Zori Noi, iunie 1966 (Anul 19, nr. 5743-5768)
1966-06-01 / nr. 5743
A < V Anul XX tir 5743 4 pagini 25 bani miercuri 1 iunie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional prin Consfătuirea pe fără a lucrătorilor din industria construcțiilor de mașini Lucrările consfătuirii constructorilor de mașini au continuat marți. In cursul dimineții, lucrările s-au ținut pe secții de specialitate. După amiază a avut loc ședința plenară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate Gheorghe Oprea, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pentru secția de autovehicule, tractoare, material rulant și construcții adjunct al navale ; Ion Avram, ministrului industriei construcțiilor de mașini pentru secția de utilaj tehnologic și echipament metalic ; Comnel Mihalecea, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pentru secția de electrotehnică și Nicolae Constantin, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini — pentru secția de mașini-unelte, mecanică fină și mașini agricole. Au continuat apoi discuțiile asupra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tovarășul Ilie Verdeț, toți vorbitorii de luni și marți au relevat cu mîndrie marile realizări obținute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente și ferme a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a țării, chezășia sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naționale, a creșterii bunăstării poporului, asigurării independenței și suveranității naționale. Ei au subliniat — amintind numeroase fapte — importanța deosebită acordată de partid și guvern industriei constructoare de mașini, a cărei dezvoltare rapidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naționale. Relevînd rezultatele bune obținute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanții și-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din dezvoltare vastul program de a țării, elaborat de Congresul al IX- lea al partidului. Ei și-au exprimat bucuria pentru organizarea acestei consfătuiri la care participă conducătorii partidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, subliniind că aceasta demonstrează o dată mai mult, prețuirea de care se bucură munca avîntată, aportul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și specialiștilor constructori de mașini la progresul multilateral al țării. Participanții la dezbateri au analizat pe larg, în lumina experienței dobîndite, căile pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiții, a sarcinilor ce, revin constructorilor de mașini în actualul cincinal, neajunsurile care s-au manifestat în unele domenii și felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri prețioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprindere, pentru îmbunătățirea activității în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroși vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării și modernizării continui a producției de mașini - unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuției acesteia la reînnoirea și creșterea parcului de mijloace tehnice al uzinelor, la automatizarea procesului de producție al diferitelor ramuri ale economiei naționale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Fabricii de mașiniunelte și agregate din București, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Constantin Ionescu, directorul Uzinei „înfrățirea“ din Oradea, și alții au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare și producere, în cantități sporite, a noi mașini - unelte la nivelul tehnicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacități ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea integrală a capacităților de producție și a forțelor de muncă existente, pe utilizarea rațională a fondurilor de investiții alocate de către stat. Darea în exploatare a noii capacități trebuie să creeze, ca și în alte domenii, posibilități de extindere a celor mai avantajoase tehnologii. Ei au relevat, în același timp, că întreaga activitate de cercetare științifică și proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluții constructive și tehnologice îndrăznețe, care să asigure produselor o înaltă precizie și siguranță în exploatare, randamente ridicate, durate de funcționare îndelungate. Crearea unui institut de cercetări si proiectări in domeniul mașinilor - unelte va contribui la întărirea activității de concepție. In același timp serviciile de concepție din uzine trebuie să aibă o mai mare contribuție proprie la proiectarea mașinilor - unelte. O sursă importantă de sugestii și măsuri pentru perfecționarea activității din acest sector principal al industriei constructoare de mașini o constituie urmărirea atentă, organizată și sistematică a comportării în exploatare a mașinilor - unelte. Departe de a fi epuizată, această metodă trebuie să stea în mai mare măsură în atenția uzinelor furnizoare. Să se utilizeze pe scară largă chestionare - tip în așa fel întocmite incit să asigure obținerea unor date concludente și utile, să se organizeze grupe de urmărire la beneficiari . Schimburi de utilajelor livrate, experiență în țară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor modele de referință, ca și analiza comparativă a cataloagelor de produse ale diferitelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării și îmbogățirea lanților și documentării proiecexecutanților de mașini - unelte. Ing. Alexandru Roșea, directorul întreprinderii „Electro- Mureș“ — Tg. Mureș, ing. Sanda Popescu, constructor - șef al Uzinei „Electronica“, și alți participanți la discuții s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au arătat necesitatea ca investițiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decât în cei 5 ani precedenți, să fie realizate intr-un ritm accelerat, incit modernizarea și dezvoltarea uzinelor existente să fie efectuate cit mai urgent, iar cele 8 noi întreprinderi, ce se vor construi, să intre în funcțiune cit mai grabnic, cu întreaga lor capacitate. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila și moderniza în 5 ani 2.000 tipodimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanțial Institutul de cercetări și proiectări electrotehnice. Se cere intensificarea cercetării proprii din partea specialiștilor care lucrează în institutele departamentale și laboratoarele uzinale, precum și valorificarea deplină și cet mai operativă a licențelor și documentațiilor tehnice procurate de peste hotare. In subramura radio - electronică, ca și în alte domenii, trebuie să-și găsească un larg cîmp de aplicare acțiunea de tipizare a unor produse și subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcțional, constructiv și tehnologic. In multe cazuri, nivelul tehnologic al execuției ar putea fi îmbunătățit prin utilizarea unor scule complexe, de înaltă tehnicitate, prin probe de laborator executate cu mai mare atenție. Vorbitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse eforturi mai susținute decit pînă acum in privința diversificării și îmbunătățirii calității produselor electrotehnice de larg consum, pentru ca, printr-o mai strînsă colaborare cu comerțul și o mai temeinică cunoaștere a cererii pieței, să se poată satisface mai bine cerințele și preferințele cumpărătorilor. Posibilitățile de a asigura, în tot mai bune condiții, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bîlă, director general al uzinei „Steagul roșu“ — Brașov, și de alți vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantității acestora se va putea obține — desigur — prin darea în exploatare a noi capacități, dar mai cu seamă prin utilizarea rațională a tuturor capacităților de producție existente, asigurarea unei continuități și ritmicități a fabricației lor, prin ridicarea nivelului tehnologiei lor de execuție, printr-o maximă exigență în privința calității. Este imperios necesar, totodată, ca utilajele să fie exploatate și întrebuințate corect de către beneficiari, nicit să nu se uzeze și să nu aibă nevoie de reparații decit după o cit mai îndelungată funcționare, diferitele piese să nu se înlocuiască decit dacă sunt intr-adevăr de nefolosit, să se recondiționeze oriunde și oricînd acest lucru este posibil. Unii vorbitori, între care Aurel Boghici, directorul Uzinei mecanice — Sinaia, și Cornel Berian, muncitor la Uzina mecanică — Cugir, s-au ocupat, în intervențiilor lor, de necesitatea dezvoltării și îmbunătățirii activității sculăriilor și altor secții auxiliare. Ei au arătat că există încă suficiente posibilități de îmbunătățire a organizării producției, de introducere a unor tehnologii moderne, specifice fabricației de scule. Referindu-se la experiența proprie în acest domeniu, ei au relevat o seamă de metode de lucru moderne aplicate, ca: lipirea plăcuțelor cu ajutorul curenților de înaltă frecvență, tratamentul izotermic al sculelor din oțeluri rapide, fosfatarea, cromarea dură etc. Ei au propus studierea posibilității ca sculele standardizate să fie produse exclusiv în uzinele specializate, nicit să poată fi procurate cu ușurință, iar uzinele să nu mai fie obligate să-și confecționeze singure și asemenea scule. Ion Tudose, adjunct al ministrului petrolului, Constantin Scarlat, triei chimice, ministrul indusIon Căpățînă, directorul uzinelor „Semănătoarea“ din Capitală, Petre Moldovan, vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, Ioan Cristea, directorul Șantierului naval din Oltenița, Mihai Mihăiță, adjunct al ministrului căilor ferate și alții, au reliefat, în cuvîntul lor, însemnatul aport adus de industria constructoare de mașini la dotarea celorlalte ramuri ale economiei naționale cu mașini, utilaje și instalații de înaltă tehnicitate. Modernele instalații de foraj, utilajele și instalațiile pentru prelucrarea țițeiului, cunoscute și apreciate atît în țară, cit și în străinătate, au permis petroliștilor să introducă noi metode de lucru și tehnologii, care au dus la sporirea producției, la valorificarea superioară a fiecărei tone de țiței prelucrat. Constructorilor de utilaj petrolier li s-a cerut să contribuie și mai mult în viitor la creșterea producției de instalații de foraj de mare adîncime. In ce privește dotarea industriei chimice, s-a subliniat că specialiștii din această ramură și constructorii de mașini sunt chemați să-și intensifice eforturile pentru asimilarea într-un timp cât mai scurt a unor linii complete de fabricare a amoniacului, îngrășămintelor cu azot și fosfor, produselor sodice, maselor plastice și altor produse de mare însemnătate pentru economiațională. Este important și nuîn acest sector — ca și în altele — să se acorde atenția cuvenită respectării termenelor contractuale și calității utilajelor pentru a se evita întîrzieri in punerea în funcțiune a unor obiective sau uzarea prematură a utilajelor executate, înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului minier cu numeroase tipuri de mașini și utilaje a permis mecanizarea unor importante lucrări în subteran. Ținînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal acestei ramuri, se impune asimilarea în fabricație a unor noi tipuri de mașini și utilaje pentru extinderea mecanizării lucrărilor de susținere în abataje, a operațiilor de tăiere și încărcare, mărirea capacității de transport în subteran, sporirea securității prin fabricarea de noi aparate antigrizutoase. (Continuare în pag. a III-a). O delegație guvernamentală română va vizita Turcia O delegație guvernamentală română, condusă de președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitația președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel. Vizita Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Iranului în regiunea Brașov BRAȘOV. De la trimișii speciali Agerpres, Mircea Moarcăș și Adrian Ionescu , Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Iranului, și-a continuat marți vizita în regiunea Brașov, însoțit de Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuș, președintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca și de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineții cunoscutul monument arhitectonic - Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoștință de istoricul acestei vechi construcții brașovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana mașinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale orașului, de-a lungul cărora numeroși brașoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port național, au ieșit în întîmpinarea Șahinșahului. Aceeași primire ospitalieră și la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prim - vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activității gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Șahinșahului, care și-a exprimat dorința de a cunoaște îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne interesează foarte mult ce ați realizat dv., deoarece avem intenția de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4.000 de hectare“ — a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas, la Prejmer, Șahinșahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări și o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuția pe care o aduceți economiei țării dv. să fie tot mai mare“. ... Din nou o scurtă revedere cu orașul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Brașov. La una din serpentinele noii șosele ce șerpuiește în coasta muntelui, mașinile se opresc. Oaspeții admiră panorama orașului ce se pierde în depărtare, spre Țara Birsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport“ din Poiană, președintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestății Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezența în mijlocul nostru a Șahinșahului,Iranului — a spus Ion Mărcuș, președintele Sfatului popular regional. Ne exprimăm satisfacția că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze și regiunea Brașov, pentru a cunoaște unele din realizările noastre. Brașovul — a continuat el —, oraș cu o veche și bogată tradiție culturală și economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe țări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenții și alte mașini exportate peste hotare, în cadrul relațiilor noastre comerciale, contribuie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care și Cu harnicul popor iranian prieten.. Primirea făcută de locuitorii regiunii noastre este o dovadă a sentimentelor prietenești pe care poporul român le nutrește față de poporul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestății Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Iranului, pentru prietenia româno - iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Șahinșahul Iranului. Mulțumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oaspete, țin să vă felicit pentru realizările impresionante obținute în regiunea și orașul dv. După ce s-a făcut interpretul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian față de poporul român, suveranul Iranului și-a exprimat convingerea că relațiile dintre cele două țări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi — a subliniat Șahinșahul, exprimîndu-și speranța că în viitor Iranul va fi o mare piață de export pentru tractoarele românești. Transmit harnicilor locuitori ai regiunii și orașului Brașov urări de viață lungă și de succes, pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în încheiere suveranul iranian — ridic paharul pentru prosperimitatea,fericirea și vajnicului și nobilului înflorirea popor român, pentru pace și colaborare internațională. După - amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre București. In drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat călduros de numeroși brașoveni. In gara Brașov o companie militară a prezentat onorul. La sosirea la București, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ștefan S. Nicolau, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forțelor noastre armate. Comitetul raional al femeilor din Fălticeni și-a prevăzut în planul de muncă organizarea unor importante acțiuni cultural educative. Printre acestea se numără și excursiile de două zile pentru vizitarea frumuseților naturale, a monumentelor istorice și a obiectivelor economice ale regiunii noastre. Recent, 100 de femei, membre ale cooperativelor agricole de producție din Hîrtop, Baia, Fălticeni, precum și gospodine din comuna Mălini au vizitat Cetatea de scaun de la Suceava, orașul Rădăuți, Salina Cacica, monumentele istorice de la Putna, Voroneț, Sucevița și Dragomirna. Excursiile au constituit un bun prilej de cunoaștere a trecutului glorios și a prezentului socialist al regiunii noastre. Asemenea excursii, care s-au dovedit deosebit de instructive, vor fi organizate și în viitor, la care vor participa femei din toate comunele raionului. N. IONESCU V. PĂR Sub conducerea învățătoarelor Lucia Boca și Elena Gafița, 45 de elevi din clasele a IlI-a de la Școala generală nr. 1 din Suceava au plecat ieri într-o excursie pe itinerarul Suceava - Rădăuți - Sucevița - Putna. In aceste localități au vizitat monumentele istorice, făcînd, de asemenea, un popas la atelierul de ceramică neagră din Marginea Rădăuți. Din nou despre Ținuta orașului Gura-Humorului Reluînd, în a doua consfătuire, tema întreținerii orașului Gura-Humorului, și de data aceasta numeroși localnici și-au spus părerea despre posibilitățile mai bunei lui gospodăriri, după ce, în prealabil, au subliniat contribuția ce și-au adus-o în primăvara acestui an la schimbarea înfățișării lui. In esență, este vorba de faptul că, în plin centrul orașului, un parc ce arăta ca și părăsit, a fost complet reamenajat ; porțiuni de trotuare pe artera principală au fost lărgite; multe din unitățile comerciale și de deservire comercială și meșteșugărească — renovate. fost mutată din centrul orașului stația de parcare a autobuzelor ; sunt în lucru (sau în stadiul de pregătire a lucrului) unele străzi, pentru care se folosesc fonduri din bugetul local și munca patriotică a cetățenilor, îndrăgostiți de frumos și util, humorenii și-au unit eforturile și au reușit să investească, de la începutul anului, suma de peste 600.000 lei, aceasta reprezentînd valoarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică pentru reînnoirea ținutei orașului. Străzile sunt mai curate, verdeața și florile — prezente la tot pasul. Că anul acesta mina gospodarului se face simțită, mai mult decit altădată o afirmă și vizitatorii orașului. Dar să dăm, cuvîntul unor participanți la recenta consfătuire. — Imediat după prima consfătuire organizată de ziarul regional și după publicarea concluziilor — a spus tov. N. Marcu, directorul O.C.L. mixt, sfatul popular al orașului a convocat conducătorii unităților economice și instituțiilor, îmbunătățind planul de acțiuni pentru înfrumusețarea orașului în perioada acestui an. In baza lui, la toate unitățile comerciale am zugrăvit fațadele, am schimbat vitrine și firme, iar la unitățile de la periferie, în locul dușumelelor am pus mozaic. In prezent beton era grădina de vară, al cărei spațiu de deservire îl extindem, iar la cofetărie (în renovare completă) vom introduce și instalația de apă. De asemenea, vom amenaja un magazin specializat pentru copii , și un local de alimentație publică. Bine ar fi dacă la ajutorul pe care-l primim din partea unor întreprinderi și șantiere din raion s-ar adăuga promptitudinea în asigurarea de către D.S.A.P.C. a documentațiilor pentru unele lucrări pe care le executăm. . „Tot în scopul înfrumusețării localurilor și al bunei deserviri a clientelei — spunea tov. I. Florea, vicepreședinte al cooperativei meșteșugărești „Solidaritatea" , noi am renovat unitatea de frizerie, am dotat-o cu instrumentar și obiecte noi. Găsesc însă că la varianta de șosea din spatele complexului meșteșugăresc, unde s-a E. MOREA (Continuare in pag. a III-a). PRELUDIU LA O EXPEDIȚIE CINEGETICA Cîte pregătiri nu fac vînătorii acum, la început de iunie. Acei care au intrat în posesia autorizației își croiesc fel de fel de planuri, mai ales că vînătoarea căpriorilor e una din cele mai frumoase incursiuni cinegetice. Pentru începători cîteva date biografice. Căpriorul este unul din vînatul cel mai răspîndit din țară. In regiunea noastră, vestită de altfel, îl găsim în toate pădurile de șes, deal și munte, în luncile rîurilor Prut, Siret, Suceava și Moldova. Măsurile de protecție luate an de an, au avut ca scop înmulțirea acestei specii de vînat. Vînarea căpriorului (femela este ocrotită de lege) este permisă numai cu autorizație specială de la 1 iunie la 31 octombrie. La vînatul căpriorului se folosește arma ghintuită (cu glonț) și arma lisă (cu brennedie). Dacă folosim arma lisă, lovitura trebuie plasată în regiunea inimii și numai de la o distanță de 35—40 m. Altfel, riscăm să rănim vînatul, provocînd pierderi.. •Etica vînătorească presupune anumite reguli. Nu-i rău să le amintim. în cazul vînătoarei la căpriori, se are în vedere recoltarea obligatorie a animalelor degenerate. Deci vînătorul nu trebuie să tragă la întîmplare, în primul vînat care-i iese în cale, , ci să aleagă cu grijă, să facă o selecție a animalelor slab dezvoltate sau cu trofee rău conformate. Deplasarea în terenul de vînătoare se face numai însoțiți de paznici care cunosc locurile, orele cînd expediția cinegetică poate avea rezultate favorabile. Și după aceste puține sfaturi, distracție plăcută și succes la vînat. TH. MOTRESCU președintele Comitetului regional A.G.V.P.S. Suceava MERIDIANE Supraviețuirea din„Parthenonului“ cumpănă întreaga Grecie urmărește cu neliniște și înfrigurare discuțiile din ce în ce mai alarmante ale experților care au pus diagnosticul „moarte clinică“ celui mai renumit monument al lumii: „Parthenonul“. Potrivit primelor concluzii trase de dr. Penderlith, directorul Centrului Internațional de pe lîngă UNESCO pentru studierea, protejarea și restaurarea monumentelor de valoare culturală, și de prof. arheolog Ernst Ladglotz, de la Universitatea de la Bonn, anii „pacientului“ pot fi numărați pe degete. Vindecarea lui apare nu atît de complicată și dificilă, ci mai ales costisitoare. Construit în anii 447-438 î.e.n. — în secolul de aur al Atenei antice — de marele arhitect Iktinos și împodobit cu numeroase sculpturi de „vrăjitorul“ marmurei albe, Fidias, monumentalul edificiu și-a contopit istoria cu cea a poporului bătrînei Elade. A cunoscut epoci de glorie și măreție, a fost martor solitar și tăcut al victoriilor și înfrîngerilor grecilor, bucuriilor și suferințelor lor. Au trecut pe lîngă el fără să-l atingă secolele dominației romane, oștile lui Constantin cel Mare și ale temuților goți conduși de Alaric, ca apoi, spre uimirea întregii lumi de atunci, să supraviețuiască cumplitului cutremur din anul 375, care a prefăcut în ruine aproape toate orașele bazinului oriental al Mediteranei. Degradarea monumentului a început odată cu anii de dominație ai împăratului Justinian, cînd templul a fost transformat în biserică creștină. Francii l-au găsit apoi potrivit pentru servi drept biserică catolică. La rîndul lor, turcii l-au făcut moschee și apoi depozit de pulbere. In una din nopțile anului 1756, un trăsnet a aprins pulberea, provocînd prima ex- C. ALEXANDROAIE, corespondentul Agerpres la Atena (Continuare în pagina a IV-a) i