Zori Noi, aprilie 1966 (Anul 19, nr. 5691-5716)

1966-04-08 / nr. 5697

Anul XX nr. 5697 6 pagini 25 bani vineri 8 aprilie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului poplar regional IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI S­trunită prin comenzile sigure ale celor cîțiva operatori, mașina de hîrtie func­ționează continuu. Diametrul tamburu­lui pe care se înfășoară hîrtia crește vă­dind cu ochii. Mașina trebuie doar­ suprave­gheată. Fină la schimbarea tamburului mai e timp. Sunt cîteva clipe de destindere. Oamenii însă, par mai concentrați ca de obicei. In me­moria fiecăruia stăruie ședința de dimineață... L­a ora șase a avut loc consfătuirea tri­mestrială de producție. Schimbul lui Ene Toader, și nu al lor, a ocupat locul în­­tîi în întrecerea din primele trei luni, și ei care credeau. . . Nu sunt mulțumiți de locul doi. Pavel Micu, operatorul șef, considerat cel mai priceput în­ dirijarea procesului de lansare a pastei pe sită, operație cheie în fabricarea hîrtiei, s-a supărat de-a binelea. Și totuși, e­­vidențele nu-i dau dreptate. „Nu-i nimic, l-au consolat oamenii, pînă la sfîrșit de an au mai rămas trei trimestre“. . . O­ra unsprezece și zece minute. S-a dat un scurt semnal. Se schimbă tamburul de hîrtie. Ioan Chiuchiușan, operator aju­tor­­, din schimbul vizitat, și-a ocupat lo­cul la pupitrul de comandă. Nu apelează la bu­toane pină nu se convinge că fiecare om e la locul lui. Noul tambur a și fost adus de ma­cara. Chiuchiușan răsucește un buton. Tambu­rul plin încetează să se mai răsucească. O altă manevră și tamburul gol este dirijat spre pîn­­za de hîrtie. Din acel moment, hîrtia îmbră­țișează noul tambur, înfășurîndu-se cu maxi­mă viteză. M­inutele de intensă concentrare se trans­mit echipei de la bobinare. „Cînd ma­șina merge bine, ne spune tovarășul in­giner Leon Bălan, șeful secției hîrtie, bobinatorii au cel mai mult de lucru“. Din­­tr-un tambur se înfășoară de trei ori cite cinci bobine, adică cincisprezece bucăți. Aici se și numără tonele de hîrtie obținute de fiecare schimb. In luna martie, bobinatorii au avut cel mai mult de lucru. Planul a fost depășit cu 353 tone de hîrtie. Pe trimestru, depășirea se cifrează la 485 tone, cu mult peste angaja­mentul luat în întrecerea socialistă închinată zilei de 8 Mai. Petre Bordeianu, șeful echipei de bobinatori, a avut prilejul să-și afirme încă o dată îndemînarea. . O­ra 12. Același semnal trimite pe fiecare dintre operatori la locurile lor. Chiu­chiușan și-a reluat locul la pupitru. . . Bobinatorii se grăbesc să înfășoare ulti­mele bobine din tamburul precedent. . . Ma­șina „bate“ de zor. Pînă la aniversarea Parti­dului Comunist Român a rămas o lună. Pînă la sfîrșitul anului — trei trimestre. Aveau drep­tate tovarășii lui Petru Mîrț. Faptele sînt cele care vor hotărî. Locul prim în întrecere poate fi cîștigat, MARIA FLOREA Culturale . Colectivul metodic al bibliotecii regiona­le a elaborat, în ultimul timp, mai multe ma­teriale, pe baza cărora în orașele și satele re­giunii se organizează manifestări consacrate ce­lei de a 45-a aniversări a creării Partidului Co­munist Român. Printre acestea amintim serile literare „Comuniștii“, „Poeții cîntă Partidul“, „Itinerar eroic — pagini de istorie și literatură“. Aceeași instituție va definitiva, în curînd, tex­tul serii literare intitulate „Figuri de eroi ai clasei muncitoare“ și tematica unei expoziții de cărți, care vor fi folosite, în activitatea lor, de către bibliotecile raionale și comunale. 4. Elevii secțiilor interne ale școlii popu­lare de artă au pregătit, în cinstea marii săr­bători, un spectacol muzical - coregrafic pe care l-au prezentat în localitățile Moara, Mihoveni și Bosanci. La realizarea acestuia și-au dat concursul o formație de dansuri, orchestra, un sextet vocal, soliști vocali și instrumentiști, re­citatori. Publicul spectator a apreciat ținuta spectacolului, talentul interpretativ, răsplătind cu îndelungi aplauze, printre altele, m­ontajul literar „Poeții cîntă Partidul“, recitările „Mă­reț Partid“ și „Iți mulțumesc“. Cum va fi vremea VINERI 8 APRILIE 1966 Vreme schimbătoare cu cerul noros pînă la temporar acoperit. Local va ploua slab. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatura ușor variabilă. Minimele vor fi cuprinse între plus 1 și plus 6 grade, iar maxi­mele, între plus 8 și plus 12 grade. PENTRU URMĂTOARELE TREI ZILE Vreme umedă și închisă în prima parte a intervalului, cînd vor cădea ploi intermitente. Vremea devine apoi schimbătoare și vor cădea precipitații cu caracter local. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord și nord-vestic. Tem­peratura în scădere la început, apoi în creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între plus 2 și plus 5 grade, iar maximele între plus 7 și plus 12 grade. i Tînărul Ion Lucaci, ajutor de gaterist la fabrica de ch­eres­­tea Putna, lucrînd cu atenție își însușește zilnic tot m­ai multe cunoștințe în meseria ce o Învață R­ĂSPUND 11 PREZENT« cadrele _ tehnice în toate schimburile ? E incontestabilă utilitatea prezenței in proce­sul de producție a cadrelor tehnice de-a lungul celor 24 de ore ale timpului de lucru. Producția ridică, în diferite ore din zi sau noapte, o mul­titudine de probleme. Prezența inginerului, a teh­nicianului sau maistrului asigură rezolvarea promptă a acestora, intr-un timp scurt. Se asigură astfel ritmicitate, o bună calitate a produselor, folosirea cu randament sporit a capacităților de producție. Răspund „PREZENT" cadrele tehnice în toate schimburile ? Redăm cîteva constatări pri­lejuite de o anchetă întreprinsă prin cîteva uni­tăți industriale din regiune. Mai bine, totuși insuficient la Combinatul de in­dustrializare a lemnului Suceava, înzestrat cu u­­tilaje de înaltă tehnici­tate, procedeele tehnolo­gice avansate solicită e­­xistența, în toate schim­burile, a cadrelor cu pre­gătire superioară. Pînă nu de mult, producția în schimburile de noap­te era dată în primire maiștrilor. Inginerii ocu­pau diferite munci ad­ministrative. De aici, o serie de inconveniente. Mașinile nu erau folosi­te la întreaga lor capa­citate. In prima decadă se lucra mai lent, pentru ca în decada a treia să se dea asaltul. O eviden­ță a realizării planului pe decade, în 1965, ara­tă că în decadă 1 întîi s-a realizat 23,2 la sută din plan, în decada­­ a doua — 29,5 la sută, iar în ultima decadă — 47,3 la sută. Situație cu totul necorespunzătoare, cu implicații nefavorabile asupra calității și a ce­lorlalți indicatori econo­mici și financiari. Aceas­ta explică, și refuzurile pe considerente de cali­tate înregistrate anul trecut de combinat. Conducerea combina­tului a luat măsuri pen­tru înlăturarea acestor neajunsuri. Cadrele in­ginerești au fost repar­tizate pe schimburi. As­tăzi, la fabricile de mo­bilă și de plă­ci fibrolem­­no­ase schimburile sunt acoperite cu cadre avînd pregătire superioară. Și la celelalte fabrici situa­ția s-a îmbunătățit, deși­­ nu pe deplin. — Dacă anul trecut—­­ ne informează tov. Pe­tru Ionel, șeful serviciu­lui de planificare — rit­micitatea a suferit, și din cauza ei și calitatea unor produse, anul aces­ta lucrurile s-au îndrep­tat. In toate decadele din primele trei luni, planul s-a realizat rit­mic. Ritmicitatea a in­fluențat pozitiv asupra calității. Un exemplu : la plăci fibrolemnoase procentul de produse de calitate superioară a crescut de’ la 8b la­ sută, cut am realizat anul tre­cut, la 86.2 la sută. Se lucrează deci mai­ bine decât anul trecut. Totuși, ce s-a făcut este insuficient. S-a afirmat că la repartizarea cadre­lor inginerești s-a ținut seama de volumul pro­ducției care se realizea­ză pe schimburi. Un calcul mai atent ne ara­tă că nu există totuși proporționalitate în re­partizarea acestora. In schimbul doi se reali­zează 32,6 la sută din producție, iar asigurarea cu cadre inginerești este N. GROZA {Continuare în pag. a 5-a) Utilaje de înaltă produc­tivitate, folo­site la ame­najarea rampei puțului central de extracție de la secția mini­eră Leșul Ur­sului Foto : D. VINTILA Plenara Comitetului raional al femeilor Cîmpulung Zilele trecute a avut loc plenara Comitetului ra­ional al femeilor Cîmpu­­­lung. La plenară, pe­­ lângă membrele comite­tului și ale comisiei cul­turale, au participat și numeroase invitate. Pe baza referatului pre­zentat de­­ tovarășa , Va­lentina­­ Vranău, vicepre­ședintă a comitetului raional al femeilor, ple­nara a analizat preocu­parea comitetelor comisiilor femeilor pen­­i­tru traducerea în viață a sarcinilor prev­ă­zute în planul privind muncă culturală în timpul ier­nii și a stabilit măsuri" pen­tru perioada ce­ ur­mează. Participantele la ple­nară au făcut apoi o vizită la muzeul din lo­calitate. A In pagina a V-a Vedere parțială a orașului Suceava ' Mihălășeni. Zilele cu timp favorabil lucrului în cîmp sînt deplin folosite de coope­ratorii din Mihălășeni-Săveni. Cele peste 125 ha. semănate cu mac, orzoaică, ovăz, mază­re, floarea-soarelui dovedesc aceasta. Pentru belșugul recoltei vi­itoare, o mare atenție acordă cooperatorii fertilizării terenu­lui. In cîmp au fost transpor­tate și administrate peste 800 tone gunoi de grajd și 284 tone îngrășăminte chimice. A­­lături de aceasta, de atenție se bucură și lucrările privind extinderea irigațiilor. Pe 11 ha. din cele 16 planificate au început din plin lucrările de amenajare. AURICA ANITORIE Trestiana : Suprafața însă­mânțată cu sfeclă de zahăr, trifoliene, mac, ovăz și alte culturi de primăvară în coo­perativa agricolă Trestiana- Dorohoi se aproprie de 200 ha. Pregătite pentru însămînțări sunt 320 ha. teren. Intensă activitate se desfă­șoară în aceste zile în vii și livezi. In golurile din livadă au fost plantați 750 pomi, iar via a fost dezgropată pe 5 ha. Legumicultorii au semănat 4 ha. în cîmp cu­­ ceapă și alte zarzavaturi, iar în răsadnițe — roșii, ardei,­­ castraveți, ri­dichi, gog­oșari și altele.­­ ELVIRA CERNELEANU Horodniceni . Desfășurarea campaniei de primăvară a format, recent, obiectivul unei amănunțite analize la Horod­niceni — Fălticeni. Cu acest prilej a rezultat că, există se­mințe de calitate, condiționate,­­ pentru a semăna 1124 ha, rezervate toate cele culturilor de primăvară. Pe cîmp au fost transportate 2100 tone gunoi de grajd și 125 tone în­grășăminte chimice. Cu acest prilej au fost sta­bilite sarcini concrete pe oa­meni, viteza zilnică de lucru, precum și măsuri practice pentru îndeplinirea acestor sarcini. FLORIN RADU Ștefănești . La Ștefănești— Botoșani s-au însămînțat cu coreandru 89 ha., iar alte zeci de hectare cu mazăre etc. Terenul este pregătit pe mai mult de 200 ha. Tractoriștii, în zilele bune de lucru, au­ avat 108 ha. Con­stantin Țambriș, Neculai Gh. Lupașcu și alți mecanizatori au contribuit, din plin la a­­ceste rezultate. -PETRU LUCACHI Reuseni :­­Pe baza unui plan de fertilizare chibzuit mit, țăranii cooperatori întoc­din Reuseni — Fălticeni au trans­portat pe cîmp peste 3.200 tone gunoi de grajd. In același timp,­­ în­­ zilele bune de lucru, eu­­ ajutorul mecanizatorilor au început și campania de în­­sămînțări. Pînă de curînd ei au semănat cu borceag, trifo­liene, sfeclă de zahăr, orzoai­că etc. peste 130 de hectare iar cultura griului de toamnă a fost grăpată pe 380 ha. De asemenea, a fost pregătit pa­tul germinativ pentru 300 ha. ce vor fi semănate cu alte culturi de primăvară. ION CIUDIN ORIZONT DE CAMPANIE IN PAGINA A II-A ȘTIINȚA RĂSPÎNDIRII ȘTIINȚEI »SK* IN ZOOTEHNIE; Efective mari, productivitate ridicată La­­ cooperativa agricolă din Dolhasca — Fălticeni sectorul zootehnic dispune de o bază furajeră cu mult mai bogată decit înainte vreme. In mod normal ar fi trebuit ca aceasta să se răsfrîngă pozitiv asupra producției de lapte. După pri­mele trei luni ale anului, pro­ducția de lapte realizată nu este nici pe departe pe măsu­ra potențialului pe către îl au vacile de aici. In această pe­rioadă, de la cele 163 de vaci furajate, s-au­ în­registrat în me­die numai cite 208 litri. E a­­devărăt că nu toate vacile sunt în lactație. Dacă facem, to­­tuși, un calcul al producției de lapte obținut de la fiecare vacă mulsă re­zultă că chiar și în acest caz ea nu se ridică la mai mult de aproape 4 litri pe zi. Cum se explică acest fapt? Ce inconveniente au­ de­­terminat menținerea acestei cooperative agricole pe ulti­mele locuri pe raion, în ce pri­vește producția de lapte? Con­semnăm succint cîteva din răs­punsurile primite: Mihai Amăriucăi, vicepreșe­dinte. — Da, intr-adevăr, Trebuie să recunoaștem că producția de lapte obținută în această parte a anului nu ne poate da prilej de mulțumire. Luând cunoștință de această si­­tuație am organizat în primele zile ale lui fe­bruarie o consfătuire de pro­ducție cu toți îngrijitorii de animale. Propunerile făcute atunci au început să prindă viață. Iată doar cîteva: pen­tru că nu dispunem de sufi­ciente cantități de concen­trare am socotit că e bine să grupăm toate vacile­­ în lacta­­ție numai intr-un singur grajd. — Apreciați că cele gestan­­te nu au și ele nevoie de con­centrate? — Ba da, însă nu avem­. Le dăm un schimb­­ fin. Toate fî­­nurile — începînd din­ februa­rie — se tocăm, le preparăm în amestec cu Tileavă, coconi furați și melasă... Din constatările făcute ca și din discuțiile purtate cu bri­gadierul zootehnist Gheorghe Atomi, îngrijitorii de­ anima­le Constantin Crăciun, Con­stantin Maftei și alții, a reieșit că acest sistem de despărțire a grupelor de vaci complică mult munca și e de nedor­it. In schimb, cum era de aștep­tat, la vacile care primesc con­centrate, producția de lapte a crescut. .Se manifestă în con­tinuar­e multe neajunsuri. Iată numai cîteva exemple. Coope­rativei agricole i s-a repartizat o însemnată cantitate de tărî­­țe de la moara din Dornești. Preluarea ei a fost amînată de azi pe mîine, lipsind anima­lele de o furajare corespun­zătoare. In jgheaburile vacilor cu lapte se mai puteau vedea coceni de porumb mucegăiți. Cu­ despre hrănirea diferen­țiată, aceasta se limitează la separarea vacilor în lactație de cele gestante. „Inovația“ împiedică pe oameni de a ur­mări în condiții normale pro­cesul de producție, îi pune în situația de a nu-și respecta cum se cuvine programul zil­nic de lucru. O analiză mai atentă, amănunțită, și cet mai operativă din partea consiliu­lui de conducere, a cadrelor tehnice se impune fără întîr­­ziere. Ea va avea o ridicata ef­icien­ța asupra sporirii pro­ducției de lapte, cu atît mai mult cu cit potențialul de producție al vacilor de aici este cu mult mai ridicat. T. TOMA LA COOPERATIVA AGRICOLA DOLHASCA: Discordanță între potențial și rezultate Agerpres transmite:­ ­ Comitetul­ de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sis­tematizare a aprobat planul concursurilor de proiectare pe care le va organiza anul aces­ta. Ținînd seama de indicații­le Consfătuirii pe țară a lucră­torilor din construcții cu pri­vire la stimularea inițiativelor valoroase în creația arhitectu­rală și în promovarea tehnicii noi, planul cuprinde teme de o deosebită actualitate urmă­rind să atragă la rezolvarea lor specialiști din­ toate dome­niile industriei construcțiilor.­­ Parisul va găzdui intre 19 și 23 aprilie al ll-lea Salon in­­ternaționl al cărții și presei științifice și tehnice, la care țara noastră va fi prezentă cu aproape 130 de cărți și 40 de reviste ,din­­ domeniile econo­miei, geologiei, biologiei, chi­miei, fizicii, matematicii, a­­grozootehnicii,­ științei­ și teh­nicii popularizate, lexicoane și dicționare. ■ Comerțul prin coletșrie este o nouă formă de deservi­re a populației, pe care Cen­troc­oop și-a propus s-o folo­sească pentru mai buna apro­vizionare a clienților săi din mediul rural. întreprinderea comercială „ICOMCECOOP“ a și difuzat prin magazinele să­tești listele cuprinzînd produ­sele ce vor fi desfăcute prin coletărie. Prin aplicarea acestei meto­de se asigură o mai comple­tă și operativă aprovizionare a populației sătești. ■ îmbunătățiri substanțiale au fost aduse tractorului U 650 ca urmare a propunerilor me­canizatorilor din unitățile a­­gricole. Experiențele cu noul tip de osie, principala adapta­re adusă tractorului, au de­monstrat avantajele scontate . Productivitate mare pe tere­nurile accidentate, chiar și în condiții dificile, precum și po­sibilitatea adaptării­ în fața tractorului a unor utilaje gre­le. In prezent, se studiază a­­daptarea unei instalații pneu­matice de frînare a remorcilor tractate.

Next