Zori Noi, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5847-5872)
1966-10-14 / nr. 5858
Anul XXI nr. 58584 pagini 25 bani vineri 14 octombrie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Flux și reflux la centrele de preluare a cartofilor Ia stația C.F.R. Stroești, unde Oficiul raional de valorificare a legumelor și fructelor din Gura-Humorului și-a fixat un centru de preluare a cartofilor, grămezile au crescut cît munții. Șiruri nesfîrșite de atelaje, remorci și camioane revarsă, aici, zilnic sute de tone din acest produs. Producătorii — unitățile agricole de stat și cooperatiste — apreciază, și e un lucru de necontestat, că recolta din acest an este bogată, fapt ce i-a determinat să-și concentreze eforturile pentru a urgenta transporturile de pe cîmp. Ca și în celelalte zile, marți, cooperatorii din Ilișești s-au sculat cînd abia murea de ziuă. In mai puțin de o oră, zeci de care încărcate cu cartofi au și pornit în convoi spre Stroești. Oamenii se grăbeau. Au ajuns la destinație devreme. Dar aici au trebuit să aștepte aproape trei ore pentru a preda produsele. Deși sunt două bascule, numai una funcționa. Cealaltă, a Agrosemului, unii tovarăși de la O.R.V.L.F. susțin că e defectă, alții (contabilul Dimitrie Varvaroi) că n-ar avea cantaragiu. Fie că e vorba, de un motiv sau altul, la acest centru, in cursul acelei dimineți, s-a produs o aglomerație de nedescris. Pentru a masca faptul că organizarea muncii este defectuoasă, șeful centrului, Ioan D. Lehaci, a început să dea vina pe stația C.F.R. că nu-i asigură vagoanele necesare în conformitate cu comenzile depuse. Intr-adevăr, spre deosebire de alte centre de preluare, aici vagoanele sosesc cu neregularitate. Dar nu se poate trece, cu vederea și faptul că atunci cînd ele sosesc nu sunt suficienți oameni pentru a le încărca în termenul stabilit. Duminică, spre exemplu, cinci vagoane au stat neîncărcate cîteva ore peste barem (1600 lei locație). Cite 150-170 de autovehicule încărcate cu cartofi intră pe zi și în centrul de preluare de la Berchișești. Adăugind la acestea și alte cîteva sute de căruțe, ne putem da seama de altă operativitate este nevoie pentru a nu se crea aglomerări la cîntărire și descărcare. Din păcate tocmai acesta este punctul nevralgic al activității O.R.V.L.F. Echipele de descărcare acționează lent. Cîntărirea se face la fel. însuși șeful centrului, Ilie Pohoață, apreciază că fiecare mijloc de transport stă la cîntărire și descărcare este cel puțin 10 minute in plus, față de normativ. Un calcul sumar ne arată că dacă nu s-ar pierde acest timp fără rost numai într-o singură zi s-ar putea căra în bază, cu mijloacele de transport amintite, cel puțin 50 vagoane de cartofi. O asemenea deficiență era posibil de înlăturat dacă cei de la O.R.V.L.F. s-ar fi gîndit din vreme la instalarea încă a unei bascule, mai cu seamă că știau că la acest centru își vor aduce produsele cooperatorii din mai multe comune din raioanele Fălticeni și Gura-Humorului. Greutăți în ce privește preluarea cartofilor apar și din alte motive. Deseori, în momentul cîntăririlor, se nasc discuții contradictorii, determinate de faptul că unele cooperative agricole trimit în bază cartofi nesortați. Asemenea mhostre au sosit de la Șosea, Baia, Fîntîna Mare și G.A.S. — Fălticeni, Valea Seacă și Costina — Gura-Humorului. Și la O.R.V.L.F. Rădăuți sînt frecvente cazuri cînd preluarea cartofilor nu se face normal. Luni, la centrul din stația C.F.R. Rădăuți nu s-au primit cartofi din lipsă de spațiu. O parte din autocara majoritatea întreprinderilor forestiere, cea mai mare parte a conducătorilor proceselor de producție manifestă preocupare pentru crearea unor condiții de muncă tot mai bune. Problemele de producție sunt îmbinate cu cele ale protecției și securității muncii. Există însă, în activitatea unor cadre de răspundere din exploatările fisuri pe unde forestiere, niște pătrunde neglijența față de respectarea normelor de protecția muncii. Se mai înregistrează încă accidente, unele foarte grave. Ce stă la baza acestora ? Tocmai neglijența, despre care am amintit mai sus : neinstruirea sau instruirea superficială a muncitorilor; lipsa de supraveghere, de către cadrele tehnice, a procesului de producție; lacunele mari existente încă în organizarea locurilor de muncă. Baza respectării normelor de protecția muncii constă în cunoașterea amănunțită a regulilor stabilite. Activitatea de producție trebuie îmbinată cu o permanentă activitate de educare a muncitorilor asupra obligațiilor ce le revin în acest sens. Ce se constată însă ? Instruirea e privită cu superficialitate. Uneori e total neglijată. Alteori se face, dar formal. De multe ori pe prim plan nu se află munca de popularizare a normelor și regulilor de protecție a muncii, de l•narmare a muncitorului împotriva pericolului de accidentare, ci punerea la punct a hîrtiilor. Acoperirea cu hîrtii, corect întocmite, de altfel, este o dovadă a delăsării, a lipsei de răspundere. Căci iată, sînt muncitori, ba chiar maiștri, care nu cunosc încă conținutul legislației de protecția muncii. Ii întîlnim în persoana maistrului Grigore Drelciuc de la I.F. Frasin, a maistrului Aurel Chiforeanu de la I.F. Câmpulung, a lui Gheorghe Corliciuc de la I.F. Broșteni. Alteori, instruirea e ruptă de specificul locului de muncă, este transformată în vorbe aruncate în vînt, fără nici un efect. Cu ce s-au ales folositor muncitorii de la sectorul Pojorîta — I.F. Cîmpulung — cînd maistrul Erhan Silvestru le-a vorbit despre tăierile in crîng sau despre tăierile în arboretele de codru? Căci specificul lor de muncă e cu totul altul. Sau ce le ajută cînd în august li se prelucrează articole privind deszăpezirea ?. Și nu e singurul caz semnalat. Brigadierul Dumitru Vătui, de la Ocolul silvic Dorohoi, prelucrează cu muncitorii din depozitul intermediar normele de tehnica securității privind încărcarea și descărcarea vagoanelor, fete de lucru cu care aceștia n-au nici o tangență. Asemenea erori în instruire, abateri de la condițiile reale ale locurilor de muncă, s-au întâlnit și la maiștrii Petru Mălăciugă și Boicu-Dezideriu de la I.F. Broșteni. S-ar putea să ni se spună că, nu e rău ca oamenii să cunoască și regulile amintite. De acord, dar aceasta după ce și-au însușit pe deplin normele determinate de condițiile specifice ale lo. N. GROZA (Continuare în pagina a III-a) mioane au fost dirijate de aici să descarce în alte părți; un autocamion ce deservește cooperativa agricolă din Volovăț, s-a plimbat pe la vreo trei centre pînă să poată preda cartofii, (n.n. E drept că nici nu erau sortați. Sortatul nu-l fac nici cooperatorii din Costișa. Pînă acum ei au și predat la fabrica de spirt circa 20 vagoane de cartofi sub stas, deși 80 la sută din cantitate corespundea stasului. La Gălănești, ca de altfel și la Milișăuți, semnalăm întîrzieri nejustificate la descărcare și încărcare în vagoane. Se întîmplă deseori ca la descărcatul unui camion de 3-4 tone să lucreze un singur om. La Milișăuți, deși fuseseră trase la rampa de încărcare mai multe vagoane, din 8 benzi transportoare nu lucrau decit 5, din lipsă de brațe de muncă. Iată numai cîteva din deficiențele semnalate la centrele de preluare a produselor, care conturbă buna desfășurare a muncii în bazele O.R.V.L.F. Necesitatea înlăturării unor asemenea neajunsuri se impune cu atît mai mult cu,cît de la o zi la alta ne putem aștepta la vreme nefavorabilă. T. TOMA De loc ocupă în preocuparea cadrelor de răspundere instructajul de protecția muncii ? Ioan Szöcs,, lăcătuș mecanic la fabrica de confecții „Botoșani“, autorul a 18 inovații aplicate in producție Foto :• RADU GLIGOR ITINERAR CULTURAL Șiret Dialogul artistic desfășurat recent pe scena căminului cultural din localitate a trezit un deosebit interes în rîndurile publicului. Cîteva sute de spectatori, umplînd pînă la refuz sala căminului, i-au aplaudat generos pe concurenți , artiștii amatori din formațiile școlii de șoferi și ale căminului-spital. u Confruntarea a prilejuit spectacol de calitate, antrenant, din contextul căruia s-au detașat, prin calitatea interpretării, artiștii amatori Mariana Lister, Cornel Frantiuc, Ioan Moraru, Elena Popoviniuc, Ioan Zebreniuc, Toader Țurcanu și Herbert Groper. O zul Rădăuți Biblioteca raională a fost, pînă de curînd, gazda unei expoziții de grafică, aparținînd studentului Iian Lungu, originar Vespadin satul Costișa, raionul Rădăuți. Calitatea lucrărilor expuse i-a determinat pe numeroșii vizitatori să înscrie în caietul de impresii aprecieri elogioase, pline de sinceritate. Căldura cu care a fost primită expoziția a constituit pentru grafician un mirețios îndemn de a-și continua cu perseverență studiul și munca creatoare. L. VEREȘ Iacobeni organizat în scopul adîncirii conținutului de idei al filmului „Răscoala“, simpozionul „1907 — în conștiința poporului nostru“ s-a bucurat de o numeroasă audiență. Profesorii I. Grigorescu și N. Răileanu au vorbit sutelor de participanți despre importanța social - politică a răscoalei de la 1907 și rezonanța ei în literatură și artă. I. LOSTIN Botoșani Elevii Școlii profesionale de mecanici agricoli au participat la o reușită șezătoare literară organizată cu concursul profesoarei Elena Pavliuc și al bibliotecarei Lucia Purice. Au reținut atenția recitările din poezia lui George Coșbuc, precum și melodiile populare executate la acordeon de elevul Mihai Șurubaru. Tarnița M. LAU Recent, minerii de la Tarnița au participat la o seară cultural - distractivă deosebit de antrenantă, organizată din inițiativa comitetului sindicatului. După un moment de poezie susținut de recitatori artistici recrutați dintre tinerii mineri, au urmat un program muzical, concursuri de dans, jocuri distractive. Participanții și-au manifestat interesul pentru acest gen de manifestare. T. O AN A Acțiunea de toamnă de imunizare a populației infantile Intre 15 și 25 octombrie, în întreaga țară se va desfășura acțiunea de toamnă de imunizare a populației infantile împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive. Vor fi vaccinați copiii sub un an și revaccinați copiii și tinerii pînă la 18 ani. Imunizarea se efectuează cu vaccinuri asociate cum sînt cel contra difteriei și tetanosului sau cel contra difteriei tetanosului și tusei convulsive. Vaccinurile folosite sînt preparate la Institutul „Dr. I. Cantacuzino". In urma acțiunilor de imunizare efectuate în ultimii ani, s-au obținut succese importante în scăderea bolilor contagioase. Difteria a scăzut de la 4,3 la suta de mii de locuitori în anul 1960, la 0,7 la suta de mii de locuitori în 1965, iar tetanosul de la 4,6 la suta de mii de locuitori la 1,1. (Agerpres). Complex comercial în construcție Nu de mult, în orașul Fălticeni au început lucrările de construcție a unui nou obiectiv destinat deservirii , populației. Este vorba de un complex comercial, care va avea spații pentru un magazin alimentar cu autoservire, un magazin pentru legume și fructe, o unitate de galanterie, restaurant cu 150 locuri, prevăzut cu terasă acoperită, un bufet. Noua construcție se va desfășura pe o suprafață de 2.800 m,p, fiind prevăzută numai cu parter. Obiectivul va fi realizat din cadre de beton armat, iar planșeul de acoperiș, din elemente prefabricate. Aceasta va conduce la un ritm susținut de execuție și la economisirea a însemnate cantități de material lemnos. Clădirea este prevăzută cu finisaje superioare: la interior cu faianță, vopsitorii, mozaicuri de marmură, lambriuri de stejar, iar la exterior, cu placaje de marmură, ceramică colorată, zidărie ornamentală din piatră. N. IONESCU Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe liderul Partidului Liberal din Marea Britanie Joi după - amiază, secretarul general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceaușescu, pe Joseph Grimond, a primit lider al Partidului Liberal din Marea Britanie, deputat în Camera Comunelor, care se află în vizită în țara noastră. La întrevedere a participat George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de , față ambasadorul Marii Britanii la București, Leslie Charles Glass. In cadrul discuției, care a decurs într-o atmosferă cordială, a avut loc un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale situației internaționale și asupra relațiilor dintre cele două țări. Masă In cinstea delegației Partidului Comunist din Finlanda Joi la amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a oferit o masă în cinstea delegației Partidului Comunist din Finlanda, condusă de tovarășul Aarne Saarinen, președintele partidului. ■ Au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Constantin Drăgan, Leonte Răutu, Iosif Banc, Dumitru Coliu, Mihai Gere, Mihai Dalea, Ghizela Vass, șef de secție la C.C. al P.C.R. • Au luat parte tovarășii Martti Malmberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Finlanda, Romberg Mikael, membru al C.C. al P.C. din Finlanda, redactor-șef al ziarului „Folktidningen“, Eerola Santeri, secretar al Comitetului regional Lahti al P.C. din Finlanda, Sisko Kiuru, activistă la secția de informații a C.C. al P.C. din Finlanda. (Agerpres) Eficiența măsurilor tehnico - organizatorice Pînă în prezent, la întreprinderea de industrie locală „Rarăul” Cîmpulung s-au aplicat în producție 16 măsuri tehnico-organizatorice, prevederile pe acest an fiind aproape în întregime îndeplinite. Printre măsurile mai importante se află executarea a două silozuri în stațiile C.F.R. Cimpulung Est și Pojorîta pentru depozitarea varului și a pietrei sparte. In cariera Peciștea s-a montat încă un concasor, ceea ce a condus la mărirea capacității de producție și îmbunătățirea condițiilor de muncă. " " In anii precedenți, întreprinderea a înregistrat refuzuri datorită calității neoresponzătoare a mobilei. Spre a preveni această situație s-a întărit controlul interfazic, acordîndu-se o atenție mai mare în special la finisarea mobilei. Tot în scopul îmbunătățirii calității produselor din lemn, în prezent se află în execuție două celule destinate uscării cherestelei. Măsurile aplicate au contribuit la perfecționarea producției, înregistrîndu-se însemnate depășiri ale sarcinilor planificate. De la începutul anului pînă în prezent s-au dat peste plan produse în valoare de 1.400.000 lei. Vasile Teodorescu, de la secția de conserve de fructe Fălticeni, care execută operația de închidere a cutiilor, participă, cu priceperea și îndemînarea sa, la obținerea unor produse de bună calitate Foto . D. HUȘEANU Cîteva „cuie" prin atelierele de cizmărie Sezonul rece ne îndeamnă să ne aruncăm o privire și la indexul garderobei. Un pantof sau o gheată uzată reparată gospodărește prinde foarte bine pe vreme de ploaie sau de lapoviță. Se fac și economii substanțiale în bugetul familiei. Explicabil, deci, afluxul cotidian spre atelierele de reparații încălțăminte ale meșteșugarilor. Placheuri numai pentru bărbați Ne-am oprit la secția de reparații nr. 1. Remarcăm rafturile pline de încălțăminte primită. Practic, se face față numărului mare de Comenzi. S-a adoptat un sistem de planificare în funcție de numărul lucrătorilor. Se pot executa atît remedierile urgente cît și cele substanțiale. O pereche de pingele se poate pune în 4 zile, înseamnă că solicitanții care vin peste limita de comenzi, fie că așteaptă mai mult, fie că se adresează altor secții. Gospodina Malcinschi : „Sînt de cîțiva ani clienta acestui atelier. Mă atrage promptitudinea execuției lucrărilor cît și calitatea lor“. Notă bună pentru firma meseriei, însă lucrătorul Vasile Grădinaru ne destăinuie ceva despre nemulțumirile cîte de „culise“ : „Poate și rafturile acestea s-ar descongestiona dacă am avea unele materiale feroase de rezistență. Deseori lipsesc placheurile și texturile. Lipsesc aproape total placheurile pentru încălțămintea fină de damă. Aprovizionarea noastră se face prin magazinele de specialitate. Această marfă nu există. Nu pricepem de ce“. Responsabil - fantomă La secția nr. 3 reparații, doi clienți sunt martorii unei scene penibile. Responsabilul, Constantin Doroftei, care primește și comenzile, este absent. Cel care întreabă este informat că se află la sediul U.R.C.M. Omul vrea să se convingă, deoarece este a treia oară cînd îl caută și nu-l găsește. Chiar un vicepreședinte al meșteșugarilor informează, însă, că nu se obișîlnuiește ca tovarășii din conducere să cheme pe cineva timpul programului, pentru îa nu-1 perturba de la lucru. Dar a unde este responsabilul ? Același lucru întreabă și o clientă. Cere apoi, condica de reclamații să consemneze neregula. „O avem în buzunar“, răspunde rîzînd un lucrător în vîrstă (păcat de vîrstă!). Restul lucrătorilor se molipsesc de rîs. . . Atitudinea aceasta condamnabilă nu mai necesită comentarii. Necesită însă măsuri de prevenire. Epopeea tocăluicui Complexul meșteșugăresc din Ana Ipătescu te primește cu fațada eleganței. Dezamăgire la secția de reparații încălțăminte. Un spațiu strict, neadecvat. Condiții proaste de lucru. Clienții vin în număr foarte mare. La fața locului însă trag ponoasele tărăgănărilor. Mai e și o altă deficiență căreia responsabilul Ștefan Schneider nu-i găsește leacul. Tocul cui de la pantoful feminin. Ca modă s-a impus fără drept de apel. Osul începe însă cînd tocul metalic se uzează. Rezervele sunt rarisime în ateliere. Pentru a se repara, este necesară o incizie în metal pe care cizmarul n-o poate face. Clientul este trimis la atelierul metalurgic al cooperativei. Dar aici întîmpină rezistență din partea salariaților, pe motiv că lucrarea nu este rentabilă. Alte tărăgănări. Și totuși „cuiul“ se poartă. E și elegant dacă ne gîndim bine. Industria îl fabrică în modele dintre cele mai variate. O soluție ar fi specializarea a cîte unui cizmar în asemenea lucrare și dotarea atelierelor cu cîte o bormașină. Sau, introducerea „oficială“ a lucrării la secția reparații metalice a cooperativei. Și o concluzie: de ce nu se înnobilează brățara ? i încă de pe vremea primelor manuale școlare am fost învățați despre noblețea fiecărui meșteșug. Cizmarul și-a avut poemele sale. Să ne amintim numai de Neculuță, el însuși poet și cizmar. E un cîntec al perseverenței. Un ritual al migalei și răbdării. . . La Suceava, în cele 3 ateliere de încălțăminte, atît de folositoare oamenilor muncii, lucrează un număr prea mic de meșteri, față de numărul populației în continuă creștere. Situația se va resimți și mai mult în perspectivă. Dintr-o simplă observație, am dedus că marea majoritate a lucrătorilor sînt oameni destul de în vîrstă. Ne-a mirat absența tinerilor din acest sector de muncă. Schimbul de mîine, deci. pare să fi uitat conducerea U.R.C.M. că și această brățară a meșteșugului trebuie înnobilată cu vremea ? VICTOR MICU