumulată, au scos la iveală neajunsurile ce s-au manifestat, constituind, totodată, un valoros schimb de experiență, cu prețioase învățăminte pentru viitor. Un mare accent s-a pus pe dezvoltarea legumiculturii, pe investițiile ce trebuie făcute în areist domeniu și, mai ales, pe irigare, ca mijloc principal de ridicare a producției la hectar, de asigurare a unor recolte constante chiar și în anii secetoși, de creștere a veniturilor, a beneficiilor. Angajîndu-se să îndeplinească sarcinile reieșite din documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. și ale recentei plenare a C. C. al P.C.R., vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu privire la organizarea și retribuirea muncii in legumicultură, crearea condițiilor pentru producerea de semințe ameliorate în unități specializate, valorificarea produselor în condiții de bună calitate etc. In: încheiere, consfătuirea a aprobat un plan de măsuri care, completat cu propunerile făcute, urmează să fie pus la dispoziția unităților producătoare și valorificatoare, avînd menirea de a da un nou avînt legumiculturii în regiunea Suceava, pentru îmbunătățirea aprovizionării populației cu astfel de produse, care sunt mult solicitate in tot cursul anului. „Bistrița aurie“ la primul număr In exploatările forestiere de pe valea Bistriței superioare a apărut gazeta volantă intitulată „Bistrița aurie“, editată de comitetul de partid și comitetul sindicatului de la I. F. Iacobeni. Acest prim număr cuprinde articolele: „Dragi cititori“, în care forestierii sînt invitați să colaboreze cu materiale ; „Comuniștii, în primele rînduri“, semnat de Grigore Spinu, secretar al comitetului de partid ; „Prin cabanele muncitorilor forestieri“ de Titus Lucescu, președintele comitetului sindicatului ; „Calitatea produselor — sarcina fiecărui salariat“, sub care semnează inginerul Mihai Giurgiu, directorul întreprinderii ; „Pădurarii“ o poezie aparținînd muncitorului Mihai Voloșciuc ; o informație „Mecanisme noi în exploatările forestiere“, sub semnătura inginerului șef al întreprinderii, Alexandru Lazăr , precum și un reușit grupaj de caricaturi pe teme de protecția muncii și comportare. Caricaturile, și coperta gazetei sunt trase la heliograf. Comitetul de partid și comitetul sindicatului își propun ca această gazetă volantă să apară în continuare, fiind destinată muncii politice de masă. Ea va oglindi viața și munca întreprinderii forestiere Iacobeni, aspecte din întrecerea socialistă, progresul tehnic, realizarea inovațiilor și, totodată, va critica lipsurile ce se ivesc. CURĂȚĂTORIE CU... PETE Inchipuiți-vă că aveți de curățat sau de vopsit o haină. Deoarece acasă nu fiecare are condiții pentru efectuarea unei astfel de operații dificile, de cele mai multe ori cetățeanul apelează la serviciile unităților specializate în această activitate. Să vedem cum îi deservește pe cetățenii solicitanți atelierul de curățătorie și vopsitorie al Cooperativei meșteșugărești „Unirea“ din Suceava. O vizită la fața locului, cîteva păreri schimbate cu cetățenii în cauză ne-au pus în fața unor fapte de-a dreptul bizare și ne-au dat un răspuns elocvent la întrebare. Mai întîi, un dialog ce se poartă în mod obișnuit la această unitate : — Doresc să-mi curățați costumul. — Veniți peste o lună. — Mai repede nu se poate ? — Suntem supraaglomerați. Și cetățeanul, neavînd încotro, predă obiectul, face plata și pleacă, așteptînd să treacă luna. Dar termenul de o lună se prelungește uneori la o lună și jumătate, ba chiar la două. Și cînd, în sfârșit, se vede în posesia costumului, surpriză ! Petele sînt la fel cum le-a lăsat. Cel mult mai pronunțate. Motive există suficiente. Ba, că unitatea nu posedă solvenții necesari, ba, că pata nu se poate curăța, ba una, ba alta. Pentru cetățean, însă, toate reprezintă motive facile. El știe că a adus aici un costum pentru a fi curățat și, pe bună dreptate, emite pretenția să fie servit așa cum se cuvine. Argumentarea cea mai concludentă a celor afirmate mai sus ne-a oferit o condica de sugestii și reclamații, „ascunsă“ în fundul unui sertar. Spicuim cîteva idei, de „ ... Nu suntem mulțumiți felul în care își face datoria personalul acestei unități.. Am dat o fustă la curățat și mi s-a restituit cu aceeași pată de ulei“. „... La 4 octombrie am predat aici o canadiană și un flanel pentru a fi vopsite in negru. La 20 octombrie, cînd m-am prezentat din nou, flanelul zăcea în raft exact cum l-am lăsat...“. „... La 29 octombrie am venit pentru a cincea oară, după termenul stabilit de pentru a-mi ridica unitate, de la curățat două costume de haine. Cînd am cerut condica de sugestii și reclamații mi s-a răspuns că aceasta nu se dă decit dacă vin însoțit de un delegat din partea birourilor. Menționez că sunt de la Tarnița și stau de 5 zile în localitate special pentru acest lucru ...." (n.r. Promptitudine, n-avem ce zice !... și o nouă regulă după care se poate scrie în condica de sugestii și reclamații. Cine o fi instituit-o?) — Verifică cineva aceste reclamații ? — Pînă acuma, nimeni — ni s-a răspuns. Condica ființează din luna august, dar nimeni nu s-a interesat de soarta ei. Cu alte cuvinte, degeaba se supără cetățeanul, degeaba își așterne pe hîrtie nemulțumirea, că nimeni nu-l ia în seamă. E și normal ca personalul, știindu-se necontrolat, să lucreze după bunul plac , e și normal ca nemulțumirile cetățenilor să se înmulțească în loc să fie evitate. Ni s-a motivat, de asemenea, că doi oameni, dintre cei 6 care re CARMEN PANA (Continuare în pag. a III-a) Cum va fi vremea MIERCURI 1 DECEMBRIE Vremea se încălzește ușor. Cerul va fi mai mult noros. Pe alocuri, va ploua slab, cu depunere de polei. Vine potrivit cu intensificări locale din sectorul sudic. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 grade și zero grade, iar maximele între 9 grade și 14 grade. 50 LA La cooperativa agricolă de producție Vîrfu Cîmpului- Dorohoi există condiții prielnice pentru ca, în viitor, efectivul de taurine să crească și mai mult, iar în cadrul acestuia, numărul vacilor cu lapte să ajungă la cel puțin 50 la sută. Iată ce a reieșit cu prilejul unei discuții recente organizată cu factorii de conducere ai cooperativei : Cu fața spre viitor — Documentele Congresului al IX-lea al partidului nostru, recenta Plenară C.C. al P.C.R., , spunea ,preaședintele cooperativei,, tovarășul Ioan Moroșanu, trasează sarcini deosebit de „importante, în ceea ce privește dezvoltarea zootehniei, a sporirii numărului, de animale și, în special, ■ al vacilor cu lapte. ’ Crescătorii noștri de animale ,au luat cunoștință de ele și ne străduim acum să le dăm viață. Consiliul [UNK] de conducere . au analizat pe larg într-o ședință lărgită' posibilitățile de pare pentru , înfăptuirea dispunemi acestor sarcini. , In centrul dezbaterilor au stat probleme legate de asigurarea bazei furajere, organizarea mai judicioasă a procesului de reproducție, precum și îngrijirea animalelor după cele mai noi metode ale practicii zootehnice. Ținînd seama de faptul că în anul 1967 efectivul de taurine va ajunge la coopera SUTĂ VACI uua noastră la 750 capete, din care cel puțin 375 vor , fi vaci cu lapte, noi ne-am gîndit cu toată răspunderea la. perspectiva asigurării’ bazei* furajere. ’ încă .din .primăvara trecută am însămînțat 105, ha.cu trifoi;și 20 ha. cu lucernă.' In anul vii■tor, 10 ha. de' trifoliene vor fi irigate," iar în" următorii ani, suprafața irigată va ajunge " la 200 . ha. Cu mai multă atenție ne vom în* griji și de* îmbunătățirea calității pășunii, urmând ca întreaga suprafață, de 196.ha. să fie îngrășată în cursul ierniii cu must de grajd , di, luat.. .. ................ — . Dar pînă la producția ■iitoare ce măsuri s-au luat 7 hrănire diferențială — Dispunem de suficiente nutrețuri, ,a intervenit tovarășul Dumitru Honceru, vicepreședintele consiliului de conducere. Le vom gospodări bine, creîndu-ne chiar și unele rezerve ,prin evitarea completă al risipei.Unitatea noastră, fiind situată în apropierea celor două fabrici, de zahăr și de amidon, din Bucecea și Hînțești, vom folosi în hrana animalelor și mari cantități de borhoturi. I în atenția noastră va stă în permanență sarcina de a furaja animalele diferențiate pe grupe și categorii, astfel ca tineretul taurin, atît cel pus la îngrășat, cât și cel destinat pentru prăsilă, să ajungă în scurt timp ,la greutăți corporale mari. — Despre lotul de prăsilă ce ne puteți spune ? — După 6 luni, tineretul taurin este botizat pe sexe, formîndu-se grupe, pe categorii, de destinații —1 pentru îngrășare și reproducție. De creșterea lor, și în special a prăsilei, se ocupă îngrijitori cu o îndelungată experiență.. Junincile, care la vîrsta de 18—20 luni trebuie să ajungă, la o greutate de 300—350 kg., ,în perioada pregătirii lor pentru montă, primesc în rații mai TRAIAN TOMA (Continuare In pag. a IH-a) Bicoul din Gura-Humorului. In laborator, la ora de fizică Foto , NELUINIGREA Meridiane Insula Timor din Insula Timor face parte arhipelagul Sondelor mici și se află la aproximativ 650 km. spre nord de Australia. Partea de vest a insulei se află , sub suveranitatea Republicii Indonezia, partea de nord-est, o mică porțiune din nordvestul insulei, precum și insulele învecinate Cambing și Jako alcătuiesc colonia portugheză Timor. Aceasta are o suprafață de 14.900 km. pătrați și o populație de 520.000 de locuitori. * Cîndva, scriitorul portughez Teofillo Duarti a întrebat. dacă insula Timor nu se află în pragul infernului. Dacă el ar vizita acum această insulă, fără îndoială că ar răspunde afirmativ la această întrebare. Timor este cea mai îndepărtată dintre posesiunile portugheze. Locuitorii metropolei știu foarte puțin despre ea. Această colonie se află la 3.200 km. de Macao — cea mai apropiată colonie portugheză. In secolul al XVI-lea, cînd caravanele portugheze, conduse de conchistadorul Alfons Albuquerque au început să brăzdeze marea „insulelor mirodeniilor“, Timor a devenit obiectul expansiunii coloniale a portughezilor. Populația locală a fost exterminată fără milă, dar multe triburi, împinse , în regiunile din interior, au continuat să reziste de înverșunare. In anul 1613, in insula Timor au venit olandezii. In secolul al XVIII- lea, după numeroase războaie, insula a fost îmrpărțită între Olanda și Portugalia. , In urma îndelungatelor expediții sîngeroase, ale portughezilor și a războaielor portugheze — olandeze, populația insulei Timor s-a redus, economia a fost distrusă, dezvoltarea economică și culturală a teritoriului — paralizată ani de-a rîndul. Singurul lucru care îi interesa și îi atrăgea pe colonialiștii portughezi în Timor era lemnul de santai. Santaiul este foarte apreciat în întreaga Asie pentru proprietățile sale terapeutice și aroma sa minunată. Băștinașii din aceste regiuni îl striveau cu picioarele, preparând din el un fel de pastă cu care își ungeau tot corpul. In afară de aceasta, îl foloseau la ceremoniile religioase, pentru confecționarea de statui, podoabe, casete, mobilă. Comerțul cu șantal aducea venituri fantastice, el era magnetul care atrăgea în Timor pe navigatorii portughezi și olandezi și el, după cum recunosc istoricii, a fost cauza multor războaie între colonialiști și băștinași. La sfirșitul secolului al XIX- lea și începutul secolului al XX-lea, santajul a cedat locul cafelei, al cărei export a început, să aducă venituri mai mari. In prezent, rolul predominant în economia Timorului este deținut de trei produse de export — cafeaua, cauciucul și copra. Depărtarea și insulei au permis izolarea multă vreme colonialiștilor să facă în așa fel încît lumea să nu afle ce se întimplă în Timor, să dezinformeze opinia publică mondială cu ajutorul mitului născocit de ei despre misiunea „civilizatoare“ a Portugaliei in Asia. ....XAgerpres) (Continuare în pag. a iV-a)