Zori Noi, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 6002-6027)

1967-04-08 / nr. 6008

ZORI NOI PAGINA 2 (Urmare din pagina I) posibilitate. (Spre exemplu, le-am dat compuneri în care trebuiau să folosească noțiu­nile de gramatică predate în­­tr-o anumită perioadă). Pen­tru ca ei să sesizeze fru­musețea anumitor obiecte de studiu, capitole sau lecții, în­­drăgindu-le, am inițiat diferi­te jocuri, concursuri de per­spicacitate, orientări pe hartă și în natură, vizite la între­prinderi etc. S. NIMIȚAN: — De foar­te mare însemnătate în pro­cesul de formare a dragostei pentru învățătură este răspla­ta muncii de învățare, nota, care poate să-l mobilizeze pe elev sau să-l descurajeze, în raport de firea copilului. La începutul anului școlar, elevii mici (chiar și cei din clasele a V-a a Vl-a), nu trebuie sanc­ționați numaidecît prin note slabe. Este perioada de aco­modare după vacanță, cînd e nimerit să facem o sărbătoa­re din notare, atrâgîndu-se a­­tenția celor ce vin nepregătiți că trebuie să reintre în ritmul muncii școlare. Să nu fim zgîrciți la laude și evidențieri dacă elevii le merită­­ să fa­cem totul ca învățătura să devină o activitate plăcută pentru ei. Pericolul „dădăcirii“ elevului mic... RED. — S-a observat aici, pe drept cuvînt, ca în rare clasele I—IV sunt cazurile de elevi dezinteresați de cunoaș­tere. Clasele a V-a și a VI-a ne oferă, în schimb, surpriza unei diferențieri rapide între „curioși“ și „indiferenți“. Cum se ex­plică acest lucru ? MIN­AI FILIP, directorul școlii generale nr. 1 . — Une­ori intrarea într-un colectiv nou sau schimbarea sistemu­lui de predare (pentru fieca­re obiect, alt profesor, nou, necunoscut), îl face pe elev să-și piardă siguranța.. Există, însă, pe alocuri, la clasele I — IV, un sistem de muncă insuficient de stimulativ pen­tru creșterea efortului indivi­dual al elevilor. Pe de o parte, o anumită concepție că vîrstei mici îi revin sarcini mici și facile, pe de alta, însuși fap­tul că elevii nu sînt notați rit­mic (am asistat la lecții care s-au terminat, fără a aduce nici o notă în catalog) că unii învățători „pregătesc“ îndelun­gat elevul pentru notare, pu­­nîndu-i nota numai atunci­­ cînd se întîm­plă să răspundă bine, sînt destul de dăunătoa­re. In felul acesta, unii elevi sînt duși la „remorca“ clasei. Ajuns în clasa a V-a, copilul se obișnuiește greu cu ideea că nota nu se ia pentru „bu­năvoința de a învăța“, ci pen­tru cunoștințele însușite. tzatează caietele, deci nu i se dă posibilitate să se eviden­țieze, să arate ce cunoaște, in­teresul pentru cunoaștere sca­de. Uneori aproape complet. Cînd școlarul înțelege (poate cu prilejul tezelor sau al exa­minării de sfîrșit de trimestru) că noțiunile neînsușite îi sînt, totuși, necesare, este uneori prea tîrziu. Deprinderea gre­șită s-a instalat și el nu are posibilitatea de a lupta împo­triva ei. Informația abundentă - frină sau stimul? RED. — Așadar, tre­buie să înțelegem că în­vățătorului de la cla­sele I — IV îi revine îndatorirea de a forma la elevii săi capacitatea de a înțelege că nu no­ta este scopul studiului, ci imensa satisfacție de a cunoaște mereu mai mult. Deci o motivație superioară, de perspec­tivă a învățării. In a­­celași timp, profesorii nu trebuie să facă ab­stracție de particularită­țile de vîrstă ale elevi­lor din clasele V—VIII, uitînd că sînt datori să consolideze unele de­prinderi, să-și facă obiec­tul plăcut și accesibil, să dezvolte în continua­re curiozitatea științifi­că. MIHAI FILIP — Mai m­u­lt chiar , pe măsura ce elevii îna­intează în vîrstă, trebuie să ne stea în atenție gruparea lor în diverse cercuri, conform în­clinațiilor și intereselor pe care le manifestă. Cercurile pe materii au menirea de a oferi copiilor și adolescenților cunoștințe de specialitate, de­pășind nivelul clasei respecti­ve, de a le crea deprinderi practice și de a-i orienta pro­fesional. Desigur, trebuie evi­tată unilateralizarea absolută a intereselor.­­Spre exemplu, un elev al nostru are un mic laborator de fizică acasă. Aici își­ petrecea zile întregi, u­itînd de toate. Dirigintele i-a pretins însă, să recite o poezie într-o adunare pionierească. La în­ceput, elevul a încercat să se eschiveze. Dar, în urma succe­sului repurtat, a cerut singur să mai recite și cu alte ocazii­. LUȚICA ȚINTILA, direc­toarea liceului nr. 2. — Toa­te acestea nu trebuie să ducă însă la suprasaturarea elevilor cu informații de tot felul. In­formarea prea largă nu se dă posibilitatea de a asimila cu­noștințele noi, obosindu-le me­moria. Pe de altă parte, e de la sine înțeles că nu pot fi opriți de la informarea neor­ganizată, extrașcolară. Măies­tria profesorului se evidenția­ză tocmai în capacitatea lui de a se ține la curent cu nou­tățile de specialitate pe care le află și școlarii săi, de a le explica și organiza în mintea acestora. Timpul autocunoasterii RED. — l’utem con­chide deci, că informa­rea bogată nu poate de­veni o frînă a interesu­lui pentru învățătura organizată, decit în ca­zul cind profesorul nu-i sprijină pe elevi în pre­lucrarea datelor culese de ei pe diferite căi. PAUL LEU, șeful Secției de învățămint a orașului Sucea­va : — In același timp, să evi­tăm excesul de îndrumare „pas cu pas“ a elevilor, strașnica supraveghere care le ia posi­bilitatea să-și manifeste pro­pria gîndire, propria persona­litate. Asemenea tendințe au început să se manifeste atît la unii profesori cit și la o sea­mă de părinți, și ele obișnu­iesc elevii să fie mereu con­duși de alții, frînîndu-le ini­țiativa creatoare. VICENȚIU MAN, asistent la Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava: — A avea de­prinderea de muncă indepen­dentă nu înseamnă numai a rezolva o sarcină dată, ci și de a căuta o sarcină de rezol­vat. Acesta este în esență ro­lul formativ al școlii: crearea de oameni capabili să mun­cească independent pentru propria creștere intelectuală, convinși că nimeni nu poate face pentru altul efortul de a învăța. S. ȚINTILA : — Și părinții trebuie să se ferească de a-și „dădăci“ mereu copiii. Fami­liile au importanta îndatorire de a organiza timpul copiilor, de a le supraveghea ocupațiile, fără să gîndească în locul lor. Prof. VALERIA SAVEANU : — După mine, cauza principală a lipsei unor deprinderi de studiu independent la elevii mari se datorește faptului că, în munca noastră, plecăm a­­desea de la instrucție spre e­­ducație, urmărind în primul rînd transmiterea de cunoștin­țe. In felul acesta, latura in­structivă și cea educativă nu se îmbină organic. Elevul nu e convins că tot ce i se predă în școală îi va fi de folos în viață. .Avem deci datoria de a accentua mereu pe utilitatea cunoștințelor ce le transmitem. MIHAI FILIP : — Și să nu uităm să formăm totodată con­știința civică și patriotică a viitorilor cetățeni. Demnitatea cetățenească, sentimentele de înalt patriotism sunt un exce­lent stimulent de permanentă autodepășire. VALERIA SAVEANU : — Dar a ști ce trebuie să faci nu înseamnă însă a ști cum să faci. Nu-i vom putea ajuta pe elevii noștri să se autoperfec­­ționeze, dacă nu-i vom cunoaș­te sub toate aspectele (psiholo­gic, mediu familial, antece­dente educative etc), și nu-i vom îndruma să se autocu­­noască spre a-și dezvolta ca­litățile și a-și reprima trăsă­turile negative de caracter. Este o concluzie ce mi-a fost sugerată de înșiși elevii mei, predîndu-le noțiuni de psiho­logie. Vîrstă liceului este, în­deosebi, vîrstă autocunoașterii. DORINȚA DE A ȘTI ...și efectul stimulator al controlului A. AOLARIȚEI — La prea­dolescenți, deprinderile de muncă independentă nu sunt încă deplin consolidate. Ei încă mai așteaptă controlul permanent al profesorului a­­supra muncii lor. Aprecieri­le acestuia sunt în continuare un stimulent, admonestarea — o prevenire că nu muncește cum trebuie. Dacă într-un tri­mestru întreg, cum se mai întîm­plă uneori la clasele V— VIII, elevului nu i se pune nici o întrebare, nu i se con- In loc de concluzii Multe concluzii pre­țioase se desprind din însăși lectura prezentu­lui schimb de opinii. Subscriem cu toată con­vingerea la propunerea profesoarei VALERIA SÄVEANU (făcută cu prilejul „mesei rotunde“) de a se constitui, în Suceava, un colectiv de cercetare pedagogică­­sociologică, al cărui a­­port substanțial la cu­noașterea profundă și multilaterală a elevilor să vină în sprijinul pro­cesului de Sugerări, de învățămint, asemenea, invitarea elevilor din ul­timele clase la sesiunile de comunicări și refera­te ale filialelor societăți­lor științifice. Munca de cercetare științifică a profesorilor lor ar fi un e­­xemplu stimulativ pen­tru ei. 6.00­6.10­7.00 PROGRAMUL I BULETIN DE ȘTIRI. Concert de dimineață. RADIOJURNAL. Sumarul presei. Muzică ușoară. Emisiune de folclor. Clubul voioșiei. Pe aripile cîntului. Muzică ușoară. Drag mi-e cîntecul și jocul. Transmiteri pentru sate. Muzică ușoară. Muzică din operete. Fantezii și variațiuni pen­tru pian de Mozart. BULETIN DE ȘTIRI. Radio atlas. Concert folcloric. Album de melodii. De toate pentru toți. RADIO JURNAL. Estrada duminicală. Programul orchestrei de muzică populară a Radio­­televiziunii. Muzică ușoară. Muzică ușoară. In lumea operei. Sport și muzică. Varietăți muzicale. Programul orchestrei de es­tradă a Radioteleviziunii, 20.00 RADIOJURNAL. Sport. *0.15 Muzică ușoară. 20.30 Teatru scurt. „Martorii“. Scenariu radiofonic de Mi­lan Uhde. 21.00 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. Muzică de dans. RADIOJURNAL. Sport. Muzică ușoară. Muzică de dans. Melodii și ritmuri.­­23.55 BULETIN DE ȘTIRI. 7.31 7.45 8.00 8.30 8.45 9.15 9.30 10.10 10.30 10.45 11.00 11.03 11.15 11.45 12.00 13.00 13.13 14.15 14.40 15.00 15.15 15.45 19.00 19.30 21.30 22.00 22.25 22.40 23.10 23.52­ RADIO DUMINICĂ 9 APRILIE 1967 PROGRAMUL NI 6.00 Cu cîntecul și jocul prin regiunile patriei. 6.30 BULETIN DE ȘTIRI. 6.35 Muzică din operete. 6.45 Raze de soare pe portativ. 7.15 Muzică ușoară. 7.30 RADIOJURNAL. Sport. 7.50 Miniaturi de muzică ușoară. 8.00 Program de valsuri. 8.20 Mici piese de virtuozitate. 8.30 Teatru radiofonic pentru copii. „Roata norocului“ de Constantin Chiriță. 9.50 Cîntece pionierești. 10.00 Piese pentru pian de Tu­dor Ciortea. 10.10 Doi interpreți de folclor : Ioana Crăciun și Ion Dră­­goi. 10.30 BULETIN DE ȘTIRI. 10.35 Cîntă Dan Spătaru. 11.00 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Fi­larmonicii de stat „George Enescu“. In pauză : Actualitatea cinematografică. 13.18 Concert de prînz. 14.00 RADIOJURNAL. Sport. 14.10 Trei cîntece — șase inter­preți. 14.30 Unda veselă. 15.00 Muzică populară. 15.30 Ilustrate muzicale. 16.00 BULETIN DE ȘTIRI. 16.05 Emisiune de folclor. 16.30 Noutățile discului românesc. 17.30 De dragoste. Eros și primă­vara. 17.40 Muzică populară. 18.00 Magazin - magazin. 19.00 BULETIN DE ȘTIRI. 19.05 Muzică ușoară. 19.20 Revista literară radio. 20.00 Din cele mai frumoase me­lodii. . . cele mai frumoase. 20.15 Petrecere dansantă. 21.00 RADIOJURNAL. Sport. 21.15 Album de romanțe. 21.35 Muzică ușoară. 22.00 Dans și tinerețe. 22.30 Moment poetic. Fantezii li­rice. 22.40 Cîntăreți români pe scenele lumii. 23.00 BULETIN DE ȘTIRI. 23.10 Festivalul muzical interna­țional „Flandra — 1966“. 0.57—1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Cultura porumbului va ocupa anul acesta întinse suprafețe. Pînă la începerea semănatului, în orele nefavorabile lu­crului în cîmp, mecanizatorii de la bri­gada de tractoare a S.M.T. Bu­­cecea, care deservește coopera­tiva agricolă din Siminicea, fac probele de funcționare a mași­nilor 2 S.P.C. 2. Foto : D. VINTILA PE TEME ECONOMICE DIN RAIONUL DOROHOI • Constructorii dorohoieni și-au încheiat pri­mul trimestru al anului cu sarcinile de plan în­deplinite (105 la sută). Volumul lucrărilor execu­tate în primele 3 luni ale anului se ridică la 1.217.000 lei. In prezent, ei lucrează la construcția blocu­lui de locuințe A­2. • Cu 1,5 la sută și-a depășit sarcinile de pro­ducție revenite pentru trimestrul I și colectivul de lucrători de la I.I.S. Hînțești. S-au produs, pes­te prevederile planului, 8 tone de amidon și 5 tone de dextrină. Producția marfă vîndută și încasată a fost îndeplinită cu 108,2 la sută. • Lucrările de electrificare a morii „Șiretul“ au fost încheiate cu succes. In curînd, moara își va relua activitatea de producție. • Cooperativa meșteșugărească „Sporul“ trecut de curînd la producerea unor mărfuri de o serie : lenjerie, salopete, sofale, încălțăminte etc. • Numeroase cooperative agricole de produc­ție din raionul Dorohoi și-au planificat irigarea unor importante suprafețe de teren. In cursul a­­cestui an, în cadrul cooperativelor agricole se vor iriga 555 de hectare, astfel că pe raion suprafața irigată va ajunge la 1.822 hectare. • Prin Uniunea raională a cooperativelor a­­gricole Dorohoi, cooperativele agricole și-au pro­curat 28 de instalații și 2 agregate de aspersiune, 9.000 m.l. conducte, 20 motopompe etc. Toate a­­cestea vor fi folosite la lucrările de irigații ce se vor efectua în cursul anului. Utilajele folosite in anii precedenți au fost revizuite și puse în stare de funcționare. • Amenajarea șantierului „Drumul național 29 A“ (Suceava — Dorohoi) e pe terminate. Pînă în prezent au și fost executate lucrări de săpă­turi, la un număr de 5 podețe, s-au montat cofra­­je pentru începerea turnării betoanelor, lucrări de terasamente, în mai multe sectoare ale drumului, (unde se execută lucrări de zidărie din piatră) etc. • La Fabrica de cărămizi Dornești ce apar­ține I.I.L. „Lupta pentru pace“ - Dorohoi, prin introducerea celei de a doua linii tehnologice, pro­ducția de cărămizi va ajunge la 8.000.000 bucăți. GHEORGHE MUNTEANU • Oficiul raional pentru valorificarea legu­melor și fructelor Dorohoi a livrat, unităților con­tractante, în cursul primului trimestru, peste 400 tone de cartofi, însemnatele cantități de cartofi au fost livrate atît beneficiarilor din țară cit și la export. In satisfacerea cerințelor beneficiarilor, D.R.U.L.F. Dorohoi, după cum ne scrie Dumitru Andrieș, directorul oficiului, întîmpină greutăți provocate de neprimirea la timp a vagoanelor so­licitate stației C.F.St. Dorohoi. Intre 28 și 31 mar­tie, pe rampa gării se afla depozitată cantitatea de 250 tone de cartofi, dar în această perioadă nici un vagon nu a fost repartizat pentru transportul cartofilor la beneficiarii din București, Ploiești și Buzău. Brigadă științifică La căminul cultural din Bărăști (comuna Ciumu­­lești), localnicii au avut o interesantă întîlnire cu membrii brigăzii științi­fice a Comitetului raio­nal»"pentru o cultură AȘÎr­di­tă­ Fălticeni, condusă de în­vățătorul Constantin NjȚlă­­cintă. In fața publicului nu­meros, membrii brigăzii științifice au vorbit des­pre : Securitatea europea­nă — cerință majoră a continentului nostru (C. Plăcintă), Creșterea albi­nelor și vindecarea matismului cu venin reu­de albine (prof. Roman Mîn­­docan), Cancerul și vin­decarea lui (prof. Valeriu Nicolau), Fenomene elec­trice în atmosferă (prof. Vasile Poleac). GH. ANDRIESCU Excursie de studiu Cu scopul de a funda cunoștințele apro­pre­date la orele de curs, con­ducerea Institutului peda­gogic din Suceava — la propunerea cadrelor di­dactice de la catedra de limba și literatura româ­nă — a organizat, cu stu­denții din anul al III-lea al Facultății de filologie, o excursie de studiu la Fălticeni. In timpul unei zile bo­gate în impresii și emoții, studenții au vizitat mu­zeul raional, precum și numeroasele locuri ale o­­rașului impregnate de a­­mintirile unui glorios tre­cut cultural: casa în care a locuit Ion Creangă în timpul cât a fost elev la „școala de catiheți“, fos­tele locuințe ale scriitori­lor Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Nicu Gane, Arthur Gorovei, V. POPOVICI și D. NEGURĂ — studenți Restaurantul cu autoservire „RAPID“ Fostul local al restaurantului „Moldova“, de pe strada Ștefan cel Mare din Suceava, a fost transformat recent într-un modern restaurant cu autoservire. In încăperile complet renovate, beneficiind și de o extindere spațiului, noul restaurant „Rapid“ a poate primi 160 consumatori, iar în orele de vîrf (12—16), pot lua masa aici pînă la 1.000 de con­sumatori. Decorația interioară modernă, mobilierul nou, confortabil, dau localului o notă de eleganță. Intre orele 6 și 22, vitrinele res­taurantului pun la dispoziția con­sumatorilor un bogat sortiment de mâncăruri, cuprinzînd : prepa­rate calde și reci, produse de co­fetărie și patiserie, dulciuri de bucătărie, mâncăruri moldovenești tradiționale, băuturi răcoritoare. In plus, zilnic se servește aici micul dejun. Foto : I. NEGREA Păstrăvărie modernă Primele cantități de icre au fost aduse și puse la embrionat în incuba­toarele noii păstrăvării de la Prisaca Dornei. Si­tuată într-un decor pito­resc, această păstrăvărie, care va fi dată în folo­sință anul acesta, dispune de 33 de bazine special amenajate pentru repro­ducția, creșterea și îngră­­șarea peștelui, precum și de incubatoare pentru embrionarea icrelor dezvoltarea puietului îna­­i­­nte de a fi deversat în bazine. Merită a fi menționat faptul că la întocmirea proiectului acestei păstră­vării s-a avut în vedere asigurarea unui conținut bogat în oxigen a apei din bazine, folosindu-se în acest scop o buclă a al­biei rîului care le traver­sează. Crescătoria de Prisaca Dornei va produ­sa ce anual 40.000 kg. păs­trăvi pentru consum, con­stituind și un minunat loc de agrement pentru tu­riștii care vor străbate meleagurile sucevene. Programul studioului Iași DUMINICĂ 9 APRILIE 1967 . Program de dimineață 6.00 BULETIN DE ȘTIRI. 6.05 „Așa-i jocul pe la noi“ — jocuri populare cu strigături. Muzică distractivă. 7.00 UNDE MERGEM ASTĂZI ? 7.10 „Hai la drum“ — excursie muzicală. 7.30 DRUMEȚIND PRIN SATE MOLDOVENE. „Intr-o zi de pri­măvară“. (radiocomentar realizat în satele comunei Ghe­­răiești, raionul Roman). Program de seară 16.00 BULETIN DE ȘTIRI. 16.05 Formații de muzică ușoară 16.30 „DUMBRAVA MINUNATA“ (emisiune de basme și povestiri pentru copii). 16.45 Muzică de estradă orchestrală. 17.00 RADIO - ALMANAH. 19.00 AZI IN ȚARĂ. SPORT. 19.10 Dansați in ritmul preferat. NOU ÎN LIBRARII M. Badea, I. Il­icioiu, Răscoala țăranilor din România, 1907, Edit. po­litică, 1967, 151 pag. Al. Vulpe, Mecropola Hallstattiană de la Feri­gile, monografie arheolo­gică, Edit. Acad. Republi­cii Socialiste România, 1967, 207 pag. Tilde Urseanu, Ion Za­negi­, Liviu Ionescu, Is­toria baletului, Edit, mu­zicală, 1967, 318 pag. Donald I. Cutler, Ini­țiere în programarea cal­culatoarelor, trad. din limba engleză, Edit, teh­nică, 1967, 236 pag. Ing. C. Cruceru, ing. P. Ursea, încercările cablu­rilor electrice în exploa­tare, Edit, tehnică, 1967, 99 pag. O. F. Solomon, Chimia polimerilor sintetici, Edit, tehnică, 1967, 568 pag. ță. S. Pașcovschi, M. Doni­Vegetația lemnoasă din Edit. silvostepa României, Academiei, 1967, 194 pag. Victor Gheție, Fără pro­teine nu există viață, Edit. științifică, 1967, 115 pag. Eugen A. Pora, Cinci luni în Oceanul Indian, Edit. tineretului, 1967, 428 pag. George Radu Chiro­­vici, Algoritm, poezii, 1967, E.P.L. 69 pag. TELEVIZIUNE DUMINICĂ 9 APRILIE 1967 9.00 Ora exactă. Cum va fi vremea, astăzi? 9.02 Gimnastica de dimineață. 9.10 Emisiune pentru copii și ti­neretul școlar : • Filmul „Mingea de foc“; # Recreația mare. 10.30 Emisiunea pentru sate. 12.15 Concert simfonic. După-amiază . Transmisiuni sportive. 18.15 Magazin 111. 19.15 TELEJURNALUL DE SEARĂ 19.30 Documente de piatră. Glasul pămîntului. Comentariul : Fănuș Neagu. 19.55 Cîntă tenorul Ion Piso. Acompaniază orchestra studio a Radioteleviziunii­ de Dirijor: Carol Litvin. 20.30 Film artistic : Pescarii din nordul sălbatic. Premieră pe țară. 22.05 In Bucureștiul iubit. Divertisment muzical-instru­­mental. 22.25 Invitatul nostru : Cîntărețul Franck Schübel (R.D.G.). 22.45 Telesport. 23.00 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 23.15 închiderea emisiunii, Pe cheltuiala cui ? Primind indicații de la organele agricole re­gionale și raionale, co­operatorii din Satu Mare — Rădăuți s-au deplasat cu autocamionul și toa­te formele necesare (dis­poziția de plată nr. 23), la lotul semincer Boto­șani pentru a ridica să­­mînță de trifoi. 400 kg., atît a fost cumpere. In stabilit să stoc erau doar 55 kg. Ca atare, au făcut o plimbare fără rost pînă la Botoșani. Dar pe ba­nii cui ? Cei care au dat indicațiile greșit (ne in­formează ing. Gh. Ione­­se, vicepreședinte al ARCAP Rădăuți) se află la consiliul agricol re­gional. E cazul ca tot ei să suporte și cheltuielile. „Meșteri drege­­strică“ Biserica Uspenia din Botoșani datează de cî­­teva secole. Declarată monument istoric, ea ar trebui să fie mai mult în atenția organelor lo­cale. Nu prea sînt vizi­bile schimbări pozitive. In schimb au făcut ceva constructorii. Grupul de șantiere nr. 1 Botoșani, al TBC Suceava, con­struiește în apropiere un obiectiv industrial. Autocamioanele și-au făcut acces la șantier prin curtea bisericii. Și au dărîmat gardul. Da­că au să procedeze tot așa, constructorii botoșă­­neni vor căpăta califica­tivul de „meșteri drege­­strică“. ■iS# CONTRAPUNCT „Locul lui“ Unii cad în șanț. Alții cad pe sub mese. Cad și rămin acolo. Gh. Moca­­nu, delegat — pe lingă I.F. Moldovița — C.A.P. Coțușca, din raio­n­­nul Săveni, cade în drum. Dar nu rămîne a­­colo. Ar încurca circu­lația ! Suflete miloase îl mută între bușteni. La Moldovița se zice că-și are „locul lui“. Nu știm, însă, ce se zice la Coțușca. Copii, nu vă descurajați ! Au trecut zile, săp­­tămîni în șir; a trecut și vacanța de primăvară a școlarilor și solarul din spatele blocului nr. 39, de pe strada Ștefan cel Mare Suceava — vi-l prezentămi în fotografia de față — a rămas în a­­ceeași stare, de paragi­nă. Și totuși copiii care înconjoară adeseori vesti­giile bucuriilor lor de o­­dinioară balansoare, scrînciobe ș.a. să nu se descurajeze. Este proba­bil că IGO își va respec­ta vechea promisiune de a le repara fostele mijloace de distracție, chiar înainte de ziua de 1 iunie. Fiindcă vem­ vor­ba de IGO, sugerăm ce­lor vizați ideea reorga­nizării și celorlalte sola­re din atîtea alte locuri, care nu se află într-o stare mai bună. Deci, copii, nu vă descurajați! CINEMA DUMINICĂ 9 APRILIE 1967 LUCEAVA : „Modern": Juana Gallo „Tineretului" Lumea minunată a fraților Grimm „Arta" : „Burdujeni“ : Albă-ca-Zăpada și cei 7 saltimbanci Warlock BOTOȘANI : „Luceafărul" : Nu sunt demn de tine „Melodia" : Fața pierdută CÎMPULUNG : „Moldova" : Jandarmul din Saint Tropez ^Luceafărul" : Inspectorul de poliție DOROHOI ș­i,Tineretului" ,5 Mondo­cane „Cultural" i a trecut o femeie FĂLTICENI : „Doina"­­ Fidelitate Popular" : Evadare în tăcere RĂDĂUȚI * „Flacăra" : Oglinda cu două fețe „Unirea" i Intre doi VATRA DORNEI: „Doina“ * Dacii G. HUMORULUI; „Lumina" : Cei șapte din Teba SAVENI : „Patria" : Cele două orfeline BUCECEA ; „Bucecea" : Cenușă, seriile I și a II-a DARABANI : „Făclia" : Verificat, nu există nime SOLCA ; „Solca" : Aventurile lui Werner Holt seria I și a Il-a ȘIRET : Șiretul" : Faust XX DOLHASCA ; „Dolhasca" : In genunchi mă întorc la tine DORNEȘTI ; „Dornești" : Zorba grecul FALCAU ; „Falcău" : Ani clocotitori FRASIN ; „Frasin" : Steaua fără nume IACOBENI ; „Minerul" : Excrocit la mănăstire MOLDOVIȚA " ;,Moldovița" : Steaua baletului ȘTEFĂNEȘTI i Prutul" : Zorba grecul TRUȘEȘTI: ;;Victoria" : Triumful lui Robin Hood VAMA: "Vama": Urme în Ocean ——1 —.....................mill mil—IMM»IH_..iLU m­I­I _____________________

Next