Zori Noi, martie 1967 (Anul 20, nr. 5975-6001)

1967-03-01 / nr. 5975

J BIB VERTICALA LA BOTOȘANI NOUL IN CONDUCEREA ECONOMIEI In cuvîntarea rostită la Ple­nara C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, tovarășul Ni­­colae­ Ceaușescu a subliniat în­datorirea organelor și organi­zațiilor de partid de a se preo­cupa îndeaproape de perfec­ționarea continuă a conducerii activității economice, în vede­rea ridicării calitative a mun­cii în acest domeniu. De ce depinde înfăptuirea acestor ce­rințe ? Ce metode să folosim pentru dezvoltarea spiritului de inițiativă al organizațiilor de partid, al comuniștilor ? Cum să acumulată îmbinăm experiența cu receptivitatea față de tot ce este nou și înain­tat ? Răspunsurile, la aceste întrebări sînt multiple. In cele ce urmează mă voi referi la cîteva măsuri luate în acest domeniu de Comitetul raional de partid Rădăuți, să arăt di­recțiile spre care ne concen­trăm atenția în prezent, căile ce le vom urma în timpul care urmează. O largă acțiune de partid Documentele plenarei au dat o orientare precisă asupra problemelor economice actu­ale : reducerea cheltuielilor de producție, lichidarea re­buturilor și a pierderilor pla­nificate, organizarea supe­rioară a producției și a muncii, folosirea rațională a forței de muncă. Realizarea acestor­ia- DUMITRU IACOB secretar al Comitetului raional Rădăuți al P.C.R. portante deziderate constituie în momentul de față principala pîrghie pentru creșterea efi­cienței întregii activități eco­nomice. Avînd permanent în vedere realizarea unor obiec­tive de perspectivă, biroul co­mitetului raional de partid a trecut, înainte de toate, la lua­rea unor măsuri care să deter­mine îmbunătățiri imediate în producția curentă a întreprin­derilor. La IPROFIL, economică, cu sprijinul comisia unor­­ specialiști din cadrul unității, soluționat îmbunătățirea coeficientului pe schimburi, determinînd creșterea volumu­lui producției cu aproape un milion de lei. Un alt studiu, întreprins în unele întreprin­deri, a condus la sporirea micii mecanizări cu alte 21 de lu­crări care vor aduce economii, la sfîrșitul acestui an de circa 2.500.000 lei. O dată cu aplicarea­ în prac­tică a măsurilor care au rezol­vat unele deficiențe de mo­ment, avem în vedere iniți­erea unei largi acțiuni de par­tid privind rentabilizarea pro­duselor la cele două întreprin­deri Falcău, forestiere­— Rădăuți și la întreprinderea de industrie locală și cooperația meșteșugărească. .A fost consti­tuită o comisie, raional de partid, la comitetul precum și comisii similare în întreprin­deri care vor studia pînă în cele mai mici amănunte, cau­zele („totdeauna interne“) care generează pierderi, posibilită­țile de rentabilizare a întregii game de produse. Un prim re­zultat s-a înregistrat la I. F. Rădăuți, unde, oricît de ciudat ar părea, lemnul de foc era nerentabil. Căutările comisiei au dus la descoperirea unor forme noi de valorificare : lemnului de esență moale, transformat în lamele pentru lăzi, panouri, șoproane, i s-a asigurat­­ un grad sporit de rentabilitate. Exemplul dat de­monstrează că atunci cînd e­­xistă interes, frămîntări, cînd sînt antrenate în căutări cele mai agere minți, rezultatele în­cununează totdeauna descope­rirea de noi rezerve, care, timp îndelungat, s-au găsit în preaj­ma noastră. Firește aria studiilor de per­spectivă pe care le vom între­prinde este mult mai largă. Ne-am propus, încă de la în­ceputul acestui an, organizarea unui studiu privind rentabili­tatea transportului în din oraș­ul Rădăuți ; un comun altul este rezervat folosirii raționale a forței de muncă în întreprin­derile forestiere Esențial este ca aceste studii să iu amprenta unor rapoarte poarte efe­mere ce se cos la dosar după ținerea unor ședințe. Dovada eficienței este rezultatul palpa­bil, material, adică ceva ce ră­­mîne fixat în fondul economic al întreprinderii, în cifrele globale și în salariul mediu al fiecărui muncitor deopotrivă. Deși in unele sectoare—­trans­portul auto și C.F.R., coopera­­rația meșteșugărească — nu a­­vem cadre de specialiști, ne vom strădui, să activizăm, în sprijinul comisiei economice, cele mai calificate cadre din raion. Una din rezervele inepuiza­bile de care dispunem — atît pe­­ șantiere cit și în întreprin­deri — este organizarea știin­țifică a producției. Dar ce se înțelege prin această noțiune ? Uneori, chiar factori de răs­pundere din industria raionu­­ l Continuare în pagina a III-a) Agerpres transmite: s Arhivele statului din Tg. Mureș au achiziționat un valoros document din vremea lui Avram Iancu. El cuprinde memorii po­litice dintre anii 1840 și 1870 scrise de Ion Oros, vi­­ceprefect al lui Avram Iancu și conducător al o­­perațiunilor efectuate la 1848 de țăranii răsculați pe cursul mijlociu și superior al Mureșului. Manuscrisul, care cuprinde 407 pagini, descrie evenimentele care au precedat revoluția din 1848, noi mărturii privind activitatea revoluționară a lui Avram Iancu și a altor conducători ai revoluției din această parte a Tran­silvaniei. Documentul se referă, de asemenea, la activitatea pentru convo­carea adunării de pe Cîm­­pia Libertății, de la Blaj, precum și la lupta româ­nilor din Transilvania pen­tru autodeterminare în pe­rioada anilor 1861—1865.­­ Pentru continua îm­bunătățire a asistenței­ me­dicale a tineretului stu­dios, în unitățile medica­le studențești din Bucu­rești, Brașov, Craiova, Clu­j, Galați, Iași și Timișoara vor fi înființate în acest an noi cabinete de stomatolo­gie, iar actualele labora­toare de tehnică dentară vor fi extinse. In unele că­mine studențești vor create, de asemenea, punc­te­le sanitare încadrate cu personal mediu. O atenție deosebită va fi acordată îmbunătățirii con­dițiilor igienico - sanitare din cămine­ și cantine, pre­cum și antrenării tuturor studenților la controalele medicale periodice, contro­lul microradiofotografic și altele­ vii . Cu prilejul organiză­sărbătoririi în țara noastră, între 4 și 6 mai, a Centenarului • sistemului monetar național al Ro­mâniei, la Ministerul Fi­nanțelor a avut loc marți dimineața o conferință de presă. Cu această ocazie, reprezentanți ai Ministeru­lui Finanțelor au informat pe ziariști,­ despre manifes­tările care vor avea loc cu prilejul sărbătoririi eveni­mentului. Printre Ministerul Finanțelor, altele, în colaborare cu Banca Na­țională a Republicii Socia­liste România, va organiza în Capitală o adunare fes­tivă, urmată de o sesiune de comunicări științifice, în cadrul căreia vor fi tra­tate probleme privind sis­temul și circulația băneas­că în țara noastră, istoria sistemului­ monetar națio­nal. In același timp va fi deschisă o expoziție nu­mismatică în care va oglindită evoluția circula­ți­­iei bănești­­ pe teritoriul României. De asemenea, se va bate o medalie come­morativă și va fi emisă o serie de mărci poștale. CENTRALA IT R­ IN NUMĂRUL I AI A M. E.MINESCU u - Diferențiați dupâ cerințele vîrstei și preocupărilor SPORT: O Bilanțul muncii pe un an la box O Etapa regională a „Cupei S.M.T.“ Anul XXI ar. 5975­4 pagini 25 bani miercuri 1 martie 1967 Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Stația de preparare a minereurilor de la Tar­­nița. Alexandrina Cioa­ră, laborantă principală determinînd cu ajutorul electrolizei, cantitatea de cupru din concentrate Foto : I. NOUR ÎNSEMNĂRI MÂRȚIȘOR Astăzi suntem­ cu toții niște adolescenți. Trăim ziua când sentimentele noastre au de trecut printr-o emoțio­nantă probă lirică. Cu 21 de zile înainte ca însăși soare­le să se fi prins pe pieptul primăverii, dăruim sau pri­mim aceste semne ale gingășiei sufletești — m­ărțișoare­­­­le. Gestul e delicat și, făcîndu-l, vestim înaintea păsări­lor sosirea dezinvoltă a echinocțiului. El aparține ele ,res­pect și contribuie la infrimusețarea existenței noastre umane. Astăzi sentimentele noastre dau mugu­ri. Și de aceea nu știm care miit sau iub­ită, soț,­­soție,ori mamă nu primește sau dăruie — fără a fi convenționali — măr­țișorul ca pe o matricolă a anotimpului in care, începe să crească iarba. Naturalețea gestului depinde de educația ■ [UNK]­sentimen­­­telor. De copii dăruim mărțișoare mamelor , și invățătoa­­relor noastre, cu atît mai mult, maturizîndu-ne, nu trebuie, să renunțăm­ la delicatețea și mărinimia adolescentină. Un mare scriitor contemporan,,­­ aflindu-se intr-un martie trecut la Suceava, a dăruit femeilor dintr-o sală nenumărate­ mărțișoare.­­Nu spunem că gestul a emo­ționat pînă la lacrimi chiar, dar, în primul rind, a contri­buit la înfrumusețarea morală a acestui om. „ In astfel de' ocazii­ solicităm­­ din partea creatorilor de mărțișoare un plus de imaginație artistică și de fan­tezie. Trebuie să facem ca mărțișorul să suri dă de inge­niozitate pe pieptul­­ cel mui care îl poartă, iar acesta îm­preună cu cel care-l dăruie să trăiască adevărate momen­te­­ de plenitudine sufletească. Să facem ca ziua de 1 martie să fie zbor de fluture roșu. CONSTANTIN ȘTEFURIUC Simbol de primăvară Receptivitatea lucrătorului din comerț Aproape zilnic sosesc la re­dacție sesizări prin care ni se semnalează diverse neajunsuri prezente încă în unitățile co­merciale. Numai în­ ultimele 5 luni (perioadă luată de noi în studiu), s-au primit peste 100 asemenea scrisori. In a­­ceeași perioadă am publicat 20 articole, cîteva foiletoane și numeroase note pe­­ teme din comerț. Eficacitatea ? Spora­dică, ...numai de moment, căci și în cazurile cînd lipsurile au fost remediate, în scurtă vreme s-au semnalat din nou. Cu alte cuvinte, se constată niște nea­junsuri, se scrie, se critică, se răspunde că „s-au luat mă­suri“ ( ? !) și apoi1 uitarea își spune cuvîntul. Dacă am cerceta de pildă colecția din ultimul an am ve­dea că despre aprovizionarea necorespunzătoare a magazi­nului­­ „Scufița roșie“, din ceara s-a scris cel­­ puțin Su­de 10 ori. In cîteva rînd­uri au so­sit­­ la redacție cumpărătoare indignate, ,afirm­ând­ ca ceea ce au dorit să cumpere , nu au găsit­ la magazinul­­ respectiv. . Cum au răspuns organele vi­zate ? Prin justificări care mai mult acuză decit scuză, încer­­cînd cu așa - zise motive o­­biective să-și ascundă propriile lor lipsuri. Mingea responsa­bilităților s-a pasat astfel de la O.C.L. la I C.R.T.I. și la fur­nizor, fără ca să se schimbe ceva in mersul lucrurilor. Pă­cat că aceste „jonglerii" nu au darul de a suplini de mărfuri. Și acum necesarul lipsesc șosetele de lună, pijamalele, costumașele, cămășile băieți, ghetele — cerințe pentru cu­rente și foarte modeste pentru anul 1967. In numărul 5.882 din 11 no­iembrie a apărut articolul in­titulat „In atenție : reducerea cheltuielilor de circulație”, semnat de un colaborator de la Filiala din Rădăuți a Băncii Naționale. Au răspuns mai multe unități. Cităm, pentru edificare, doar două fraze : „Este adevărat că Banca Na­țională a trecut la cheltuieli restante un milion lei la Filia­la Rădăuți și aceasta datorită tov­ inspelor Teodor Maierea­­nu, care a exagerat unele pro­bleme de aprovizionare“. Cu­rioasă optică ! Și mai departe. „Menționăm că nici celelalte fi­liale nu și-au realizat planul de desfacere aproape cu valoare, dar organele aceeași Băncii Naționale nu le-au trecut la credite restante“ (n.a. — ca tov. inspector Teodor Maiereanu). Semnează I. Bulancea, directo­rul O.C.L., Alimentara inter­­raionala Suceava,­ și M. Con­­stantinovici, contabil șef. Iată deci că doi conducători de u­­nitate, în loc să fie intransi­genți și obiectivi, sunt nemul­țumiți de corectitudinea unui inspector de bancă. Faptul nu este ieșit din comun, deoarece un răspuns similar ne-a parve­nit și de la direcția comercia­lă. Dacă așa gîndește organul tutelar, dacă receptivitatea sa critică este atît de limitată, a­­tun­ci să nu ne mai mire că lipsurile se perpetuează, că ele se transferă dintr-un loc intr-altul. Există și o altă de însușire a criticii, modalitate mult articolul intitulat Nu de structurări care contravin „Re­in­tereselor cumpărătorilor” iscat multe discuții printre cei a­vizați. Interesante sînt însă răspunsurile sosite la redacție. Să le comentăm. întreprinderea Vinalcool: 1. Multe justificări . 2. Se evi­dențiază discret meritul colec­tivului care a remediat lipsu­rile, livrînd pe piață cantități însemnate de diverse mente de băuturi. Numai sorti­pe CARMEN PANĂ (Continuare în pagina a IlI-a) V Lucrări de modernizare a aeroportului din Suceava La aeroportul din Su­ceava continuă lucrările de modernizare. Acum se execută construcția plat­formei de îmbarcare - de­barcare pasageri și căile de acces la pistă. Ele sînt pla­nificate a fi terminate la sfîrșitul lunii aprilie a.c. în prezent, orașul Suceava este legat de capitala țării prin avioane „II — 14“ care circulă în zilele de luni, miercuri și vineri. Cu începere de la 1 apri­lie, avioane, în cursă spe­cială, vor aduce zilnic, la Suceavă, la ore ale dimi­neții, presa centrală. Datorită marii capaci­tăți a avioanelor, ce deser­vesc Suceava, pot fi trans­portate și mărfuri fragi­le și perisabile, fără amba­laje speciale, avînd o greu­tate variind de la 12 pînă la 3.000 kg. Sesiune științifică medicală Ieri, în sala de ședințe a Spitalului unificat din Sucea­va s-au desfășurat lucrările unei consfătuiri regionale pe teme de radiologie și oncolo­gie. Au participat, în afară de medicii din orașul Suceava, invitați de la­ Institutul onco­logic din București, de la In­stitutul medico - farmaceutic din Iași, medici radiologi, on­cologi, chirurgi, obstetricieni și anatomo - patologi de la spitalele din regiunea Suceava. Au fost prezentate următoa­rele comunicări : „Probleme clinice în dezbaterile celui de­al IX-lea Congres internațio­nal de oncologie de la To­kio 1966“ (dr. V. Dragon — București) ; „Biopsia in cance­rul mamar“ (prof. dr. docent, I. Iancu — Iași) ; „Aportul mamografiei în diagnosticul și tratamentul neoplasmelor mam­are“ (prof. dr. docent Gh. Chișleag — Iași) ; „Experiența clinicii radiologice Iași in tra­tamentul neoplasmului mia­mar“ (dr. C. Petro­vanu — Iași) ; „Considerațiuni asupra neoplasmului mamar­­ din ulti­mii opt ani în regiunea Suc­ea­va“ (dr. A. Weizman, cit. I. Buzdugan, asist med. Rotari și Georgeta Dănilă Elena — Suceava ); „Tratamentul neo­plasmului mamar în serviciul de roentgenterapie — Sucea­va în ultimii zece ani“ (dr. Munteanu, dr. Șt. Cazincu, dr. E. Rusu — Suceava); „Ree­­­chilibrarea funcțională a­ bol­navilor neoplazici în cadrul tratamentului complex“ (dr. A. Onu — Suceava), lucrările consfătuirii au a­­nalizat,progresele realizate în problemele de etiologie și te­rapeutică ale cancerului. Mul­te dintre comunicări s-au re­ferit la importanța precoce a cancerului depistșrii mamar și la rezultatele obținute în ultimul timp prin aplicarea u­­nor tratamente complexe. Stația meteorologică Suceava comunică : In zilele de 27—28 februarie a.c., vremea a fost in general frumoasă, cu­ cerul variabil. Vîntul a suflat slab, predominind din sectorul sudic. Temperatura aerului, în creștere , maximele au fost cuprinse între 4 grade la Rău­seni și Avrămeni și 12 grade la Suceava, iar minimele din timpul nopții. Intre minus 3 grade la Dorohoi și 2 grade la Cîmpulung. La Rarău, temperatura oscilat între zero grade și 4 grade, iar ieri dimineață, , la ora opt, a a fost de un grad.­­In următoarele zile,, vremea devine schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitații slabe, locale. Vîntul va su­fla potrivit din sud - vest. Temperatura aerului, staționară , mi­nimele vor fi cuprinse între minus 5 grade și minus 2 grade, iar maximele intre 5 grade și 9 grade. Ceață locală. UN HOTEL­ORAȘ Recent și-a primit primii oaspeți o parte a hotelului „Rossia“, construit în străve­chiul cartier Zariadie din ime­­diata apropiere a Kremlinului și Pieței Roșii. Privit din turnul Spasski, ansamblul hotelului apare ca un imens pătrat din beton, o­­cupînd o suprafață de 40.000 metri pătrați. Pe fiecare latu­ră a pătratului se înalță cîte 12 etaje. Corpul turn dinspre magazinul universal „GUM“ va avea 22 de etaje. Deocamdată a fost dată în folosință aripa dinspre Krem­lin cu 500 de camere. Să in­trăm împreună cu numeroșii oaspeți ai Capitalei sovietice, care trag aici, și să aruncăm o privire înăuntru. De la pri­mii pași observăm grija deo­sebită pe care arhitecții și con­structorii au acordat-o confor­tului celor 920 de oameni ce pot fi găzduiți aici. La parter se află administrația, biroul ,de informații, garderobe spațioa­se, un mare restaurant. Atra­ge atenția ringul de dans din centrul sălii — un uriaș „co­vor“, realizat de artistul mos­covit I. N. Sorg, din parchet de diferite culori și nuanțe : stejar obișnuit, stejar marin de culoare neagră, păr, mes­teacăn de Karelia, frasin, car­pen, reînviind astfel tradiția parchetelor încrustate, înflori­toare odinioară în Rusia, restaurant pot lua masa și­în­multan 900 de persoane. Luăm unul din lifturile ra­pide care ne urcă la etajul 10. Străbatem un coridor lung de 800 de metri, luminat cu ziua. Zgomotul pașilor este absorbit de covorul gros din fire sin­tetice. De o parte și de alta — uși elegante în imitație de acaju. Intrăm într-o încăpere primitoare, cu tapete lavabile, fotolii confortabile, dulapuri în pereți, paturi joase. Pe o măsuță — un telefon alb. In­tr-un golf —■ o lampă cu aba­jur. La ferestre — perdele în culori agreabile. Sala de baie este în faianță vernil. Loca­tarul poate să-și „comande" microclimatul, cu ajutorul unui termoregulator, care menține automat în cameră temperatu­ra și umiditatea dorită. Exis­tă și apartamente cu două sau mai multe camere, prevăzute cu frigider, bar, televizor, în­­tr-un cuvînt, cu tot ce presu­pune confortul modern. în prezent se desfășoară lu­crările de finisaj în celelalte corpuri ale hotelului. încă în primul trimestru al acestui an va intra în funcțiune și aripa sudică cu fațada spre ra îul Mos­cova, și aripile nordică și esti­că și corpul turn, în cele 3.290 de camere, cîte va avea în to­tal „Rossia“, vor putea fi găz­duite circa 6.900 de persoane. Hotelul va dispune de două săli de cinema cu ecran lat, cu cîte 750 de locuri fiecare, trei restaurante și numeroase bu­fete și braserii, la care vor putea lua masa simultan 4.000 de persoane, o sală de specta­cole cu 3.000 de locuri, a doua ca mărime din Moscova după S.­PODINA Corespondentul Agerpres la Moscova (Cotitnuareln pag. a W­s)

Next