Zori Noi, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5847-5872)

1966-10-14 / nr. 5858

Anul XXI nr. 5858­4 pagini 25 bani vineri 14 octombrie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Flux și reflux la centrele de preluare a cartofilor Ia stația C.F.R. Stroești, unde Oficiul raional de valori­ficare a legumelor și fructelor din Gura-Humorului și-a fixat un centru de preluare a carto­filor, grămezile au crescut cît munții. Șiruri nesfîrșite de a­­telaje, remorci și camioane re­varsă, aici, zilnic sute de tone din acest produs. Producătorii — unitățile agricole de stat și cooperatiste — apreciază, și e un lucru de necontestat, că re­colta din acest an este bogată, fapt ce i-a determinat să-și concentreze eforturile pentru a urgenta transporturile de pe cîmp. Ca și în celelalte zile, marți, cooperatorii din Ilișești s-au sculat cînd abia murea de ziuă. In mai puțin de o oră, zeci de care încărcate cu car­tofi au și pornit în convoi spre Stroești. Oamenii se grăbeau. Au­ ajuns la destinație devre­­m­­e. Dar aici au trebuit să aș­tepte aproape trei ore pentru a preda produsele. Deși­­ sunt două bascule, numai una func­ționa. Cealaltă, a Agrosemului, unii tovarăși de la O.R.V.L.F. susțin că e defectă, alții (con­tabilul Dimitrie Varvaroi) că n-ar avea cantaragiu. Fie că e vorba, de un motiv sau altul, la acest centru, in cursul ace­lei dimineți, s-a produs o aglo­merație de nedescris. Pentru a masca faptul că organizarea muncii este defec­tuoasă, șeful centrului, Ioan D. Lehaci, a început să dea vina pe stația C.F.R. că nu-i asigură vagoanele necesare în conformitate cu comenzile de­puse. Intr-adevăr, spre deose­bire de alte centre de prelua­re, aici vagoanele sosesc cu neregularitate. Dar nu se poa­te trece, cu vederea și faptul că atunci cînd ele sosesc nu sunt suficienți oameni pentru a le încărca în termenul sta­bilit. Duminică, spre exemplu, cinci vagoane au stat neîncăr­cate cîteva ore peste barem (1600 lei locație). Cite 150-170 de autovehicule încărcate cu cartofi intră pe zi și în centrul de preluare de la Berchișești. Adăugind la aces­tea și alte cîteva sute de că­ruțe, ne putem da seama de altă operativitate este nevoie pentru a nu se crea aglome­­­­rări la cîntărire și descărcare. Din­­ păcate tocmai acesta este punctul nevralgic al activității O.R.V.L.F. Echipele de descăr­care acționează lent. Cîntări­­rea se face la fel. însuși șeful centrului, Ilie Pohoață, apre­ciază că fiecare mijloc de transport stă la cîntărire și des­­cărcare este cel puțin 10 minute in plus, față de normativ. Un calcul sumar ne arată că dacă nu s-ar pierde acest timp fără rost numai într-o singură zi s-ar putea căra în bază, cu mijloacele de transport amin­tite, cel puțin 50 vagoane de cartofi. O asemenea deficiență era posibil de înlăturat dacă­­ cei de la O.R.V.L.F. s-ar fi gîndit din vreme la instalarea încă a unei bascule, mai cu seamă că știau că la acest centru își vor aduce produsele coopera­torii din mai multe comune din raioanele Fălticeni și Gu­­ra-Humorului. Greutăți în ce privește pre­luarea cartofilor apar și din alte motive. Deseori, în­­ mo­mentul cîntăririlor, se nasc discuții contradictorii, deter­minate de faptul că unele coo­perative agricole trimit în ba­ză cartofi nesortați. Asemenea mhostre au sosit de la Șosea, Baia, Fîntîna Mare și G.A.S. — Fălticeni, Valea Seacă și Cos­tina — Gura-Humorului. Și la O.R.V.L.F. Rădăuți sînt frecvente cazuri cînd pre­luarea cartofilor nu se face normal. Luni, la centrul din stația C.F.R. Rădăuți nu s-au primit cartofi din lipsă de spațiu. O parte din autoca­ra majoritatea întreprinde­rilor forestiere, cea mai mare parte a conducătorilor proce­selor de producție manifestă preocupare pentru crearea u­­nor condiții de muncă tot mai bune. Problemele de produc­ție sunt îmbinate cu cele ale protecției și securității mun­cii. Există însă, în activitatea unor cadre de răspundere din exploatările fisuri pe unde forestiere, niște pătrunde ne­glijența față de respectarea normelor de protecția muncii. Se mai înregistrează încă ac­cidente, unele foarte grave. Ce stă la baza acestora ? Tocmai neglijența, despre care am a­­mintit mai sus : neinstruirea sau instruirea superficială a muncitorilor; lipsa de supra­veghere, de către cadrele teh­nice, a procesului de produc­ție; lacunele mari existente încă în organizarea­ locurilor de muncă. Baza respectării normelor de protecția muncii constă în cunoașterea am­ănunțită a re­gulilor stabilite. Activitatea de producție trebuie îmbinată cu o permanentă activitate de educare a muncitorilor asupra obligațiilor ce le­­ revin în a­­cest sens. Ce se constată însă ? Instruirea e privită cu super­ficialitate. Uneori e total ne­glijată. Alteori se face, dar formal. De multe ori pe prim plan nu se află munca de popularizare a normelor și re­gulilor de protecție a muncii, de l•narmare a muncitorului îm­potriva pericolului de acciden­tare, ci punerea la punct a hîrtiilor. Acoperirea cu hîrtii, corect întocmite, de altfel, este o dovadă a delăsării, a lipsei de­ răspundere. Căci iată, sînt muncitori, ba chiar maiștri, care nu cunosc încă conținu­tul legislației de protecția muncii. Ii întîlnim în persoa­na maistrului Grigore Drel­ciuc de la I.F. Frasin, a mais­trului Aurel Chiforeanu de­ la I.F. Câmpulung, a lui Gheor­­ghe Corliciuc de la­ I.F. Broș­­teni. Alteori, instruirea e ruptă de specificul locului de mun­că, este transformată în vor­be aruncate în vînt, fără nici un efect. Cu ce s-au ales fo­lositor muncitorii de la secto­rul Pojorîta — I.F. Cîmpulung — cînd maistrul Erhan Sil­vestru le-a vorbit despre tăie­rile in crîng sau despre tă­ierile în arboretele de­ codru? Căci specificul lor de muncă e cu­ totul altul. Sau ce le a­­jută cînd în august li­ se pre­lucrează articole privind des­zăpezirea ?. Și nu e singurul caz semnalat. Brigadierul Dumitru Vătui, de­­ la Ocolul silvic Dorohoi, prelucrează cu muncitorii din depozitul in­termediar normele de tehnica securității privind încărcarea și descărcarea vagoanelor, fete de­­ lucru cu care aceștia n-au nici o tangență. Aseme­nea erori­ în instruire, abateri de la condițiile reale ale lo­curilor de muncă, s-au întâl­nit și la maiștrii Petru Mălă­­­ciugă și Boicu-Dezideriu de la I.F. Broșteni. S-ar putea să ni se spună că, nu e rău ca oa­menii să­­ cunoască­ și regulile amintite. De acord, dar aceas­ta după ce și-au însușit pe deplin normele determinate de condițiile specifice ale lo­. N. GROZA (Continuare în pagina a III-a) mioane au fost dirijate de aici să descarce în alte părți; un autocamion ce deservește coo­perativa agricolă din Volovăț, s-a plimbat pe la vreo trei centre pînă să poată preda car­tofii, (n.n. E drept că nici nu erau sortați. Sortatul nu-l fac nici cooperatorii din Costișa. Pînă acum ei au și predat la fabrica de spirt circa 20 va­goane de cartofi sub stas, deși 80 la sută din cantitate cores­pundea stasului­. La Gălănești, ca de altfel și la Milișăuți, semnalăm întîrzi­­eri nejustificate la descărcare și încărcare în vagoane. Se întîmplă deseori ca la des­cărcatul unui camion de 3-4 tone să lucreze un singur om. La Milișăuți, deși fuseseră trase la rampa de încărcare mai multe vagoane, din 8 benzi transportoare nu lucrau decit 5, din lipsă de brațe de muncă. Iată numai cîteva din defi­ciențele semnalate la centrele de preluare a produselor, care conturbă buna desfășurare a muncii în bazele­­ O.R.V.L.F. Necesitatea înlăturării unor asemenea neajunsuri­­ se­ im­pune cu atît mai mult cu,cît de la o zi la alta ne putem aștepta la vreme nefavorabilă. T. TOMA De loc ocupă în preocuparea cadrelor de răspundere instructajul de protecția muncii ? Ioan­ Szöcs,, lăcătuș mecanic la fabrica de confecții „Botoșani“, autorul a 18 inovații aplicate in producție Foto :• RADU GLIGOR ITINERAR CULTURAL Șiret Dialogul artistic desfășu­rat recent pe scena cămi­nului cultural din locali­tate a trezit un deosebit in­teres în rîndurile publicu­lui. Cîteva sute de specta­tori, umplînd pînă la re­fuz sala căminului, i-au aplaudat generos pe con­curenți , artiștii amatori din formațiile școlii de șo­feri și ale căminului-spi­­tal. u­ Confruntarea a prilejuit spectacol de calitate, antrenant, din contextul căruia s-au detașat, prin calitatea interpretării, ar­tiștii amatori Mariana Lis­­ter, Cornel Frantiuc, Ioan Moraru, Elena Popoviniuc, Ioan Zebreniuc, Toader Țurcanu și Herbert Gro­per. O­ zul Rădăuți Biblioteca raională a fost, pînă de curînd, gazda unei expoziții de grafică, apar­­ținînd studentului Iian Lungu, originar Vespa­din satul Costișa, raionul Rădăuți. Calitatea lucrări­lor expuse i-a determinat pe numeroșii vizitatori să înscrie în caietul de im­presii aprecieri elogioase, pline de sinceritate. Căldu­ra cu care a fost primită expoziția a constituit pen­tru grafician un mirețios îndemn de a-și continua cu perseverență studiul și munca creatoare. L. VEREȘ Iacobeni organizat în scopul adîn­­cirii conținutului de idei al filmului „Răscoala“, simpo­zionul „1907 — în conștiin­ța poporului nostru“ s-a bucurat de o numeroasă audiență. Profesorii I. Gri­­gorescu și N. Răileanu au vorbit sutelor de partici­panți despre importanța so­cial - politică a răscoalei de la 1907 și rezonanța ei în literatură și artă. I. LOSTIN Botoșani Elevii Școlii profesionale de mecanici agricoli au participat la o reușită șe­zătoare literară organizată cu concursul profesoarei Elena Pavliuc și al biblio­­­­tecarei Lucia Purice. Au reținut atenția recitările din poezia lui George Coș­­buc, precum și melodiile populare executate la a­­cordeon de elevul Mihai Șurubaru. Tarnița M. LAU Recent, minerii de la Tarnița au participat la o seară cultural - distracti­vă deosebit de antrenan­tă, organizată din inițiati­va comitetului sindicatului. După un moment de poe­zie susținut de recitatori artistici recrutați dintre ti­nerii mineri, au urmat un program muzical, con­cursuri de dans, jocuri dis­tractive. Participanții și-au manifestat interesul pentru acest gen de manifestare. T. O AN A Acțiunea de toamnă de imunizare a populației infantile Intre 15 și 25 octombrie, în în­treaga țară se va desfășura ac­țiunea de toamnă de imunizare a populației infantile împotriva dif­­teriei, tetanosului și tusei convul­sive. Vor fi vaccinați copiii sub un an și revaccinați copiii și ti­nerii pînă la 18 ani. Imunizarea se efectuează cu vaccinuri asociate cum sînt cel contra difteriei și tetanosului sau cel contra difteriei­­ tetanosului și tusei convulsive. Vaccinurile folosite sînt prepa­rate la Institutul „Dr. I. Canta­­cuzino". In urma acțiunilor de imuniza­re efectuate în ultimii ani, s-au obținut succese importante în scăderea bolilor contagioase. Dif­­teria a scăzut de la 4,3 la suta de mii de locuitori în anul 1960, la 0,7 la suta de mii de locuitori în 1965, iar tetanosul de la 4,6 la suta de mii de locuitori la 1,1. (Agerpres). Complex comercial în construcție Nu de mult, în orașul Fălti­ceni au început lucrările de construcție a unui nou obiectiv destinat deservirii , populației. Este vorba de un complex co­mercial, care va avea spații pentru un magazin alimentar cu autoservire, un magazin pentru legume și fructe, o uni­tate de galanterie, restaurant cu 150 locuri, prevăzut cu terasă acoperită, un bufet. Noua construcție se va desfășura pe o supra­față de 2.800 m,p, fiind prevă­zută numai cu parter. Obiectivul va fi realizat din cadre de beton armat, iar planșeul de acoperiș, din ele­mente prefabricate. Aceasta va conduce la un ritm susținut de execuție și la economisirea a însemnate cantități de mate­rial lemnos. Clădirea este pre­văzută cu finisaje superioare: la interior cu faianță, vopsito­rii, mozaicuri de marmură, lambriuri de stejar, iar la ex­terior, cu placaje de marmură, ceramică colorată, zidărie or­namentală din piatră. N. IONESCU Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe liderul Partidului Liberal din Marea Britanie Joi după - amiază, secreta­rul general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceaușescu, pe Joseph Grimond, a primit lider al Partidului Liberal din Marea Britanie, deputat în Camera Comunelor, care se află în vi­zită în țara noastră. La întrevedere a participat George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de , față ambasado­rul Marii Britanii la Bucu­rești, Leslie Charles Glass. In cadrul discuției, care a decurs într-o atmosferă cor­dială, a avut loc un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale situației interna­ționale și asupra relațiilor dintre cele două țări. Masă In cinstea delegației Partidului Comunist din Finlanda Joi la amiază, tovarășul Ni­colae Ceaușescu, secretar ge­­­neral al C.C. al P.C.R., a­­ ofe­rit o masă în cinstea delega­ției Partidului Comunist din Finlanda, condusă de tovară­șul Aarne Saarinen, președin­tele partidului. ■ Au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Constantin Drăgan, Leonte Răutu, Iosif Banc,­ Dumitru Coliu, Mihai Gere, Mihai Dalea, Ghizela Vass, șef de secție la C.C. al P.C.R. • Au luat parte­­ tovarășii Martti Malmberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Finlanda, Romberg Mikael, membru al C.C. al P.C. din Finlanda, re­­dactor-șef­­ al ziarului „Folk­­tidningen“, Eerola Santeri,­ se­cretar al Comitetului regional Lahti al P.C. din Finlanda, Sisko Kiuru, activistă la sec­ția de­­ informații a C.C. al P.C. din Finlanda. (Agerpres) Eficiența măsurilor tehnico - organizatorice Pînă în prezent, la între­prinderea de industrie locală „Rarăul” Cîmpulung s-au a­­plicat în producție 16 măsuri tehnico-organizatorice, preve­derile pe acest an fiind aproa­pe în­ întregime îndeplinite. Printre măsurile mai impor­tante se află­­ executarea a două silozuri în stațiile C.F.R. Cimpulung Est și Pojorîta pen­tru depozitarea varului și a pietrei sparte. In cariera Pe­­ciștea s-a montat încă un­ con­­casor, ceea ce a condus la mă­rirea capacității de producție și îmbunătățirea condițiilor de muncă. "­­ " In anii precedenți, întreprin­derea a înregistrat refuzuri datorită calității neoresponză­­toare a mobilei. Spre a preve­ni această situație s-a întărit controlul interfazic, acor­­­­dîndu-se o atenție mai mare în special la finisarea mobilei. Tot în scopul îmbu­nătățirii calității produselor din lemn, în prezent se află în execuție două celule destinate uscării cherestelei. Măsurile aplicate au contri­buit la perfecționarea­ produc­ției, înregistrîndu-se însemnate depășiri ale sarcinilor planifi­­­­cate. De la începutul anului pînă în prezent s-au­ dat­­ peste plan produse în valoare de 1.400.000 lei. Vasile Teodorescu, de la secția de conserve de fructe Fălticeni, care execută operația de închidere a cutiilor, participă, cu priceperea și îndemînarea sa, la obținerea u­­nor produse de bună calitate Foto . D. HUȘEANU Cîteva „cuie" prin atelierele de cizmărie Sezonul rece ne îndeamnă să ne aruncăm o privire și la in­dexul garderobei. Un pantof sau o gheată uzată reparată gospo­dărește prinde foarte bine pe vreme de ploaie sau de lapoviță. Se fac și economii substanțiale în bugetul familiei. Explicabil, deci, afluxul cotidian spre ate­lierele de reparații încălțămin­te ale meșteșugarilor. Placheuri numai pentru bărbați Ne-am oprit la secția de re­parații nr. 1. Remarcăm raftu­rile pline de încălțăminte pri­mită. Practic, se face față nu­mărului mare de Comenzi. S-a adoptat un sistem de planifica­re în funcție de numărul lucră­torilor. Se pot executa atît re­medierile urgente cît și cele substanțiale. O pereche de pin­gele se poate pune în 4 zile, înseamnă că solicitanții care vin peste limita de comenzi, fie că așteaptă mai mult, fie că se adresează altor secții. Gospodina Malcinschi : „Sînt de cîțiva ani clienta acestui a­­telier. Mă atrage promptitudi­nea execuției lucrărilor cît și calitatea lor“. Notă bună pentru firma me­seriei, însă lucrătorul Vasile Grădinaru ne destăinuie ceva despre nemulțumirile cîte de „culise“ : „Poate și rafturile a­­cestea s-ar descongestiona dacă am avea unele materiale feroa­se de rezistență. Deseori lipsesc placheurile și texturile. Lipsesc aproape total placheurile pentru încălțămintea fină de damă. A­­provizionarea noastră se face prin magazinele de specialitate. Această marfă nu există. Nu pricepem de ce“. Responsabil - fantomă La secția nr. 3 reparații, doi clienți sunt martorii unei scene penibile. Responsabilul, Constan­tin Doroftei, care primește și comenzile, este absent. Cel care întreabă este informat că se află la sediul U.R.C.M. Omul vrea să se convingă, deoarece este a treia oară cînd îl caută și nu-l găsește. Chiar un vice­președinte al meșteșugarilor informează, însă, că nu se obiș­îl­nuiește ca tovarășii din condu­cere să cheme pe cineva timpul programului, pentru îa nu-1 perturba de la lucru. Dar a unde este responsabilul ? Ace­lași lucru întreabă și o clientă. Cere apoi, condica de reclamații să consemneze neregula. „O a­­vem în buzunar“, răspunde rî­­zînd un lucrător în vîrstă (pă­cat de vîrstă!). Restul lucrăto­rilor se molipsesc de rîs. . . Atitudinea aceasta condamna­bilă nu mai necesită comenta­rii. Necesită însă măsuri de pre­venire. Epopeea tocălui­cui Complexul meșteșugăresc din Ana Ipătescu te primește cu fațada eleganței. Dezamăgire la secția de reparații încălțăminte. Un spațiu strict, neadecvat. Condiții proaste de lucru. Clien­ții vin în număr foarte mare. La fața locului însă trag ponoa­sele tărăgănărilor. Mai e și o altă deficiență căreia responsa­bilul Ștefan Schneider nu-i gă­sește leacul. Tocul cui de la pantoful feminin. Ca modă s-a impus fără drept de apel. Osul începe însă cînd tocul metalic se uzează. Rezervele sunt rari­sime în ateliere. Pentru a se repara, este necesară o incizie în metal pe care cizmarul n-o poate face. Clientul este trimis la atelierul metalurgic al coo­perativei. Dar aici întîmpină rezistență din partea salariați­lor, pe motiv că lucrarea nu este rentabilă. Alte tărăgănări. Și totuși „cuiul“ se poartă. E și elegant dacă ne gîndim bine. Industria îl fabrică în modele dintre cele mai variate. O so­luție ar fi specializarea a cîte unui cizmar în asemenea lucra­re și dotarea atelierelor cu cîte o bormașină. Sau, introducerea „oficială“ a lucrării la secția re­parații metalice a cooperativei. Și o concluzie: de ce nu se înnobilează brățara ? i încă de pe vremea primelor manuale școlare am fost învă­țați despre noblețea fiecărui meșteșug. Cizmarul și-a avut poemele sale. Să ne amintim numai de Neculuță, el însuși poet și cizmar. E un cîntec al per­severenței. Un ritual al miga­­lei și răbdării. . . La Suceava, în cele 3 atelie­re de încălțăminte, atît de fo­lositoare oamenilor muncii, lu­crează un număr prea mic de meșteri, față de numărul popu­lației în continuă creștere. Si­tuația se va resimți și mai mult în perspectivă. Dintr-o simplă observație, am dedus că marea majoritate a lucrătorilor sînt oameni destul de în vîrstă. Ne-a mirat absența tinerilor din a­­cest sector de muncă. Schimbul de mîine, deci. pare să fi uitat conducerea U.R.C.M. că și această brățară a meșteșugului trebuie înnobi­lată cu vremea ? VICTOR MICU

Next