Zori Noi, martie 1966 (Anul 19, nr. 5664-5690)

1966-03-01 / nr. 5664

Y 1 I t A Anul XX nr. 5664 6 pagini 25 bani marți 1 martie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. ;i al Sfatului popular regional I­n actualitate ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ A PRODUCȚIEI Pe magistralele subterane ale cuprului de la Leșul Ursului La jumătatea anului trecut și-a semnat prezența pe harta economică a regiunii noastre un nou obiectiv industrial — Complexul minier Ostra - Le­șul Ursului. El concentrează in momentul de față mii de muncitori și cadre de speciali­tate, mașini și utilaje de înal­tă productivitate, blocuri de locuințe, sosele asfaltate. De o­parte și de alta a masivului Aluniș, industria a dat liberă trecere înnoirilor. Bogățiile as­cunse în adîncul muntelui — minereurile nefieroase — sunt scoase la suprafață și, după ce trec prin stația de flotație de la Tarnița, își continuă dru­mul spre industriile țării. In activitatea de producție a anului trecut, colectivele de muncă din acest complex mi­nier au făcut eforturi susți­nute pentru înlăturarea greu­tăților întîmpinate și au de­monstrat capacitatea lor de organizare. Totuși, bilanțul e­­conomic și financiar pe 1965 nu mulțumește în întregime. Atît producția globală plani­ficată cit și productivitatea muncii nu­ au fost realizate, în timp ce prețul de cost este depășit. Cauze au fost mul­tiple. Unele dintre ele sunt date pe seama greutăților ine­rente ale începutului. Altele puteau însă fi evitate, erau în măsură oamenii de aici s-o facă. In­­ cele ce urmează, ne-am propus să le­ analizăm succint pe acestea din urmă, în scopul evitării lor pe viitor și a îmbunătățirii muncii. Prevederea­ expresie a înțelepciunii Dezbaterea cifrelor de plan pe 1966 cu mult timp înainte de începerea anului s-a făcut cu scopul bine determinat de a da posibilitatea întreprinde­rilor să-și ia din vreme mă­surile tehnice și organizato­rice capabile să asigure rea­lizarea ritmică a planului de producție încă din primele zile ale noului an. Și nu se poate spune că întreprinde­rea minieră din Vatra Dornei nu și-a întocmit planuri de măsuri, nu­­ a analizat cauzele care au dus la nerealizările din anul trecut și că nu a re­flectat­ asupra deficiențelor existente și a greutăților în­tîmpinate. Se aștepta dacă ca situația să se îmbunătățească. ..începutul­ trecuse. S-a acu­­mulat­­ experiență. Rezultatele înregistrate însă în cele două luni care s-au scurs din acest an, sînt depar­­te de a mulțumi. Nici în ianuarie, nici în februarie planul nu a fost îndeplinit. Să apelăm din nou la cau­ze. Ele sunt, de asemenea, multe și de data aceasta ori­care ar fi unghiul de vedere din care le privim, nu mai pot fi considerate obiective. Să le amintim pe cele care au mare determinat în cea mai măsură nerealizările din ultima perioadă. 1. Indisciplina tehnologică este una dintre acestea. Da­torită faptului că nu s-a res­pectat în ultimele luni ale a­­nului trecut raportul normal între volumul excavărilor și cel al rambleării (umplerea cu rocă a spațiilor excavate de minereu), s-a ajuns în mo­mentul de față a nu se rea­liza planul zilnic la extrac­ție. O mare parte din forța de muncă de care dispune mina este ocupată acum cu MARCEL OPRIȘAN (Continuare în pag. a II-a) Răzbunarea Indisciplinei tehnologice © Necunoaștere sau lipsă de răspundere ? Ori, și una și alta! 41 Principiul muncii colective, al conducerii unice și al răspunderii personale se cere respectat ! Despre absente și absenți Stația CFR Suceava Nord:­ In sala de relee Teodor Grigoraș supraveghează buna funcționare a instalațiilor de centralizare electro­dinamică TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarășului Nicolae Ceaușescu Participanții la Conferința de constituire a Uniunii regionale Suceava a cooperativelor agricole de producție, in numele tuturor ță­ranilor cooperatori din regiune, exprimă din toată inima, Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, mulțumirile și re­cunoștința fierbinte pentru grija permanen­tă ce o poartă înfloririi continue a agricul­turii socialiste și bunăstării țărănimii coope­­ratiste Dezbătînd cu însuflețire hotărîrile plena­rei din noiembrie 1965 a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, precum și proiectele de statut ale cooperativei agri­cole de producție, uniunilor cooperatiste și Casei de pensii, față de care ne expri­măm deplinul nostru acord, ne manifestăm ferma hotărîre să muncim cu tot elanul și hăr­nicia pentru aplicarea lor in viață. Noi vedem în măsurile adoptate în lumina documentelor istorice ale Congresului al IX-lea al Parti­dului un program măreț care va da un nou și puternic avânt dezvoltării agriculturii, creînd posibilități și mai largi pentru pu­nerea în valoare a tuturor rezervelor de care dispune agricultura noastră socialistă. Participanții la conferință consideră că există condiții pentru creșterea continuă a producției vegetale și animale, pentru întă­rirea economică și organizatorică a tuturor cooperativelor agricole, sporirea aportului țărănimii cooperatiste din regiunea Suceava la dezvoltarea economică a țării noastre. Urmînd neabătut calea trasată de partid, cooperativele agricole de producție din re­giune s-au dezvoltat an de an. Ele dispun de o bază tehnico-materială în continuă creștere, de oameni harnici, pricepuți și cu inițiativă, garanție sigură că sarcinile ce re­vin agriculturii regiunii Suceava în perioa­da cincinalului vor fi îndeplinite cu succes. In anul 1966, unitățile noastre coopera­tiste și-au propus să obțină, pe regiune, o producție medie la hectar de cel puțin 1.500 kg. grâu, 2.000 kg. porumb, 14.000 kg. cartofi, 17.500 kg sfeclă de zahăr și 1.300 kg. floa­­rea-soarelui, să sporească numărul animale­lor și productivitatea acestora. Avem posi­bilități ca în anul 1970 să obținem, pe re­giune, circa 460.000 tone cereale și 260.000 tone cartofi. Producția de carne va crește în această perioadă cu peste 85 la sută, iar cea de lapte cu circa 90 la sută. In acest fel, cooperativele agricole de producție din re­giune își vor spori mult veniturile, își vor aduce o contribuție mai mare la aprovizio­narea cu produse lației și cu materii agroalimentare a popu­prime a industriei,­ vor asigura creșterea continuă a bunăstării ță­ranilor cooperatori. Ne angajăm în fața Comitetului Central al Partidului, a Dumneavoastră personal, tef­­varășe Nicolae Ceaușescu, că țăranii coope­ratori din regiunea Suceava, sub conducerea și îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, vor munci neobosit pentru înfăptu­irea obiectivelor stabilite de Congresul al IX-lea și a sarcinilor reieșite din documen­tele plenarei din noiembrie 1965 a Comite­tului Central al Partidului Comunist Ro­mân, pentru a face din fiecare cooperativă agricolă de producție o unitate puternic dezvoltată, tot mai înfloritoare, aducîndu-ne astfel contribuția la înaintarea continuă a patriei pe drumul progresului și prosperi­tății, pe culmile însorite ale socialismului și comunismului. Conferința de constituire a Uniunii regionale Suceava a cooperativelor agricole de producție ÎN INTERIORUL ZIARULUI: COORDONATE LITERARE r Folosirea rațională a îngrășămintelor și extinderea irigațiilor Practica ne-a arătat că doi dintre factorii cemutlimes­teri ai rodniciei pămîntului sînt folosirea rațională a în­grășămintelor și extinderea irigațiilor. Cu atît mai mult, noi am fost obligați să sporim fer­tilitatea terenului, cu cit a­­vem o mare suprafață ocu­pată cu legume (100 ha.) și alte sute de hectare cu plan­te tehnice, industriale și cartofi, plante care necesită o mare cantitate de substan­țe hrănitoare pentru a da producții bune și constan­te în toți anii. Cu gunoi de grajd am fertilizat și ferti­lizăm anual 140—150 ha, în afară de grădina de legu­me, unde se folosesc 1.500 tone gunoi pentru amenaja­rea paturilor calde, iar mra­­nița ce se scoate din patu­rile calde se folosește cuib, tot la culturile legumi­na cole. Dozele de gunoi la ha. au fost de 30 tone la grădi­na de legume și 20 tone la cultura mare. Pe lingă folosirea gunoiu­lui de grajd o atenție deo­sebită am acordat folosirii diluate a mustului de gunoi de grajd, îngrășînd în fie­care an 50—60 ha. pășune. Practicăm și tîrlirea pă­șunilor, îngrășînd astfel a­­nual circa 15 ha. Dar numai cu posibilită­țile locale nu reușeam să facem prea multe. Din anul 1963 am trecut la folosirea îngrășămintelor chimice. In­vestițiile făcute în acest sens atunci­­ s-au­ ridicat la h’<rei" 56.600 lei. Dar eficien­ța a fost mare. Un exemplu: de pe 20 ha. cu cartofi, la brigada I din Corocăești, unde s-au folosit cite 200 kg. superfosfat și 130 kg. azo­tat de amoniu ,la ha., s-a realizat o producție de 26.500 kg. tuberculi la hectar. Rezultatele obținute in a­nul 1963 ne-au convins da importanța extinderii­ folosi­rii lor pe suprafețe întinse în anii următori. ■ In 1964 am utilizat 428.163 kg. îngrășă­minte chimice, iar în 1965 — cantitatea de 640.000 kg., Rodnicia pămîntului a cres­cut, banii cheltuiți pe îngră­șăminte­­ Chimice aducînd u-na însemnate beneficii. In anul 1965, datorită faț»­tului , că am primit o can­titate mai mare de îngrășă­minte chimice, am extins fo­losirea acestora și la cultu­ra griului, pe­ întreaga supra­față. In afară de aceasta, am încercat și doze­ mari de a­­zotat de amoniu la ha. pen­tru cultura sfeclei de za­hăr buta și anul II (cite 500 kg. azotat la ha.). Pe cele 523 ha. cu . griu am aplicat cite 200 kg. superfosfat și 100 kg. azotat de amoniu la ha., obținînd o producție me­die de 2.100 kg., cu mult peste prevederile planului. Depășirea producției ne-a permis să vindem statului în plus, 27 tone și să acor­dăm membrilor cooperatori peste 183 tone mai mult de­cit ne prevăzusem. De la cultura sfeclei de zahăr butași anul II (49 ha.) am obținut 3.700 kg. sămîn­­ță la ha., ceea ce ne-a per­mis să vindem unității A­­grosem 10 vagoane de sămîn­­ță peste plan și să depășim veniturile planificate cu 660.000 lei Din acestea — 229.000 lei le-au revenit membrilor cooperatori, drept retribuție suplimentară. Ve­nitul total la această cultu- GHEORGHE MURARET inginer: MIHAI GAVRILIUC președinte al cooperativei agricole Verești - Botoșani j(Continuare in pag. a V-aj Culturale . La numai cîteva zile de la închiderea Festivalului filmu­lui pentru sate, duminică a în­ceput prima etapă a Festiva­lului primăverii pe ecrane, cu­­prinzînd toate unitățile cine­matografice din raioanele Bo­toșani, Săveni, Dorohoi Fălticeni. Această acțiune de­și venită tradițională în regiunea noastră, se va desfășura în pe­rioada 27 februarie — 8 mai, iar manifestările ce se vor organi­za vor fi consacrate întîmpi­­nării celei de a 45-a aniver­sări a creării Partidului Co­munist Român. • La Vatra Moldoviței avut loc, duminică, un schimb­­ de experiență intre brigăzile științifice din Vatra Bornei, Gura - Humorului și Cîmpu­­lung. Profesorii Veronica Li­­vescu, Lazăr Valerian, Gicu Napteș, medicii Victor Loghin, Gheorghe Șindilar și Dorel Dumenco, membri ai umeia dintre brigăzile științifice apar­­ținînd Comitetului raional pen­tru cultură și artă Cîmpulung, au răspuns diverselor între­bări puse de oamenii muncii. Intilnirea de la Vatra Mol­doviței a avut ca scop îm­părtășirea și generalizarea bu­nei experiențe dobîndite în munca de propagare a cunoș­tințelor cultural - științifice. In continuare a urmat faza intercomunală a concursului muzical - coregrafic, la care au participat formațiile artis­tice ale comunei gazdă și ale căminelor culturale din Fru­­mosu și Vama. • In localitățile Dorobanți și Nicșeni, din raionul Botoșani, peste 400 de țărani cooperatori au audiat expunerile membri­lor unor brigăzi științifice ale comitetului raional pentru cul­tură și artă. La cele 38 de În­trebări din diverse domenii de activitate au răspuns profeso­rii Victor Miron, Mihai Savel, juristul Aurel Creancă, învă­țătorul Gh. Micu și alții. • Căminele culturale din Balinești, Grănicești, Brodina, și Dărmănești, raionul Rădă­uți, au găzduit, în ziua de 27 februarie, întrecerile artistice între unele formații de ama­tori participante la concursul regional muzical - coregrafic. In aceeași zi, la Ulma, Za­­­mostea și Lunca s-au desfășu­rat acțiuni ale brigăzilor ști­ințifice rădăuțene, TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol DRAGI TOVARĂȘI, ULAN—RATOR In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniștilor români și al poporului nostru, vă trimitem dv. și prin dv. întregului partid și poporului mongol felicitări cordiale și un salut frățesc cu prilejul celei de-a 45-a aniv­ersări a Partidului Popular Revoluționar Mongol și vă urăm noi succese în activitatea consacrată în­floririi Republicii Populare Mongole. Ne exprimăm convingerea că relațiile de prietenie fră­țească statornicite între partidele și țările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor român și mongol, al unității țărilor socialiste și mișcării comuniste internațio­nale, cauzei păcii și socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI­­ COMUNIST ROMÂN Primirea de către tovarășul Ion Gheorghe Maurer misiunii industriale franceze. Președintele Consiliului­­ Miniștri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni la amia­ză misiunea industrială fran­ceză, în frunte cu Rene Geor­ges Villière, președintele­ Con­siliului­ național al patronatu­lui­ francez, care face o vizită în­ țara­ noastră. Din misiune fac parte repre­zentanți ai cercurilor indus­triale și comerciale franceze. . La întrevedere, paza a de­­scurs într-o atmosferă cordială, au participat Alexandru Bîr­­lădeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Gheorghe Cioară, ministrul co­merțului exterior, și Victor Ionescu, președintele­­ Camerei de Comerț. Au fost de față Jean Emils Pons, ambasadorul Franței la București, și membri ai amba­sadei.­ ­"Agerpress în ORA PRÎNZULUI cantinele întreprinderilor Lucrezi pe șantier ori în­­tr-o fabrică, într-o mină sau la un mare combinat. Pro­gramul de lucru te-a despăr­țit pentru o vreme de cămin, locuința ți-e departe. Se pune cu stringență deci pro­blema servirii dejunului, a prînzului și a cinei. Cum o rezolvi ? Cele mai multe în­treprinderi, venind în spri­jinul salariaților, au înfiin­țat cantine dotate cu utilaj și mobilier corespunzător. Asigură acestea o mîncare variată, consistentă, bine gă­tită ? Ambianța, pe care fie­care abonat o dorește cut mai plăcută, este în măsură să înlocuiască căldura specifică căminului propriu ? O vizită prin unele cantine muncito­rești ne-a oferit posibilitatea să facem cîteva constatări. Calitate -j- ambianță Pentru început ne-am o­­prit la cantina Filaturii de in, și­ cînepă din Fălticeni. O sală spațioasă și luminoasă; fețele de mese strălucind de curățenie, cănile de apă, sol­nițele, paharele și șervețelele întregesc atmosfera­­ și intimă a acestei, plăcută unități. „Vara nu lipsesc nici florile“ — ne asigură tovarășii de aici. Am răsfoit caietul de meniuri. Calitatea și varie­­­­tatea meniurilor, ambianța plăcută, atribute cu care se recomandă cantina, filaturii, te fac­ să revii aici ori de câte ori ți se oferă prilejul.­­„ Avem o­­ gospodărie a­­nexă. — ne spune adminis­tratorul’ Vasile Pasat —­ cu o crescătorie de 39 de porci. Pe lingă aceasta, ne-am făcut aprovizionarea de iarnă cu toate alimentele necesare. Se­rvind astfel un prînz con­sistent, cu numai 4 lei pen­tru abonați și 5,50 lei pentru flotanți. ■ Ne-am gospodărit bine, oamenii sînt mulțumiți ,de calitatea mișcării, perso­nalul cantinei a fost premiat ■trimestrial, încheindu-ne ac­tivitatea în anul trecut și cu un mic beneficiu. Aprecierile pe care le face fiecare cetățean la adresa cantinei confirmă, de altfel, adevărul celor afirmate de interlocutorul­­ nostru. Minusuri în gospodărire Judecind după bilanțul cu­ca­re și-a încheiat­­­ anul tre­cut, activitatea cantina Com­binatului forestier din Fălti­ceni (un beneficiu de peste 10.000 lei) ne așteptam la a­­precieri dintre cele mai elo­gioase. Și... pronunțările nu au întîrziat să vină. — Masa e foarte bună — ne asigură Ioan Andone, ad­ministratorul cantinei. Avem și noi o gospodărie anexă cu crescătorie de porci, iar în toamnă ne-am făcut o bună aprovizionare cu alimente pentru iarnă. La noi servesc masa circa 700 de persoane în fiecare zi. Deci, există toate condițiile ca hrana să fie variată, con­sistentă și bine preparată. Ne permitem, de aceea, să ana­lizăm în cîteva cuvinte felul în care sînt rezolvate aceste cerințe ale bunei deserviri. Varietate. Răsfoind carne­tul de meniuri constatăm că în perioada 31 ianuarie — 7 februarie s-a servit de 7 ori fasole, fie la prînz, fie seara. — E un aliment consistent și abonații îl preferă celor­lalte preparate, se scuză ad­ministratorul. Și apoi, iarna, fasole­ și cartofii sunt baza. O fi el consistent și soli­citat de abonați, dar nici chiar în fiecare zi. In afară de­ cartofi și fasole, să se fi epuizat oare lista alimente­lor din gastronomia­ de iar­nă ? Sau poate cei care al­cătuiesc lista de bucate nu mai au inspirație. Consistență.­­Alcătuirea me­niurilor se face cu mult prea mare ușurință. De foarte multe ori, și mai ales dimi­neața, cînd dejunul se re­zumă la ceai cu pîine, și seara, masa este săracă și inconsistență. Calitatea preparației. In ziua vizitei noastre la. can­tină, meniul era alcătuit dintr-o ciorbă și un pilaf. Aspectul nu prea îmbietor al pilafului, gustul nesatisfăcă­tor au făcut ca majoritatea abonaților să-și lase mînca­­rea în farfurie. Cum se împacă deci afir­mațiile administratorului cu constatările noastre la fața locului ? Dar comitetul sin­dicatului pe întreprindere nu crede că această problemă intră în atribuțiile sale di­recte ? Probabil există o co­misie care execută controale periodice. Care sunt aprecieri­le, sugestiile și propunerile a­­cesteia, căci noi nu le-am gă­sit înscrise nicăieri? Sunt argu­mente care ne fac să credem că respectiva comisie și chiar CARMEN PANĂ (Continuare în pag. a Il-aj

Next