Zori Noi, iunie 1966 (Anul 19, nr. 5743-5768)

1966-06-01 / nr. 5743

A < V Anul XX tir 5743 4 pagini 25 bani miercuri 1 iunie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional prin Consfătuirea pe fără a lucrătorilor din industria construcțiilor de mașini Lucrările consfătuirii con­structorilor de mașini au continuat marți. In cursul dimineții, lucrările s-au ținut pe secții de specialitate. După amiază a avut loc ședința ple­nară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbate­rilor din secțiile de speciali­tate Gheorghe Oprea, adjunct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini — pentru secția de autovehicule, trac­toare, material rulant și con­strucții adjunct al navale ; Ion Avram, ministrului indus­triei construcțiilor de mașini pentru secția de utilaj tehno­logic și echipament metalic ; Comnel Mihalecea, adjunct al ministrului industriei construc­țiilor de mașini — pentru sec­ția de electrotehnică și Nico­­lae Constantin, adjunct al mi­nistrului industriei construc­țiilor de mașini — pentru sec­ția de mașini-unelte, mecanică fină și mașini agricole. Au continuat apoi discuțiile asupra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tova­rășul Ilie Verdeț, toți vorbito­rii de luni și marți au relevat cu mîndrie mari­le realizări obținute de oa­menii muncii în înfăptuirea politicii consecvente și ferme a Partidului Comunist­ Român de industrializare socialistă a țării, chezășia sigură a dez­voltării multilaterale a econo­miei naționale, a creșterii bu­năstării­­ poporului, asigurării independenței și suveranității naționale. Ei au subliniat — amintind numeroase fapte — importanța deosebită acordată de partid și guvern indus­triei constructoare de mașini, a cărei dezvoltare rapidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzes­trarea tehnică a tuturor ramu­rilor economiei naționale. Re­­levînd rezultatele bune obți­nute în primele luni ale aces­tui prim an al cincinalului, participanții și-au manifestat încă o dată hotărîrea de a în­deplini marile sarcini ce le revin din dezvoltare vastul program de a țării, elabo­rat de Congresul al IX- lea al partidului. Ei și-au exprimat bucuria pentru orga­nizarea acestei consfătuiri la care participă conducătorii partidului și statului nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, subliniind că a­­ceasta demonstrează o dată mai mult, prețuirea de care se bucură munca avîn­­tată, aportul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și specialiștilor constructori de mașini la­ progresul multilate­ral al țării. Participanții la dezbateri au analizat pe larg, în lumi­na experienței dobîndite, căi­le pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiții, a sarcinilor ce,­­ revin con­structorilor de mașini în ac­tualul cincinal, neajunsurile care s-au manifestat în unele domenii și felul în care aces­tea trebuie înlăturate, au fă­cut numeroase propuneri pre­țioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprin­dere, pentru îmbunătățirea activității în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroși vorbitori s-au re­ferit, în cuvîntul lor, la prin­cipalele aspecte ale dezvoltă­rii, diversificării și moderniză­rii continui a producției de mașini - unelte în lumina sar­cinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea con­tribuției acesteia la reînnoirea și creșterea parcului de mi­jloace tehnice al­­ uzinelor, la automatizarea procesului de producție al diferitelor ramuri ale economiei naționale. Ing. Aurel Bozgan, directorul ge­neral al Fabricii de mașini­­unelte și agregate din Bucu­rești, ing. Virgil Bogza, direc­torul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Constantin Io­­nescu, directorul Uzinei „în­frățirea“ din Oradea, și alții au arătat că îndeplinirea sar­cinilor de asimilare și produ­cere, în cantități sporite, a noi mașini - unelte la nivelul teh­nicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacități ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea in­tegrală a capacităților de pro­ducție și a forțelor de muncă existente, pe utilizarea rațio­nală a fondurilor de investiții alocate de către stat. Darea în exploatare a noii capacități trebuie să creeze, ca și în alte domenii, posibilități de extin­dere a celor mai avantajoase tehnologii. Ei au relevat, în a­­celași timp, că întreaga acti­vitate de cercetare științifică și proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluții constructive și tehnologice în­drăznețe, care să asigure pro­duselor o înaltă precizie și si­guranță în exploatare, randa­mente ridicate, durate de funcționare îndelungate. Crea­rea unui institut de cercetări si proiectări in domeniul mași­nilor - unelte va contribui la întărirea activității de con­cepție. In același timp serviciile de concepție din uzine trebuie să aibă o mai mare contri­buție proprie la proiectarea mașinilor - unelte. O sursă importantă de su­gestii și măsuri pentru perfec­ționarea activității din acest sector principal al industriei constructoare de mașini o con­stituie urmărirea atentă, or­ganizată și sistematică a com­portării în exploatare a mași­nilor - unelte. Departe de a fi epuizată, această metodă tre­buie să stea în mai mare mă­sură în atenția uzinelor furni­zoare. Să se utilizeze pe sca­ră largă chestionare - tip în așa fel întocmite incit să asi­gure obținerea unor date con­cludente și utile, să se organi­zeze grupe de urmărire la be­neficiari . Schimburi de utilajelor livrate, experiență în țară, studii în străinătate, e­­xaminarea aprofundată a u­nor modele de referință, ca și analiza comparativă a ca­taloagelor de produse ale dife­ritelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de ase­menea, într-o mai mare măsu­ră, mijloace pentru continua ridicare a calificării și îmbo­gățirea lanților și documentării proiec­executanților de mașini - unelte. Ing. Alexandru Roșea, direc­torul întreprinderii „Electro- Mureș“ — Tg. Mureș, ing. Sanda Popescu, constructor - șef al Uzinei „Electronica“, și alți participanți la discuții s-au ocupat de problemele indus­triei electrotehnice. Ei au arătat necesitatea ca inves­tițiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decât în cei 5 ani precedenți, să fie realizate intr-un ritm accele­rat, incit modernizarea și dez­voltarea uzinelor existente să fie efectuate cit mai urgent, iar cele 8 noi întreprinderi, ce se vor construi, să intre în funcțiune cit mai grabnic, cu întreaga lor capacitate. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila și mo­derniza în 5 ani 2.000 tipodi­­mensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substan­țial Institutul de cercetări și proiectări electrotehnice. Se cere intensificarea cercetării proprii din partea specialiști­lor care lucrează în institutele departamentale și laboratoare­le uzinale, precum și valorifi­carea deplină și cet mai opera­tivă a licențelor și documen­tațiilor tehnice procurate de peste hotare. In subramura radio - electronică, ca și în alte domenii, trebuie să-și gă­sească un larg cîmp de apli­care acțiunea de tipizare a u­­nor produse și­­ subansamble, elaborarea unor aparate uni­tare din punct de vedere funcțional, constructiv și teh­nologic. In multe cazuri, nive­lul tehnologic al execuției ar putea fi îmbunătățit prin uti­lizarea unor scule complexe, de înaltă tehnicitate, prin pro­be de laborator executate cu mai mare atenție. Vorbitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse eforturi mai sus­ținute decit pînă acum in pri­vința diversificării și îmbună­tățirii calității produselor e­­lectrotehnice de larg consum, pentru ca, printr-o mai strîn­­să colaborare cu comerțul și o mai temeinică cunoaștere a cererii pieței, să se poată sa­tisface mai bine cerințele și preferințele cumpărătorilor. Posibilitățile de a asigura, în tot mai bune condiții, pie­sele de schimb necesare între­prinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bîlă, director general al uzinei „Steagul ro­șu“ — Brașov, și de alți vor­bitori. Ei au subliniat că piesele de schimb consti­tuie un­ produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantității acestora se va putea obține — desigur — prin da­rea în exploatare a noi capa­cități, dar mai cu seamă prin utilizarea rațională a tuturor capacităților de producție e­­xistente, asigurarea unei con­tinuități și ritmicități a fabri­cației lor, prin ridicarea nive­lului tehnologiei lor de execu­ție, printr-o maximă exigență în privința calității. Este im­perios necesar, totodată, ca u­­tilajele să fie exploatate și întrebuințate corect de către beneficiari, nicit să nu se u­­zeze și să nu aibă nevoie de reparații decit după o cit mai îndelungată funcționare, dife­ritele piese să nu se înlocu­iască decit dacă sunt intr-ade­văr de nefolosit, să se recon­diționeze oriunde și oricînd a­­cest lucru este posibil. Unii vorbitori, între care Aurel Boghici, directorul Uzi­nei mecanice — Sinaia, și Cornel­ Berian, muncitor la U­­zina mecanică — Cugir, s-au ocupat, în intervențiilor lor, de necesitatea dezvoltării și îm­bunătățirii activității sculării­­lor și altor secții auxiliare. Ei au arătat că există încă sufi­ciente posibilități de îmbună­tățire a organizării producției, de introducere a unor tehno­logii moderne, specifice fabri­cației de scule. Referindu-se la experiența proprie în acest do­meniu, ei au relevat o seamă de metode de lucru moderne aplicate, ca: lipirea plăcuțelor cu ajutorul curenților de înal­tă frecvență, tratamentul izo­termic al sculelor din oțeluri rapide, fosfatarea, cromarea dură etc. Ei au propus studie­rea posibilității ca sculele stan­dardizate să fie produse ex­clusiv în uzinele specializate, nicit să poată fi procurate cu ușurință, iar uzinele să nu mai fie obligate să-și confecționeze singure și asemenea scule. Ion Tudose, adjunct al mi­nistrului petrolului, Constan­tin Scarlat, triei chimice, ministrul indus­Ion Căpățînă, directorul uzinelor „Semănă­toarea“ din Capitală, Petre Moldovan, vicepreședinte al Consiliului Superior al Agri­culturii, Ioan Cristea, directo­rul Șantierului naval din Ol­tenița, Mihai Mihăiță, adjunct al ministrului căilor ferate și alții, au reliefat, în cuvîntul lor, însemnatul aport adus de industria constructoare de ma­șini la dotarea celorlalte ra­muri ale economiei naționale cu mașini, utilaje și instalații de înaltă tehnicitate. Mo­dernele instalații de foraj, utilajele și instalațiile pentru prelucrarea țițeiului, cunoscu­te și apreciate atît în țară, cit și în străinătate, au permis petroliștilor să introducă noi metode de lucru și tehnologii, care au dus la sporirea pro­ducției, la valorificarea supe­rioară a fiecărei tone de țiței prelucrat. Constructorilor de utilaj petrolier li s-a cerut să contribuie și mai mult în vii­tor la creșterea producției de instalații de foraj de mare a­­dîncime. In ce privește dotarea indus­triei chimice, s-a subliniat că specialiștii din această ramură și constructorii de mașini sunt chemați să-și intensifice efor­turile pentru asimilarea în­­tr-un timp cât mai scurt a u­­nor linii complete de fabricare a amoniacului, îngrășăminte­lor cu azot și fosfor, produse­lor sodice, maselor plastice și altor produse de mare însem­nătate pentru economia­țională. Este important și nu­în acest sector — ca și în altele — să se acorde atenția cuve­nită respectării termenelor contractuale și calității utila­jelor pentru a se evita întîr­­zieri in punerea în funcțiune a unor obiective sau uzarea prematură a utilajelor execu­tate, înzestrarea într-o măsură tot mai mare a sectorului minier cu numeroase tipuri de mașini și utilaje a permis mecaniza­rea unor importante lucrări în subteran. Ținînd seama de sarcinile sporite ce revin în cincinal acestei ramuri, se im­pune asimilarea în fabricație a unor noi tipuri de mașini și utilaje pentru extinderea me­canizării lucrărilor de susține­re în abataje, a operațiilor de tăiere și încărcare, mărirea capacității de transport în sub­teran, sporirea securității prin fabricarea de noi aparate an­­tigrizutoase. (Continuare în pag. a III-a). O delegație guvernamentală română va vizita Turcia O delegație guvernamentală română, condusă de președin­tele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitația preșe­dintelui Consiliului de Miniș­tri al Republicii Turcia, Su­leyman Demirel. Vizita Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Iranului în regiunea Brașov BRAȘOV. De la trimișii spe­ciali Agerpres, Mircea Moar­­căș și Adrian Ionescu , Maies­tatea Sa Imperială, Moha­mmad Reza Pahlavi Arya­­mehr, Șahinșahul Iranului, și-a continuat marți vizita în re­giunea Brașov, însoțit de Gheorghe Rădu­­lescu, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuș, președin­tele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca și de membrii suitei sale, suve­ranul Iranului a vizitat în cursul dimineții cunoscutul monument arhitectonic - Bise­rica Neagră. Aici, înaltul oas­pete, după ce a luat cunoș­tință de istoricul acestei vechi construcții brașovene, a asis­tat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana mașinilor oficiale a străbătut apoi străzi principa­le ale orașului, de-a lungul că­rora numeroși brașoveni au salutat cordial pe înaltul oas­pete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port național, au ieșit în întîmpi­­narea Șahinșahului. Aceeași primire ospitalieră și la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suve­ranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prim - vi­cepreședinte al Consiliului Su­perior al Agriculturii. Prezen­tarea activității gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Tom­a, a suscitat interesul Șa­hinșahului, care și-a exprimat dorința de a cunoaște îndea­proape fermele sectorului zoo­tehnic. „Ne interesează foarte mult ce ați realizat dv., deoa­rece avem intenția de a orga­niza în Iran o fermă de acest gen pe 4.000 de hectare“­ — a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas, la Prejmer, Șahinșahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări și o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuția pe care o aduceți economiei țării dv. să­ fie tot mai mare“. ... Din nou o scurtă reve­dere cu orașul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Brașov. La una din serpenti­nele noii șosele ce șerpuiește în coasta muntelui, mașinile se opresc. Oaspeții admiră pano­rama orașului ce se pierde în depărtare, spre Țara Birsei. La amiază, în saloanele ho­telului „Sport“­ din Poiană, președintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestății Sale Impe­riale. In timpul mesei, care s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost ros­tite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezența în mijlocul nostru a Șahinșahu­lui,Iranului — a spus Ion Măr­cuș, președintele Sfatului popular regional. Ne expri­măm satisfacția că în cursul călătoriei în România, Maies­tatea Sa Imperială a binevoit să viziteze și regiunea Brașov, pentru a cunoaște unele din realizările noastre. Brașovul — a continuat el —, oraș cu o veche și bogată tradiție cul­turală și economică, este as­tăzi un puternic centru indus­trial cunoscut în multe țări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenții și alte mașini exportate peste hotare, în cadrul relațiilor noastre co­merciale, contribuie la strîn­­gerea legăturilor cu alte po­poare, printre care și Cu har­nicul popor iranian prieten.. Primirea făcută de locuito­rii regiunii noastre este o do­vadă a sentimentelor priete­nești pe care poporul român le nutrește față de poporul ira­nian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestății Sale Im­periale, Mohammad Reza Pa­hlavi Aryamehr, Șahinșahul I­­ranului, pentru prietenia ro­mâno - iraniană, pentru pace în lume. A răspuns Șahinșahul Ira­nului. Mulțumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înal­tul oaspete, țin să vă felicit pentru realizările impresio­nante obținute în regiunea și orașul dv. După ce s-a făcut interpre­tul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian față de poporul român, suveranul Iranului și-a exprimat convin­gerea că relațiile dintre cele două țări se vor dezvolta con­tinuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi — a subliniat Șahinșahul, expri­­mîndu-și­ speranța că în viitor Iranul va fi o mare piață de export pentru tractoarele ro­mânești. Transmit harnicilor locuitori ai regiunii și orașului Brașov urări de viață lungă și de suc­ces, pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în înche­iere suveranul iranian — ridic paharul pentru prosperi­mi­tatea,­­fericirea și vajnicului și nobilului înflorirea popor român, pentru pace și cola­borare internațională. După - amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre București. In drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat căldu­ros de numeroși brașoveni. In gara Brașov o companie mi­litară a prezentat onorul. La sosirea la București, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, Ștefan S. Nicolau, vice­președinte al Marii Adunări Naționale, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forțelor noastre armate. Comitetul raional al femeilor din Fălticeni și-a prevăzut în planul de muncă organizarea unor importante acțiuni cultu­ral educative. Printre a­­cestea se numără și ex­cursiile de două zile pen­tru vizitarea frumuseților naturale, a monumentelor istorice și a obiectivelor e­­conomice ale regiunii noastre. Recent, 100 de fe­mei, membre ale coopera­tivelor agricole de pro­ducție din Hîrtop, Baia, Fălticeni, precum și gos­podine din comuna Mă­lini au vizitat Cetatea de scaun de la Suceava, orașul Rădăuți, Salina Cacica, monumentele is­torice de la Putna, Vo­­roneț, Sucevița și Dra­­gomirna. Excursiile au constituit un bun prilej de cunoaștere a trecutului glorios și a prezentului socialist al regiunii noas­tre. Asemenea excursii, care s-au dovedit deosebit de instructive, vor fi organi­zate și în viitor, la care vor participa femei din toate comunele raionului. N. IONESCU V. PĂR Sub conducerea în­vățătoarelor Lucia Boca și Elena Gafița, 45 de elevi din clasele a IlI-a de la Școala generală nr. 1 din Suceava au plecat ieri în­­tr-o excursie pe itinerarul Suceava - Rădăuți - Su­­cevița - Putna. In aceste localități au vizitat monu­mentele istorice, făcînd, de asemenea, un popas la a­­telierul de ceramică nea­gră din Marginea­­ Ră­dăuți. Din nou despre­ Ținuta orașului Gura-Humorului Reluînd, în a doua consfă­tuire, tema întreținerii ora­șului Gura-Humorului, și de data aceasta numeroși local­nici și-au spus părerea despre posibilitățile­ mai bunei lui gospodăriri, după ce, în prea­labil, au subliniat contribuția ce și-au adus-o în primăvara acestui an la schimbarea în­fățișării lui. In esență, este vorba de faptul că, în plin centrul orașului, un parc ce arăta ca și părăsit, a fost complet reamenajat ; porțiuni de trotuare pe artera princi­pală au fost lărgite; multe din unitățile comerciale și de de­servire comercială și mește­șugărească — renovate. fost mutată din centrul ora­­­șului stația de parcare a au­tobuzelor ; sunt în lucru (sau în stadiul de pregătire a lu­crului) unele străzi, pentru care se folosesc fonduri din bugetul local și munca patri­otică a cetățenilor, îndrăgostiți de frumos și util, humorenii și-au unit e­­forturile și au reușit să in­vestească, de la începutul a­­nului, suma de peste 600.000 lei, aceasta reprezentînd va­loarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică pentru reînnoirea ținutei orașului. Străzile sunt mai curate, ver­deața și florile — prezente la tot pasul. Că anul acesta mina gospodarului se face simțită, mai mult decit altă­dată o afirmă și vizitatorii orașului. Dar să dăm, cuvîntul unor participanți la recenta cons­fătuire. — Imediat după prima consfătuire organizată de zia­rul regional și după publica­rea concluziilor — a spus tov. N. Marcu, directorul O.C.L. mixt, sfatul popular al orașului a convocat conducă­torii unităților economice și instituțiilor, îmbunătățind planul de acțiuni pentru în­frumusețarea orașului în pe­rioada acestui an. In baza lui, la toate unitățile comer­ciale am zugrăvit fațadele, am schimbat vitrine și firme, iar la unitățile de la perife­rie, în locul dușumelelor am pus mozaic. In prezent be­ton era grădina de vară, al că­rei spațiu de deservire îl ex­tindem, iar la cofetărie (în renovare completă) vom introduce și instalația de apă. De asemenea, vom amenaja un magazin specializat pentru copii , și un local de alimenta­ție publică. Bine ar fi dacă la ajutorul pe care-l primim din­ partea unor întreprinderi­ și șantiere din raion s-ar a­­dăuga promptitudinea în a­­sigurarea de către D.S.A.P.C. a documentațiilor pentru u­­nele lucrări pe care le exe­cutăm. . „Tot­­ în scopul înfrumuse­țării localurilor și al bunei deserviri a clientelei — spu­nea tov. I. Florea, vicepre­ședinte al cooperativei meș­teșugărești „Solidaritatea" , noi am renovat unitatea de frizerie, am dotat-o cu in­strumentar și obiecte noi. Găsesc însă că la varianta de șosea din spatele comple­xului meșteșugăresc, unde s-a E. MOREA (Continuare in pag. a III-a). PRELUDIU LA O EXPEDIȚIE CINEGETICA Cîte pregătiri nu fac vînătorii acum, la început de iunie. Acei care au intrat în­ posesia autorizației își croiesc fel de­ fel de planuri, mai ales că vînătoarea căpriorilor e una din cele mai frumoase incursiuni cinegetice. Pen­tru începători cîteva date biografice. Căpriorul­­ este unul din vînatul cel mai răspîndit din țară. In regiunea noastră, vestită de altfel, îl găsim în toate pădurile de șes, deal și munte, în luncile rîurilor Prut, Siret, Suceava și Mol­dova. Măsurile de protecție luate an de an, au avut ca scop înmulțirea acestei specii de vînat. Vînarea căpriorului (femela este ocrotită de lege) este permisă numai cu autorizație spe­cială de la 1 iunie la 31 octombrie. La vînatul căpriorului se folosește arma ghintuită (cu glonț) și arma lisă (cu brennedie). Dacă folo­sim arma lisă, lovitura trebuie plasată în regiu­nea inimii și numai de la o distanță de 35—40 m. Altfel, riscăm să rănim vînatul, provocînd pierderi.. •­­Etica vînătorească presupune anumite reguli. Nu-i rău să le amintim. în cazul vînătoarei la căpriori, se are în vedere recoltarea obligatorie a animalelor degenerate. Deci vînătorul nu trebuie să tragă la întîmplare, în primul vînat care-i iese în cale, , ci­­ să aleagă cu grijă, să facă o selecție a animalelor slab dezvoltate sau cu trofee rău conformate. Deplasarea în terenul de vînătoare se face numai însoțiți de paznici care cunosc locurile, orele cînd expediția cinegetică poate avea re­zultate favorabile. Și după aceste puține sfa­turi, distracție plăcută și succes la vînat. TH. MOTRESCU președintele Comitetului regional A.G.V.P.S. Suceava MERIDIANE Supraviețuirea din„Parthenonului“ cumpănă întreaga Grecie urmărește cu neliniște și înfrigurare discuții­le din ce în ce mai alarmante ale experților care au pus diag­nosticul „moarte clinică“ celui mai renumit monument al lu­mii: „Parthenonul“. Potrivit pri­melor concluzii trase de dr. Penderlith, directorul Centrului Internațional de pe lîngă UNESCO pentru studierea, protejarea și restaurarea monu­mentelor de valoare culturală, și de prof. arheolog Ernst Lad­­glotz, de la Universitatea de la Bonn, anii „pacientului“ pot fi numărați pe degete. Vindeca­rea lui apare nu atît de com­plicată și dificilă, ci­ mai ales costisitoare. Construit în anii 447-438 î.e.n. — în secolul de aur al Atenei antice — de marele arhitect Ik­­tinos și împodobit cu numeroa­se sculpturi de „vrăjitorul“ mar­murei albe, Fidias, monumenta­lul edificiu și-a contopit istoria cu cea a poporului bătrînei E­­lade. A cunoscut epoci de glo­rie și măreție, a fost martor solitar și tăcut al victoriilor și înfrîngerilor grecilor, bucuriilor și suferințelor lor. Au trecut pe lîngă el fără să-l atingă seco­lele dominației romane, oștile lui Constantin cel Mare și ale temuților goți conduși de Ala­­ric, ca apoi, spre uimirea între­gii lumi de atunci, să supra­viețuiască cumplitului cutremur din anul 375, care a prefăcut în ruine aproape toate orașele bazinului oriental al Meditera­­nei. Degradarea monumentului a început odată cu anii de do­minație ai împăratului Justinian, cînd templul a fost transformat în biserică creștină. Francii l-au găsit apoi potrivit pentru servi drept biserică catolică. La­­ rîndul lor, turcii l-au făcut moschee și apoi depozit de pulbere. In una din nopțile a­­nului 1756, un trăsnet a aprins pulberea, provocînd prima ex- C. ALEXANDROAIE, corespondentul Agerpres la Atena (Continuare în pagina a IV-a) i

Next