Zori Noi, martie 1966 (Anul 19, nr. 5664-5690)
1966-03-01 / nr. 5664
Y 1 I t A Anul XX nr. 5664 6 pagini 25 bani marți 1 martie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. ;i al Sfatului popular regional In actualitate ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ A PRODUCȚIEI Pe magistralele subterane ale cuprului de la Leșul Ursului La jumătatea anului trecut și-a semnat prezența pe harta economică a regiunii noastre un nou obiectiv industrial — Complexul minier Ostra - Leșul Ursului. El concentrează in momentul de față mii de muncitori și cadre de specialitate, mașini și utilaje de înaltă productivitate, blocuri de locuințe, sosele asfaltate. De oparte și de alta a masivului Aluniș, industria a dat liberă trecere înnoirilor. Bogățiile ascunse în adîncul muntelui — minereurile nefieroase — sunt scoase la suprafață și, după ce trec prin stația de flotație de la Tarnița, își continuă drumul spre industriile țării. In activitatea de producție a anului trecut, colectivele de muncă din acest complex minier au făcut eforturi susținute pentru înlăturarea greutăților întîmpinate și au demonstrat capacitatea lor de organizare. Totuși, bilanțul economic și financiar pe 1965 nu mulțumește în întregime. Atît producția globală planificată cit și productivitatea muncii nu au fost realizate, în timp ce prețul de cost este depășit. Cauze au fost multiple. Unele dintre ele sunt date pe seama greutăților inerente ale începutului. Altele puteau însă fi evitate, erau în măsură oamenii de aici s-o facă. In cele ce urmează, ne-am propus să le analizăm succint pe acestea din urmă, în scopul evitării lor pe viitor și a îmbunătățirii muncii. Prevederea expresie a înțelepciunii Dezbaterea cifrelor de plan pe 1966 cu mult timp înainte de începerea anului s-a făcut cu scopul bine determinat de a da posibilitatea întreprinderilor să-și ia din vreme măsurile tehnice și organizatorice capabile să asigure realizarea ritmică a planului de producție încă din primele zile ale noului an. Și nu se poate spune că întreprinderea minieră din Vatra Dornei nu și-a întocmit planuri de măsuri, nu a analizat cauzele care au dus la nerealizările din anul trecut și că nu a reflectat asupra deficiențelor existente și a greutăților întîmpinate. Se aștepta dacă ca situația să se îmbunătățească. ..începutul trecuse. S-a acumulat experiență. Rezultatele înregistrate însă în cele două luni care s-au scurs din acest an, sînt departe de a mulțumi. Nici în ianuarie, nici în februarie planul nu a fost îndeplinit. Să apelăm din nou la cauze. Ele sunt, de asemenea, multe și de data aceasta oricare ar fi unghiul de vedere din care le privim, nu mai pot fi considerate obiective. Să le amintim pe cele care au mare determinat în cea mai măsură nerealizările din ultima perioadă. 1. Indisciplina tehnologică este una dintre acestea. Datorită faptului că nu s-a respectat în ultimele luni ale anului trecut raportul normal între volumul excavărilor și cel al rambleării (umplerea cu rocă a spațiilor excavate de minereu), s-a ajuns în momentul de față a nu se realiza planul zilnic la extracție. O mare parte din forța de muncă de care dispune mina este ocupată acum cu MARCEL OPRIȘAN (Continuare în pag. a II-a) Răzbunarea Indisciplinei tehnologice © Necunoaștere sau lipsă de răspundere ? Ori, și una și alta! 41 Principiul muncii colective, al conducerii unice și al răspunderii personale se cere respectat ! Despre absente și absenți Stația CFR Suceava Nord: In sala de relee Teodor Grigoraș supraveghează buna funcționare a instalațiilor de centralizare electrodinamică TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarășului Nicolae Ceaușescu Participanții la Conferința de constituire a Uniunii regionale Suceava a cooperativelor agricole de producție, in numele tuturor țăranilor cooperatori din regiune, exprimă din toată inima, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, mulțumirile și recunoștința fierbinte pentru grija permanentă ce o poartă înfloririi continue a agriculturii socialiste și bunăstării țărănimii cooperatiste Dezbătînd cu însuflețire hotărîrile plenarei din noiembrie 1965 a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, precum și proiectele de statut ale cooperativei agricole de producție, uniunilor cooperatiste și Casei de pensii, față de care ne exprimăm deplinul nostru acord, ne manifestăm ferma hotărîre să muncim cu tot elanul și hărnicia pentru aplicarea lor in viață. Noi vedem în măsurile adoptate în lumina documentelor istorice ale Congresului al IX-lea al Partidului un program măreț care va da un nou și puternic avânt dezvoltării agriculturii, creînd posibilități și mai largi pentru punerea în valoare a tuturor rezervelor de care dispune agricultura noastră socialistă. Participanții la conferință consideră că există condiții pentru creșterea continuă a producției vegetale și animale, pentru întărirea economică și organizatorică a tuturor cooperativelor agricole, sporirea aportului țărănimii cooperatiste din regiunea Suceava la dezvoltarea economică a țării noastre. Urmînd neabătut calea trasată de partid, cooperativele agricole de producție din regiune s-au dezvoltat an de an. Ele dispun de o bază tehnico-materială în continuă creștere, de oameni harnici, pricepuți și cu inițiativă, garanție sigură că sarcinile ce revin agriculturii regiunii Suceava în perioada cincinalului vor fi îndeplinite cu succes. In anul 1966, unitățile noastre cooperatiste și-au propus să obțină, pe regiune, o producție medie la hectar de cel puțin 1.500 kg. grâu, 2.000 kg. porumb, 14.000 kg. cartofi, 17.500 kg sfeclă de zahăr și 1.300 kg. floarea-soarelui, să sporească numărul animalelor și productivitatea acestora. Avem posibilități ca în anul 1970 să obținem, pe regiune, circa 460.000 tone cereale și 260.000 tone cartofi. Producția de carne va crește în această perioadă cu peste 85 la sută, iar cea de lapte cu circa 90 la sută. In acest fel, cooperativele agricole de producție din regiune își vor spori mult veniturile, își vor aduce o contribuție mai mare la aprovizionarea cu produse lației și cu materii agroalimentare a popuprime a industriei, vor asigura creșterea continuă a bunăstării țăranilor cooperatori. Ne angajăm în fața Comitetului Central al Partidului, a Dumneavoastră personal, tefvarășe Nicolae Ceaușescu, că țăranii cooperatori din regiunea Suceava, sub conducerea și îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, vor munci neobosit pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al IX-lea și a sarcinilor reieșite din documentele plenarei din noiembrie 1965 a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pentru a face din fiecare cooperativă agricolă de producție o unitate puternic dezvoltată, tot mai înfloritoare, aducîndu-ne astfel contribuția la înaintarea continuă a patriei pe drumul progresului și prosperității, pe culmile însorite ale socialismului și comunismului. Conferința de constituire a Uniunii regionale Suceava a cooperativelor agricole de producție ÎN INTERIORUL ZIARULUI: COORDONATE LITERARE r Folosirea rațională a îngrășămintelor și extinderea irigațiilor Practica ne-a arătat că doi dintre factorii cemutlimesteri ai rodniciei pămîntului sînt folosirea rațională a îngrășămintelor și extinderea irigațiilor. Cu atît mai mult, noi am fost obligați să sporim fertilitatea terenului, cu cit avem o mare suprafață ocupată cu legume (100 ha.) și alte sute de hectare cu plante tehnice, industriale și cartofi, plante care necesită o mare cantitate de substanțe hrănitoare pentru a da producții bune și constante în toți anii. Cu gunoi de grajd am fertilizat și fertilizăm anual 140—150 ha, în afară de grădina de legume, unde se folosesc 1.500 tone gunoi pentru amenajarea paturilor calde, iar mranița ce se scoate din paturile calde se folosește cuib, tot la culturile legumina cole. Dozele de gunoi la ha. au fost de 30 tone la grădina de legume și 20 tone la cultura mare. Pe lingă folosirea gunoiului de grajd o atenție deosebită am acordat folosirii diluate a mustului de gunoi de grajd, îngrășînd în fiecare an 50—60 ha. pășune. Practicăm și tîrlirea pășunilor, îngrășînd astfel anual circa 15 ha. Dar numai cu posibilitățile locale nu reușeam să facem prea multe. Din anul 1963 am trecut la folosirea îngrășămintelor chimice. Investițiile făcute în acest sens atunci s-au ridicat la h’<rei" 56.600 lei. Dar eficiența a fost mare. Un exemplu: de pe 20 ha. cu cartofi, la brigada I din Corocăești, unde s-au folosit cite 200 kg. superfosfat și 130 kg. azotat de amoniu ,la ha., s-a realizat o producție de 26.500 kg. tuberculi la hectar. Rezultatele obținute in anul 1963 ne-au convins da importanța extinderii folosirii lor pe suprafețe întinse în anii următori. ■ In 1964 am utilizat 428.163 kg. îngrășăminte chimice, iar în 1965 — cantitatea de 640.000 kg., Rodnicia pămîntului a crescut, banii cheltuiți pe îngrășăminte Chimice aducînd u-na însemnate beneficii. In anul 1965, datorită faț»tului , că am primit o cantitate mai mare de îngrășăminte chimice, am extins folosirea acestora și la cultura griului, pe întreaga suprafață. In afară de aceasta, am încercat și doze mari de azotat de amoniu la ha. pentru cultura sfeclei de zahăr buta și anul II (cite 500 kg. azotat la ha.). Pe cele 523 ha. cu . griu am aplicat cite 200 kg. superfosfat și 100 kg. azotat de amoniu la ha., obținînd o producție medie de 2.100 kg., cu mult peste prevederile planului. Depășirea producției ne-a permis să vindem statului în plus, 27 tone și să acordăm membrilor cooperatori peste 183 tone mai mult decit ne prevăzusem. De la cultura sfeclei de zahăr butași anul II (49 ha.) am obținut 3.700 kg. sămînță la ha., ceea ce ne-a permis să vindem unității Agrosem 10 vagoane de sămînță peste plan și să depășim veniturile planificate cu 660.000 lei Din acestea — 229.000 lei le-au revenit membrilor cooperatori, drept retribuție suplimentară. Venitul total la această cultu- GHEORGHE MURARET inginer: MIHAI GAVRILIUC președinte al cooperativei agricole Verești - Botoșani j(Continuare in pag. a V-aj Culturale . La numai cîteva zile de la închiderea Festivalului filmului pentru sate, duminică a început prima etapă a Festivalului primăverii pe ecrane, cuprinzînd toate unitățile cinematografice din raioanele Botoșani, Săveni, Dorohoi Fălticeni. Această acțiune deși venită tradițională în regiunea noastră, se va desfășura în perioada 27 februarie — 8 mai, iar manifestările ce se vor organiza vor fi consacrate întîmpinării celei de a 45-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. • La Vatra Moldoviței avut loc, duminică, un schimb de experiență intre brigăzile științifice din Vatra Bornei, Gura - Humorului și Cîmpulung. Profesorii Veronica Livescu, Lazăr Valerian, Gicu Napteș, medicii Victor Loghin, Gheorghe Șindilar și Dorel Dumenco, membri ai umeia dintre brigăzile științifice aparținînd Comitetului raional pentru cultură și artă Cîmpulung, au răspuns diverselor întrebări puse de oamenii muncii. Intilnirea de la Vatra Moldoviței a avut ca scop împărtășirea și generalizarea bunei experiențe dobîndite în munca de propagare a cunoștințelor cultural - științifice. In continuare a urmat faza intercomunală a concursului muzical - coregrafic, la care au participat formațiile artistice ale comunei gazdă și ale căminelor culturale din Frumosu și Vama. • In localitățile Dorobanți și Nicșeni, din raionul Botoșani, peste 400 de țărani cooperatori au audiat expunerile membrilor unor brigăzi științifice ale comitetului raional pentru cultură și artă. La cele 38 de Întrebări din diverse domenii de activitate au răspuns profesorii Victor Miron, Mihai Savel, juristul Aurel Creancă, învățătorul Gh. Micu și alții. • Căminele culturale din Balinești, Grănicești, Brodina, și Dărmănești, raionul Rădăuți, au găzduit, în ziua de 27 februarie, întrecerile artistice între unele formații de amatori participante la concursul regional muzical - coregrafic. In aceeași zi, la Ulma, Zamostea și Lunca s-au desfășurat acțiuni ale brigăzilor științifice rădăuțene, TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol DRAGI TOVARĂȘI, ULAN—RATOR In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniștilor români și al poporului nostru, vă trimitem dv. și prin dv. întregului partid și poporului mongol felicitări cordiale și un salut frățesc cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Popular Revoluționar Mongol și vă urăm noi succese în activitatea consacrată înfloririi Republicii Populare Mongole. Ne exprimăm convingerea că relațiile de prietenie frățească statornicite între partidele și țările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor român și mongol, al unității țărilor socialiste și mișcării comuniste internaționale, cauzei păcii și socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Primirea de către tovarășul Ion Gheorghe Maurer misiunii industriale franceze. Președintele Consiliului Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit luni la amiază misiunea industrială franceză, în frunte cu Rene Georges Villière, președintele Consiliului național al patronatului francez, care face o vizită în țara noastră. Din misiune fac parte reprezentanți ai cercurilor industriale și comerciale franceze. . La întrevedere, paza a descurs într-o atmosferă cordială, au participat Alexandru Bîrlădeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, și Victor Ionescu, președintele Camerei de Comerț. Au fost de față Jean Emils Pons, ambasadorul Franței la București, și membri ai ambasadei. "Agerpress în ORA PRÎNZULUI cantinele întreprinderilor Lucrezi pe șantier ori într-o fabrică, într-o mină sau la un mare combinat. Programul de lucru te-a despărțit pentru o vreme de cămin, locuința ți-e departe. Se pune cu stringență deci problema servirii dejunului, a prînzului și a cinei. Cum o rezolvi ? Cele mai multe întreprinderi, venind în sprijinul salariaților, au înființat cantine dotate cu utilaj și mobilier corespunzător. Asigură acestea o mîncare variată, consistentă, bine gătită ? Ambianța, pe care fiecare abonat o dorește cut mai plăcută, este în măsură să înlocuiască căldura specifică căminului propriu ? O vizită prin unele cantine muncitorești ne-a oferit posibilitatea să facem cîteva constatări. Calitate -j- ambianță Pentru început ne-am oprit la cantina Filaturii de in, și cînepă din Fălticeni. O sală spațioasă și luminoasă; fețele de mese strălucind de curățenie, cănile de apă, solnițele, paharele și șervețelele întregesc atmosfera și intimă a acestei, plăcută unități. „Vara nu lipsesc nici florile“ — ne asigură tovarășii de aici. Am răsfoit caietul de meniuri. Calitatea și varietatea meniurilor, ambianța plăcută, atribute cu care se recomandă cantina, filaturii, te fac să revii aici ori de câte ori ți se oferă prilejul.„ Avem o gospodărie anexă. — ne spune administratorul’ Vasile Pasat — cu o crescătorie de 39 de porci. Pe lingă aceasta, ne-am făcut aprovizionarea de iarnă cu toate alimentele necesare. Servind astfel un prînz consistent, cu numai 4 lei pentru abonați și 5,50 lei pentru flotanți. ■ Ne-am gospodărit bine, oamenii sînt mulțumiți ,de calitatea mișcării, personalul cantinei a fost premiat ■trimestrial, încheindu-ne activitatea în anul trecut și cu un mic beneficiu. Aprecierile pe care le face fiecare cetățean la adresa cantinei confirmă, de altfel, adevărul celor afirmate de interlocutorul nostru. Minusuri în gospodărire Judecind după bilanțul cucare și-a încheiat anul trecut, activitatea cantina Combinatului forestier din Fălticeni (un beneficiu de peste 10.000 lei) ne așteptam la aprecieri dintre cele mai elogioase. Și... pronunțările nu au întîrziat să vină. — Masa e foarte bună — ne asigură Ioan Andone, administratorul cantinei. Avem și noi o gospodărie anexă cu crescătorie de porci, iar în toamnă ne-am făcut o bună aprovizionare cu alimente pentru iarnă. La noi servesc masa circa 700 de persoane în fiecare zi. Deci, există toate condițiile ca hrana să fie variată, consistentă și bine preparată. Ne permitem, de aceea, să analizăm în cîteva cuvinte felul în care sînt rezolvate aceste cerințe ale bunei deserviri. Varietate. Răsfoind carnetul de meniuri constatăm că în perioada 31 ianuarie — 7 februarie s-a servit de 7 ori fasole, fie la prînz, fie seara. — E un aliment consistent și abonații îl preferă celorlalte preparate, se scuză administratorul. Și apoi, iarna, fasole și cartofii sunt baza. O fi el consistent și solicitat de abonați, dar nici chiar în fiecare zi. In afară de cartofi și fasole, să se fi epuizat oare lista alimentelor din gastronomia de iarnă ? Sau poate cei care alcătuiesc lista de bucate nu mai au inspirație. Consistență.Alcătuirea meniurilor se face cu mult prea mare ușurință. De foarte multe ori, și mai ales dimineața, cînd dejunul se rezumă la ceai cu pîine, și seara, masa este săracă și inconsistență. Calitatea preparației. In ziua vizitei noastre la. cantină, meniul era alcătuit dintr-o ciorbă și un pilaf. Aspectul nu prea îmbietor al pilafului, gustul nesatisfăcător au făcut ca majoritatea abonaților să-și lase mîncarea în farfurie. Cum se împacă deci afirmațiile administratorului cu constatările noastre la fața locului ? Dar comitetul sindicatului pe întreprindere nu crede că această problemă intră în atribuțiile sale directe ? Probabil există o comisie care execută controale periodice. Care sunt aprecierile, sugestiile și propunerile acesteia, căci noi nu le-am găsit înscrise nicăieri? Sunt argumente care ne fac să credem că respectiva comisie și chiar CARMEN PANĂ (Continuare în pag. a Il-aj