Zori Noi, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5821-5846)

1966-09-01 / nr. 5821

í > V Á Anul XXi nr. 5821 4 pagini 25 bani joi 1 septembrie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional . O scrisoare expediată pe adresa redacției sesiza faptul că Fabrica de cherestea din Cacica și întreprinderea de industrie locală „Lupta pen­tru pace” din Dorohoi nu-și respectă obligațiile contrac­tuale față de întreprinderea comerțului cu ridicata pen­tru produse metalo-chimice (I.C.R.M.) Suceava, privind livrarea unor articole de uz casnic și gospodăresc. Ca ur­mare, lucrătorii întreprinde­rii sucevene trebuie să se deplaseze, pentru procurarea acestor mărfuri, la alte uni­tăți din țară, care le livrează numai în cazul cînd dispun de surplusuri. Cum e și fi­resc, sporesc cheltuielile de circulație, ceea ce influen­țează negativ realizarea in­dicatorilor de plan. Pentru a cunoaște cauzele care au dus la neajunsurile create ne-am deplasat la u­­nitățile amintite. Iată cîteva constatări : La Fabrica de­­ cherestea din Cacica a luat ființă de curînd o secție care, valori­ficând lemnul rezultat după sortare, va produce articole de uz casnic. E de prisos să mai amintim avantajele eco­­­nomice ale acestei inițiative. Păcat însă că sarcina fiind încredințată unor persoana mai puțin competente, căro­ra nu li s-au acordat nici spri­jinul și nici îndrumarea ne­cesară din partea întreprin­derii forestiere Gura-Humo­­rului, unitate tutelară, s-au creat situații dintre cele mai neplăcute, ale căror conse­cințe le-au suferit, firește, consumatorii. . Pentru înființarea secției s-au solicitat Filialei Gura- Humorului a Băncii Națio­nale fonduri în valoare de 300.000 lei. Cum acestea nu se acordă decît în baza unor documentații bine argumen­tate, din care să rezulte, îna­inte de toate, că lucrările preconizate vor aduce bene­ficii, iar produsele au asigu­rată desfacerea, s-a trecut­ la depistarea unor clienți. I.C.R.M. Suceava, găsind mai avantajos să se aprovi­zioneze de la o unitate din regiune, a încheiat un con­tract pentru livrarea a 23 articole de uz casnic, înce­­pînd cu luna aprilie. Dar au trecut și luna aprilie, și mai, și iunie fără ca furnizorul să-și respecte obligațiile con­tractuale care de fapt nu a­­veau nici un temei real a­­tunci cînd au fost trecute în actul respectiv. Secția, care în luna aprilie trebuia să li­­­­vreze primele cantități de produse, nici nu era înfiin­țată ! Curios este că cei de la I.F. Gura-Humorului, deși cunoșteau greutățile i­­nerente începutului, fără a avea vreo premiză certă de respectare a obligațiilor, au considerat că pot consemna în contract date fictive. I.C.R.M. Suceava s-a po­menit în trimestrul II lipsită de articole de care populația avea neapărată nevoie. A fost pusă în situația să soli­cite umerașe la Sighișoara, linguri de lemn la Bistrița, coșuri din nuiele la Turda, dar, în cele mai multe ca­zuri, neavînd contracte în­cheiate, i s-a refuzat livrarea produselor. CARMEN FANĂ (Continuare în pagina a III-a) - Răspunderea de a fi parte contractantă Consfătuire cu silvicultorii Marți, 30 august a.c., a avut loc la Ciocănești, ra­ionul Vatra Dornei, o con­sfătuire tehnico-științifică privind cultura puieților în pepiniere, plantarea și protecția arboretelor tine­re împotriva dăunătorilor. Au participat ingineri și specialiști din ocoalele sil­vice și întreprinderile fo­restiere de pe valea Bistri­ței și a Dornelor. Referatele prezentate de inginerii Radu Ichim, șe­ful Ocolului silvic Iaco­­beni, și Dumitru Joltea, șeful Ocolului silvic Dor­­na-Candreni, au evidențiat rezultatele și experiența cercetărilor întreprinse în cele două unități privind temele puse în discuție. După expunerea referate­lor s-au vizitat pepinierele de la Gîndacu și Diaca, din preajma comunei Cio­cănești. Aici s-au dat am­ple explicații cu privire­ la metodele de însămînțare a puieților, de pregătire a solului, de întreținere și protecție a­­ culturilor. Au urmat apoi discuții. Silvi­cultorii dorneni au împăr­tășit din experiența mun­cii lor de refacere a patri­moniului forestier. Sarcini­le imediate și de viitor au constituit, de asemenea, su­biectul discuțiilor purtate. Inițiativa de a organiza o asemenea acțiune s-a dove­dit utilă și fructuoasă. O cerință esențială : organizarea știin­țifică a producției Prezente în viitor Trepte spre creșterea rentabilității Trăsătura principală — dinamismul In zori, spre parchetul de exploatare RECOLTA DE AZI, DE MIlNE TRANSPORTURILE TOAMNEI O) $ Ce conține pianul de transporturi și ce nu conține . Sînt posibi­lități dar nu și cerințe . Măsuri luate pe jumătate Toamna primului an al actualului cincinal se anunță bogată. Recoltele de floarea - soarelui, po­rumb, cartofi, sfeclă de zahăr sînt bune. Oame­nii muncii din agricul­tură sînt pregătiți să cu­leagă la timp și fără ri­sipă rodul muncii de un an de zile ? La această întrebare răspund : CONSTANTIN BEJAN vicepreședinte la cooperativa agricolă din Bobulești — Anul trecut porumbul nu ni s-a depreciat, dar împărți­tul la zi-muncă l-am terminat tîrziu. Sigur, cooperatorii au fost nemulțumiți de acest lu­cru. De aceea, pentru strînsul recoltei actuale am luat mă­suri mai bune. Recolta de floa­rea - soarelui va fi strînsă cu cele 40 atelaje și 4 autoca­mioane ale noastre, precum și cu remorci de la S. M. T. La porumb nu putem face față cu aceste mijloace. Am hotărît să confecționăm 16 sănioaie, ce vor fi trase de tractoare. 8 sînt gata, iar restul vor fi lucrate în aceste zile. în vară, la eli­berat terenul de paie, am uti­lizat două sănioaie la un trac­tor, în timp ce una era dusă la șiră, cealaltă se afla la în­cărcat pe teren. Ne gîndim să întrebuințăm metoda și mai departe. Cu acestea vom putea elibera circa 80 ha. pe zi. Și, în plus, se va lucra și cu ate­lajele. Cultivăm 800 ha. po­rumb. Deci, luînd în calcul chiar și defecțiunile ce se pot ivi, în două săptămîni tot ter­minăm cu transportul porum­bului la aici. Notînd ca meritoriu intere­sul de care ne vorbea tovară­șul vicepreședinte, remarcăm totuși că și la Bobulești există loc pentru mai mult. De pil­dă, cu un plus de grijă, se pu­teau asigura toate materialele necesare pentru sănioaie, iar acestea să fi fost gata la ora actuală. Căci pînă cînd va fi nevoie de ele au mai rămas puține zile. ILIE FETCOSCHI președintele cooperativei agricole din Ștefănești — Avem plan de transport. NI parcurgem: Rezultă că a­­ceastă cooperativă agricolă ar avea de transportat în total 4.230 tone în această toamnă care, în 21 de zile, pot să se afle la locul de destinație. Un sumar calcul arată însă că de pe cele 888 ha. cu porumb va fi de transportat o producție (Continuare în pagina a III-a) I Plecarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer în Grecia Miercuri dimineață a pă­răsit Capitala, plecînd la A­­tena, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, însoțit de minis­trul afacerilor externe, Cor­­neliu Mănescu, care răspun­­zînd invitației primului mi­nistru al Regatului Greciei, va face o vizită oficială în Grecia. împreună cu președintele Consiliului de Miniștri a ple­cat, de asemenea, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Co­­­mitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, precum și un grup de consilieri și experți. Pe aeroportul Băneasa, e­­rau prezenți tovarășii Gheor­ghe Apostol, Alexandru Bîr­­lădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Iosif Banc, Petre Blajovici, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Constanța Crăciun, Gheorghe Gaston Marin, Ro­man Moldovan, miniștri. Au fost de față Spyros A­­dam­opoulos, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Greciei la București și membri ai ambasadei. (Agerpres) Sosirea la Atena ATENA 31. Trimișii spe­ciali Agerpres, Gh. Secuiu și C. Alexandroaie, transmit: Miercuri la amiază, delega­ția guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a sosit în capitala Greciei, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri au sosit Corne­­liu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Alexandru Bălăci, vicepreședinte al Co­mitetului de Stat pentru Cultură și Artă, precum și un grup de­­ consilieri și ex­perți. Pe aeroportul Helenikon, pavoazat cu drapele de stat ale României și Greciei, oas­peții români au fost întîm­­pinați de Stephanos Stepha­­nopoulos, primul ministru al Regatului Greciei, Ioannis Toumbas, ministrul afaceri­lor externe, T. Rentis, mi­nistrul­­ adjunct de externe, A. Arghyropulo, ambasa­­­­dorul Greciei la București, și de alte persoane oficiale. In întâmpinare au venit, de asemenea, Mircea Bălă­­nescu, ambasadorul Republi­cii Socialiste România la Atena, membri ai Ambasa­dei și agenției noastre eco­nomice. După prezentarea persoa­nelor oficiale aflate pe aero­port, premierul român a pri­mit raportul comandantului gărzii de onoare. Fanfara mi­litară a intonat imnurile de stat ale României și Gre­ciei. Premierul Ion Gheorghe Maurer, împreună cu primul ministru al Greciei, Stepha­nos Stephanopoulos, au tre­cut în revistă garda de o­­noare. Adresînd tovarășului Ion Gheorghe Maurer și celor­lalți oaspeți români un cu­­vînt de bun sosit, premierul Stephanos Stephanopoulos a spus : „Cu mare plăcere vă asigur. Excelență, că vizita domniei voastre și a dom­nului ministru al afacerilor externe se va desfășura sub semnul celei mai mari bună­voințe. Suntem­ bucuroși de faptul că vom putea deveni împreună cu voastre fondatorii Excelențele unei noi ere în relațiile greco - ro­mâne. In numele poporului grec și al guvernului regal, urez Excelenței voastre, dom­nule președinte al Consiliu­lui de Miniștri al Republi­cii Socialiste România, și Excelenței voastre, domnule ministru al afacerilor exter­ne, bun venit în Grecia“. In cuvîntarea de răspuns, președintele Consiliului de Miniștri al României, Ion Gheorghe Maurer, după ce a mulțumit gazdelor pentru amabila invitație de a vizita Grecia, a spus : „Venind în țara dv. aducem poporului grec mesajul de prietenie al poporului ro­mân, animați de dorința sin­ceră de a căuta împreună cu Excelența voastră, domnule prim-ministru, și cu distinșii dv. colaboratori, căile și mij­loacele de promovare a rela­țiilor tradiționale de bună vecinătate dintre țările noas­tre. Așteptăm cu interes con­vorbirile pe care le vom avea­ cu Excelența noastră și vi­zitele care ne, vor oferi po­sibilitatea să admirăm vesti­giile trecutului legendar al eroicului popor elen și să cu­noaștem preocupările și ac­tivitatea sa prezentă, consa­crată progresului și prospe­rității patriei“. In încheiere, român a mulțumit premierul pentru primirea prietenească fă­cută. Șefii guvernelor celor două țări s-au întreținut cordial în salonul oficial al aero­gării. Răspunzînd la întrebările ziariștilor, premierul român a arătat că a venit în Grecia cu dorința sinceră de a strîn­­ge legăturile de prietenie și cooperare dintre cele doua­ țări, ceea ce corespunde nu­ numai intereselor ambelor popoare, ci și îmbunătățirii continue a atmosferei în re­giunea balcanică. Exemplul colaborării dintre țările noastre, a adăugat șeful gu­vernului român, poate servi și la îmbunătățirea climatu­lui internațional. De la aeroport, oaspeții ro­­­mâni, însoțiți de persoane­le oficiale venite în întîmpi­­nare, s-au îndreptat spre re­ședința ce le-a fost rezer­vată. începerea convorbirilor oficiale Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Din partea greacă au par­ticipat Ioannis Toumbas, mi­nistru de externe, T. Rentis, adjunct al ministrului de externe, E. Gouras, am­basador, A. Arghyropulo, ambasadorul Greciei la București. Au luat parte, de aseme­nea, consilieri și experți ai ambelor delegații. Convorbirile s-au desfășu­rat într-o atmosferă sinceră, cordială. (In pagina a IV-a — alte relatări despre vizita tova­rășului Ion Gheorghe Maurer în Grecia) Miercuri după-amiază. Atena au început convorbi­ri­rile oficiale între președinte­le Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, și primul ministru al Regatului Greciei, Stephanos Stepha­nopoulos. Din partea română au par­ticipat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mircea Bălănescu, ambasa­dorul Republicii Socialiste România în Grecia, Alexan­dru Bălăci, vicepreședinte al Componentele biografiei Ar­­temizei Ignătescu n-au nimic senzațional. Un reporter gră­bit ar nota — din cîteva linii — ceea ce este comun multor oameni. Intr-adevăr, femeia a­­ceasta a trebuit să parcurgă un drum anevoios pînă la des­coperirea unei pasiuni. Și toc­mai lucrul acesta este greu de surprins pentru acel care în­cearcă să-i descifreze sensul vieții. Atunci, în perioada grea războiului și a refacerii econo­­­miei distruse de hitleriști, pe umerii ei apăsa o sarcină du­blă : grija față de cei 5 frați mai mici și munca neobosită pentru asigurarea unor con­diții cît de cît omenești de existență. I-a fost dat, deci, să cunoască din plin greutățile. Un fapt deosebit care i-a dez­văluit o nouă demnitate uma­nă : primirea în P.C.R. Biogra­fia sa se desfășoară paralel cu o pasiune constantă. Intr-una din zile, participînd la o ma­nifestare culturală, a rămas entuziasmată atît de artiștii a­­matori cît și de felul cum pu­blicul a primit spectacolul. A­­tunci s-a hotărît să compună o scrisoare pentru ziar. Nu mică i-a fost bucuria cînd, pes­te cîteva zile, sub înșiruirea rîndurilor ce consemnau des­fășurarea evenimentului și-a citit propriul său nume tipă­rit cu litere deosebite. Acest fapt a avut loc în 1949. De a­­tunci, timp de 17 ani, numele său a putut fi întânit, uneori mai des, alteori mai rar, în coloanele ziarului. Amintirile bucuriilor s-au întipărit în minte și în inimă parcă cu pu­terea unor inscripții. Și așa, an de an, pasiunea scrisului a de­venit ceva constant în activi­tatea Artemizei Ignătescu. A­­casă, în cîteva mape, păstrea­ză un „trofeu“ prețios : tăie­turi din ziare. Sînt articole și reportaje de care o leagă a­­mintiri dragi. Acum, Artemiza Ignătescu este redactor - res­ponsabil la stația de radiofi­­care a orașului Cîmpulung. Aici își continuă pasiunea sa. O precizare : la bucuria cule­gerii și redactării materialelor se adaugă difuzarea lor pînă la urechea și inima ascultăto­rilor. In noua sa activitate, fe­meia aceasta potrivită de sta­tură, cu părul blond și ochii albaștri, iscoditori — depune aceeași dăruire ce­ o caracteri­zează dintotdeauna. Reușind să-și închege un colectiv pre­țios de colaboratori, Artemiza Ignătescu a ținut cont de pro­punerile și sugestiile lor și ale ascultătorilor. Multe idei inte­resante și-au găsit locul în cadrul emisiunilor difuzate. In­­tr-una din serile trecute, îna­inte de terminarea unei emi­siuni, s-a petrecut un fapt in­teresant. Mezinul familiei, Sil­vestru, proaspăt absolvent al Institutului de științe econo­mice din București, a venit să-și viziteze sora. Prilej de depănare a amintirilor, Sil­vestru ținea să-i mulțumească pentru ajutorul moral și mate­rial ce i l-a acordat de-a lun­gul anilor pentru împlinirea celui mai scump vis. In primul rînd ei, și apoi celorlalți, lui Severin și Traian, Aureliei și lui Octavian. Dacă cineva ar fi înregistrat pe bandă de mag-I. D. CIUBOTARU (Continuare în pagina a III-a) Curs pentru propagandiști La Cîmpulung Moldo­venesc se încheie astăzi cursul de pregătire al propagandiștilor învăță­mântului ideologic al ca­drelor didactice, organi­zat de comitetul regional de partid. Timp de cinci zile, propagandiștii care au urmat acest curs au audiat lecții și expuneri pe teme ale politicii in­terne și internaționale a­ partidului nostru, ale muncii organizațiilor de partid din școli etc. Programul a cuprins, de asemenea, dezbateri me­todice și schimburi de experiență între propa­gandiști. La ce oră... vă îmbolnăvi­! ? Larga accesibilitate a oamenilor muncii la asistența medicală se înscrie și in marile înlesniri pe care le au în procurarea medicamentelor, începînd cu prețurile foarte mici ce situează țara noastră — privitor și la a­­cest capitol al standardului de viață — printre primele state din lume, și sfirșind cu gama bogată farmacopei­­că în continuu progres. Față de aceste condiții, pentru care statul nostru nu precupețește nici un efort, exigen­ța oamenilor muncii se impune și aici fără nici o re­zervă. Să vedem cum asigură deservirea unele unități farmaceutice din regiune Ciub­erea se ivește și la periferie In Suceava, cele două far­macii sînt amplasate în centrul orașului la o distanță mică. In trecut, cînd întâietatea o avea, „vadul comercial", situa­ția era explicabilă. In­­ prezent, cînd grija față de nevoile oa­menilor muncii se află pe pri­mul plan, situația ni se pare depășită. In noul cartier „A­­rini“ în continuă extindere, cel puțin provizoriu, ar fi ab­solut necesar un punct farma­ceutic. Farmacia nr. 1, amplasată într-un local modern, are cele mai bune condiții de funcțio­nare. Nu același lucru se poa­te spune și despre unitatea nr. 2. Spațiul restrîns îi imprimă o notă de provizorat și pentru că nu se poate menține ordi­nea și curățenia, igiena nu mai e... ca la farmacie. Dacă nu vă îmbolnă­viți după ceas... Dacă locuiești în Ițcani, chiar dacă vrei să cumperi an­tinevralgice de 1 leu, te costă 3 lei ! Diferența o dat la auto­buz pentru a merge în centru la Suceava . Farmacia locală nr. 3 are program de... birou, de la 8 la 15,30. Cartierul fiind destul de populat și cum aici există întreprinderi care nu au puncte farmaceutice, situația e cu totul anormală. Ce te faci însă la Cîmpulung dacă ai nefericirea să te îm­bolnăvești noaptea? Singura unitate existentă în oraș co­boară obloanele la ora 20. E drept, există o așa-zisă gardă la domiciliu. Să ne imaginăm însă un călător străin de oraș. VICTOR MICU (Continuare în pagina a III-a) J

Next