Zori Noi, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 6002-6027)
1967-04-08 / nr. 6008
ZORI NOI PAGINA 2 (Urmare din pagina I) posibilitate. (Spre exemplu, le-am dat compuneri în care trebuiau să folosească noțiunile de gramatică predate într-o anumită perioadă). Pentru ca ei să sesizeze frumusețea anumitor obiecte de studiu, capitole sau lecții, îndrăgindu-le, am inițiat diferite jocuri, concursuri de perspicacitate, orientări pe hartă și în natură, vizite la întreprinderi etc. S. NIMIȚAN: — De foarte mare însemnătate în procesul de formare a dragostei pentru învățătură este răsplata muncii de învățare, nota, care poate să-l mobilizeze pe elev sau să-l descurajeze, în raport de firea copilului. La începutul anului școlar, elevii mici (chiar și cei din clasele a V-a a Vl-a), nu trebuie sancționați numaidecît prin note slabe. Este perioada de acomodare după vacanță, cînd e nimerit să facem o sărbătoare din notare, atrâgîndu-se atenția celor ce vin nepregătiți că trebuie să reintre în ritmul muncii școlare. Să nu fim zgîrciți la laude și evidențieri dacă elevii le merită să facem totul ca învățătura să devină o activitate plăcută pentru ei. Pericolul „dădăcirii“ elevului mic... RED. — S-a observat aici, pe drept cuvînt, ca în rare clasele I—IV sunt cazurile de elevi dezinteresați de cunoaștere. Clasele a V-a și a VI-a ne oferă, în schimb, surpriza unei diferențieri rapide între „curioși“ și „indiferenți“. Cum se explică acest lucru ? MINAI FILIP, directorul școlii generale nr. 1 . — Uneori intrarea într-un colectiv nou sau schimbarea sistemului de predare (pentru fiecare obiect, alt profesor, nou, necunoscut), îl face pe elev să-și piardă siguranța.. Există, însă, pe alocuri, la clasele I — IV, un sistem de muncă insuficient de stimulativ pentru creșterea efortului individual al elevilor. Pe de o parte, o anumită concepție că vîrstei mici îi revin sarcini mici și facile, pe de alta, însuși faptul că elevii nu sînt notați ritmic (am asistat la lecții care s-au terminat, fără a aduce nici o notă în catalog) că unii învățători „pregătesc“ îndelungat elevul pentru notare, punîndu-i nota numai atunci cînd se întîmplă să răspundă bine, sînt destul de dăunătoare. In felul acesta, unii elevi sînt duși la „remorca“ clasei. Ajuns în clasa a V-a, copilul se obișnuiește greu cu ideea că nota nu se ia pentru „bunăvoința de a învăța“, ci pentru cunoștințele însușite. tzatează caietele, deci nu i se dă posibilitate să se evidențieze, să arate ce cunoaște, interesul pentru cunoaștere scade. Uneori aproape complet. Cînd școlarul înțelege (poate cu prilejul tezelor sau al examinării de sfîrșit de trimestru) că noțiunile neînsușite îi sînt, totuși, necesare, este uneori prea tîrziu. Deprinderea greșită s-a instalat și el nu are posibilitatea de a lupta împotriva ei. Informația abundentă - frină sau stimul? RED. — Așadar, trebuie să înțelegem că învățătorului de la clasele I — IV îi revine îndatorirea de a forma la elevii săi capacitatea de a înțelege că nu nota este scopul studiului, ci imensa satisfacție de a cunoaște mereu mai mult. Deci o motivație superioară, de perspectivă a învățării. In același timp, profesorii nu trebuie să facă abstracție de particularitățile de vîrstă ale elevilor din clasele V—VIII, uitînd că sînt datori să consolideze unele deprinderi, să-și facă obiectul plăcut și accesibil, să dezvolte în continuare curiozitatea științifică. MIHAI FILIP — Mai mult chiar , pe măsura ce elevii înaintează în vîrstă, trebuie să ne stea în atenție gruparea lor în diverse cercuri, conform înclinațiilor și intereselor pe care le manifestă. Cercurile pe materii au menirea de a oferi copiilor și adolescenților cunoștințe de specialitate, depășind nivelul clasei respective, de a le crea deprinderi practice și de a-i orienta profesional. Desigur, trebuie evitată unilateralizarea absolută a intereselor.Spre exemplu, un elev al nostru are un mic laborator de fizică acasă. Aici își petrecea zile întregi, uitînd de toate. Dirigintele i-a pretins însă, să recite o poezie într-o adunare pionierească. La început, elevul a încercat să se eschiveze. Dar, în urma succesului repurtat, a cerut singur să mai recite și cu alte ocazii. LUȚICA ȚINTILA, directoarea liceului nr. 2. — Toate acestea nu trebuie să ducă însă la suprasaturarea elevilor cu informații de tot felul. Informarea prea largă nu se dă posibilitatea de a asimila cunoștințele noi, obosindu-le memoria. Pe de altă parte, e de la sine înțeles că nu pot fi opriți de la informarea neorganizată, extrașcolară. Măiestria profesorului se evidențiază tocmai în capacitatea lui de a se ține la curent cu noutățile de specialitate pe care le află și școlarii săi, de a le explica și organiza în mintea acestora. Timpul autocunoasterii RED. — l’utem conchide deci, că informarea bogată nu poate deveni o frînă a interesului pentru învățătura organizată, decit în cazul cind profesorul nu-i sprijină pe elevi în prelucrarea datelor culese de ei pe diferite căi. PAUL LEU, șeful Secției de învățămint a orașului Suceava : — In același timp, să evităm excesul de îndrumare „pas cu pas“ a elevilor, strașnica supraveghere care le ia posibilitatea să-și manifeste propria gîndire, propria personalitate. Asemenea tendințe au început să se manifeste atît la unii profesori cit și la o seamă de părinți, și ele obișnuiesc elevii să fie mereu conduși de alții, frînîndu-le inițiativa creatoare. VICENȚIU MAN, asistent la Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava: — A avea deprinderea de muncă independentă nu înseamnă numai a rezolva o sarcină dată, ci și de a căuta o sarcină de rezolvat. Acesta este în esență rolul formativ al școlii: crearea de oameni capabili să muncească independent pentru propria creștere intelectuală, convinși că nimeni nu poate face pentru altul efortul de a învăța. S. ȚINTILA : — Și părinții trebuie să se ferească de a-și „dădăci“ mereu copiii. Familiile au importanta îndatorire de a organiza timpul copiilor, de a le supraveghea ocupațiile, fără să gîndească în locul lor. Prof. VALERIA SAVEANU : — După mine, cauza principală a lipsei unor deprinderi de studiu independent la elevii mari se datorește faptului că, în munca noastră, plecăm adesea de la instrucție spre educație, urmărind în primul rînd transmiterea de cunoștințe. In felul acesta, latura instructivă și cea educativă nu se îmbină organic. Elevul nu e convins că tot ce i se predă în școală îi va fi de folos în viață. .Avem deci datoria de a accentua mereu pe utilitatea cunoștințelor ce le transmitem. MIHAI FILIP : — Și să nu uităm să formăm totodată conștiința civică și patriotică a viitorilor cetățeni. Demnitatea cetățenească, sentimentele de înalt patriotism sunt un excelent stimulent de permanentă autodepășire. VALERIA SAVEANU : — Dar a ști ce trebuie să faci nu înseamnă însă a ști cum să faci. Nu-i vom putea ajuta pe elevii noștri să se autoperfecționeze, dacă nu-i vom cunoaște sub toate aspectele (psihologic, mediu familial, antecedente educative etc), și nu-i vom îndruma să se autocunoască spre a-și dezvolta calitățile și a-și reprima trăsăturile negative de caracter. Este o concluzie ce mi-a fost sugerată de înșiși elevii mei, predîndu-le noțiuni de psihologie. Vîrstă liceului este, îndeosebi, vîrstă autocunoașterii. DORINȚA DE A ȘTI ...și efectul stimulator al controlului A. AOLARIȚEI — La preadolescenți, deprinderile de muncă independentă nu sunt încă deplin consolidate. Ei încă mai așteaptă controlul permanent al profesorului asupra muncii lor. Aprecierile acestuia sunt în continuare un stimulent, admonestarea — o prevenire că nu muncește cum trebuie. Dacă într-un trimestru întreg, cum se mai întîmplă uneori la clasele V— VIII, elevului nu i se pune nici o întrebare, nu i se con- In loc de concluzii Multe concluzii prețioase se desprind din însăși lectura prezentului schimb de opinii. Subscriem cu toată convingerea la propunerea profesoarei VALERIA SÄVEANU (făcută cu prilejul „mesei rotunde“) de a se constitui, în Suceava, un colectiv de cercetare pedagogicăsociologică, al cărui aport substanțial la cunoașterea profundă și multilaterală a elevilor să vină în sprijinul procesului de Sugerări, de învățămint, asemenea, invitarea elevilor din ultimele clase la sesiunile de comunicări și referate ale filialelor societăților științifice. Munca de cercetare științifică a profesorilor lor ar fi un exemplu stimulativ pentru ei. 6.006.107.00 PROGRAMUL I BULETIN DE ȘTIRI. Concert de dimineață. RADIOJURNAL. Sumarul presei. Muzică ușoară. Emisiune de folclor. Clubul voioșiei. Pe aripile cîntului. Muzică ușoară. Drag mi-e cîntecul și jocul. Transmiteri pentru sate. Muzică ușoară. Muzică din operete. Fantezii și variațiuni pentru pian de Mozart. BULETIN DE ȘTIRI. Radio atlas. Concert folcloric. Album de melodii. De toate pentru toți. RADIO JURNAL. Estrada duminicală. Programul orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii. Muzică ușoară. Muzică ușoară. In lumea operei. Sport și muzică. Varietăți muzicale. Programul orchestrei de estradă a Radioteleviziunii, 20.00 RADIOJURNAL. Sport. *0.15 Muzică ușoară. 20.30 Teatru scurt. „Martorii“. Scenariu radiofonic de Milan Uhde. 21.00 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. Muzică de dans. RADIOJURNAL. Sport. Muzică ușoară. Muzică de dans. Melodii și ritmuri.23.55 BULETIN DE ȘTIRI. 7.31 7.45 8.00 8.30 8.45 9.15 9.30 10.10 10.30 10.45 11.00 11.03 11.15 11.45 12.00 13.00 13.13 14.15 14.40 15.00 15.15 15.45 19.00 19.30 21.30 22.00 22.25 22.40 23.10 23.52 RADIO DUMINICĂ 9 APRILIE 1967 PROGRAMUL NI 6.00 Cu cîntecul și jocul prin regiunile patriei. 6.30 BULETIN DE ȘTIRI. 6.35 Muzică din operete. 6.45 Raze de soare pe portativ. 7.15 Muzică ușoară. 7.30 RADIOJURNAL. Sport. 7.50 Miniaturi de muzică ușoară. 8.00 Program de valsuri. 8.20 Mici piese de virtuozitate. 8.30 Teatru radiofonic pentru copii. „Roata norocului“ de Constantin Chiriță. 9.50 Cîntece pionierești. 10.00 Piese pentru pian de Tudor Ciortea. 10.10 Doi interpreți de folclor : Ioana Crăciun și Ion Drăgoi. 10.30 BULETIN DE ȘTIRI. 10.35 Cîntă Dan Spătaru. 11.00 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“. In pauză : Actualitatea cinematografică. 13.18 Concert de prînz. 14.00 RADIOJURNAL. Sport. 14.10 Trei cîntece — șase interpreți. 14.30 Unda veselă. 15.00 Muzică populară. 15.30 Ilustrate muzicale. 16.00 BULETIN DE ȘTIRI. 16.05 Emisiune de folclor. 16.30 Noutățile discului românesc. 17.30 De dragoste. Eros și primăvara. 17.40 Muzică populară. 18.00 Magazin - magazin. 19.00 BULETIN DE ȘTIRI. 19.05 Muzică ușoară. 19.20 Revista literară radio. 20.00 Din cele mai frumoase melodii. . . cele mai frumoase. 20.15 Petrecere dansantă. 21.00 RADIOJURNAL. Sport. 21.15 Album de romanțe. 21.35 Muzică ușoară. 22.00 Dans și tinerețe. 22.30 Moment poetic. Fantezii lirice. 22.40 Cîntăreți români pe scenele lumii. 23.00 BULETIN DE ȘTIRI. 23.10 Festivalul muzical internațional „Flandra — 1966“. 0.57—1.00 BULETIN DE ȘTIRI. Cultura porumbului va ocupa anul acesta întinse suprafețe. Pînă la începerea semănatului, în orele nefavorabile lucrului în cîmp, mecanizatorii de la brigada de tractoare a S.M.T. Bucecea, care deservește cooperativa agricolă din Siminicea, fac probele de funcționare a mașinilor 2 S.P.C. 2. Foto : D. VINTILA PE TEME ECONOMICE DIN RAIONUL DOROHOI • Constructorii dorohoieni și-au încheiat primul trimestru al anului cu sarcinile de plan îndeplinite (105 la sută). Volumul lucrărilor executate în primele 3 luni ale anului se ridică la 1.217.000 lei. In prezent, ei lucrează la construcția blocului de locuințe A2. • Cu 1,5 la sută și-a depășit sarcinile de producție revenite pentru trimestrul I și colectivul de lucrători de la I.I.S. Hînțești. S-au produs, peste prevederile planului, 8 tone de amidon și 5 tone de dextrină. Producția marfă vîndută și încasată a fost îndeplinită cu 108,2 la sută. • Lucrările de electrificare a morii „Șiretul“ au fost încheiate cu succes. In curînd, moara își va relua activitatea de producție. • Cooperativa meșteșugărească „Sporul“ trecut de curînd la producerea unor mărfuri de o serie : lenjerie, salopete, sofale, încălțăminte etc. • Numeroase cooperative agricole de producție din raionul Dorohoi și-au planificat irigarea unor importante suprafețe de teren. In cursul acestui an, în cadrul cooperativelor agricole se vor iriga 555 de hectare, astfel că pe raion suprafața irigată va ajunge la 1.822 hectare. • Prin Uniunea raională a cooperativelor agricole Dorohoi, cooperativele agricole și-au procurat 28 de instalații și 2 agregate de aspersiune, 9.000 m.l. conducte, 20 motopompe etc. Toate acestea vor fi folosite la lucrările de irigații ce se vor efectua în cursul anului. Utilajele folosite in anii precedenți au fost revizuite și puse în stare de funcționare. • Amenajarea șantierului „Drumul național 29 A“ (Suceava — Dorohoi) e pe terminate. Pînă în prezent au și fost executate lucrări de săpături, la un număr de 5 podețe, s-au montat cofraje pentru începerea turnării betoanelor, lucrări de terasamente, în mai multe sectoare ale drumului, (unde se execută lucrări de zidărie din piatră) etc. • La Fabrica de cărămizi Dornești ce aparține I.I.L. „Lupta pentru pace“ - Dorohoi, prin introducerea celei de a doua linii tehnologice, producția de cărămizi va ajunge la 8.000.000 bucăți. GHEORGHE MUNTEANU • Oficiul raional pentru valorificarea legumelor și fructelor Dorohoi a livrat, unităților contractante, în cursul primului trimestru, peste 400 tone de cartofi, însemnatele cantități de cartofi au fost livrate atît beneficiarilor din țară cit și la export. In satisfacerea cerințelor beneficiarilor, D.R.U.L.F. Dorohoi, după cum ne scrie Dumitru Andrieș, directorul oficiului, întîmpină greutăți provocate de neprimirea la timp a vagoanelor solicitate stației C.F.St. Dorohoi. Intre 28 și 31 martie, pe rampa gării se afla depozitată cantitatea de 250 tone de cartofi, dar în această perioadă nici un vagon nu a fost repartizat pentru transportul cartofilor la beneficiarii din București, Ploiești și Buzău. Brigadă științifică La căminul cultural din Bărăști (comuna Ciumulești), localnicii au avut o interesantă întîlnire cu membrii brigăzii științifice a Comitetului raional»"pentru o cultură AȘÎrdită Fălticeni, condusă de învățătorul Constantin NjȚlăcintă. In fața publicului numeros, membrii brigăzii științifice au vorbit despre : Securitatea europeană — cerință majoră a continentului nostru (C. Plăcintă), Creșterea albinelor și vindecarea matismului cu venin reude albine (prof. Roman Mîndocan), Cancerul și vindecarea lui (prof. Valeriu Nicolau), Fenomene electrice în atmosferă (prof. Vasile Poleac). GH. ANDRIESCU Excursie de studiu Cu scopul de a funda cunoștințele apropredate la orele de curs, conducerea Institutului pedagogic din Suceava — la propunerea cadrelor didactice de la catedra de limba și literatura română — a organizat, cu studenții din anul al III-lea al Facultății de filologie, o excursie de studiu la Fălticeni. In timpul unei zile bogate în impresii și emoții, studenții au vizitat muzeul raional, precum și numeroasele locuri ale orașului impregnate de amintirile unui glorios trecut cultural: casa în care a locuit Ion Creangă în timpul cât a fost elev la „școala de catiheți“, fostele locuințe ale scriitorilor Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Nicu Gane, Arthur Gorovei, V. POPOVICI și D. NEGURĂ — studenți Restaurantul cu autoservire „RAPID“ Fostul local al restaurantului „Moldova“, de pe strada Ștefan cel Mare din Suceava, a fost transformat recent într-un modern restaurant cu autoservire. In încăperile complet renovate, beneficiind și de o extindere spațiului, noul restaurant „Rapid“ a poate primi 160 consumatori, iar în orele de vîrf (12—16), pot lua masa aici pînă la 1.000 de consumatori. Decorația interioară modernă, mobilierul nou, confortabil, dau localului o notă de eleganță. Intre orele 6 și 22, vitrinele restaurantului pun la dispoziția consumatorilor un bogat sortiment de mâncăruri, cuprinzînd : preparate calde și reci, produse de cofetărie și patiserie, dulciuri de bucătărie, mâncăruri moldovenești tradiționale, băuturi răcoritoare. In plus, zilnic se servește aici micul dejun. Foto : I. NEGREA Păstrăvărie modernă Primele cantități de icre au fost aduse și puse la embrionat în incubatoarele noii păstrăvării de la Prisaca Dornei. Situată într-un decor pitoresc, această păstrăvărie, care va fi dată în folosință anul acesta, dispune de 33 de bazine special amenajate pentru reproducția, creșterea și îngrășarea peștelui, precum și de incubatoare pentru embrionarea icrelor dezvoltarea puietului înainte de a fi deversat în bazine. Merită a fi menționat faptul că la întocmirea proiectului acestei păstrăvării s-a avut în vedere asigurarea unui conținut bogat în oxigen a apei din bazine, folosindu-se în acest scop o buclă a albiei rîului care le traversează. Crescătoria de Prisaca Dornei va produsa ce anual 40.000 kg. păstrăvi pentru consum, constituind și un minunat loc de agrement pentru turiștii care vor străbate meleagurile sucevene. Programul studioului Iași DUMINICĂ 9 APRILIE 1967 . Program de dimineață 6.00 BULETIN DE ȘTIRI. 6.05 „Așa-i jocul pe la noi“ — jocuri populare cu strigături. Muzică distractivă. 7.00 UNDE MERGEM ASTĂZI ? 7.10 „Hai la drum“ — excursie muzicală. 7.30 DRUMEȚIND PRIN SATE MOLDOVENE. „Intr-o zi de primăvară“. (radiocomentar realizat în satele comunei Gherăiești, raionul Roman). Program de seară 16.00 BULETIN DE ȘTIRI. 16.05 Formații de muzică ușoară 16.30 „DUMBRAVA MINUNATA“ (emisiune de basme și povestiri pentru copii). 16.45 Muzică de estradă orchestrală. 17.00 RADIO - ALMANAH. 19.00 AZI IN ȚARĂ. SPORT. 19.10 Dansați in ritmul preferat. NOU ÎN LIBRARII M. Badea, I. Ilicioiu, Răscoala țăranilor din România, 1907, Edit. politică, 1967, 151 pag. Al. Vulpe, Mecropola Hallstattiană de la Ferigile, monografie arheologică, Edit. Acad. Republicii Socialiste România, 1967, 207 pag. Tilde Urseanu, Ion Zanegi, Liviu Ionescu, Istoria baletului, Edit, muzicală, 1967, 318 pag. Donald I. Cutler, Inițiere în programarea calculatoarelor, trad. din limba engleză, Edit, tehnică, 1967, 236 pag. Ing. C. Cruceru, ing. P. Ursea, încercările cablurilor electrice în exploatare, Edit, tehnică, 1967, 99 pag. O. F. Solomon, Chimia polimerilor sintetici, Edit, tehnică, 1967, 568 pag. ță. S. Pașcovschi, M. DoniVegetația lemnoasă din Edit. silvostepa României, Academiei, 1967, 194 pag. Victor Gheție, Fără proteine nu există viață, Edit. științifică, 1967, 115 pag. Eugen A. Pora, Cinci luni în Oceanul Indian, Edit. tineretului, 1967, 428 pag. George Radu Chirovici, Algoritm, poezii, 1967, E.P.L. 69 pag. TELEVIZIUNE DUMINICĂ 9 APRILIE 1967 9.00 Ora exactă. Cum va fi vremea, astăzi? 9.02 Gimnastica de dimineață. 9.10 Emisiune pentru copii și tineretul școlar : • Filmul „Mingea de foc“; # Recreația mare. 10.30 Emisiunea pentru sate. 12.15 Concert simfonic. După-amiază . Transmisiuni sportive. 18.15 Magazin 111. 19.15 TELEJURNALUL DE SEARĂ 19.30 Documente de piatră. Glasul pămîntului. Comentariul : Fănuș Neagu. 19.55 Cîntă tenorul Ion Piso. Acompaniază orchestra studio a Radioteleviziunii de Dirijor: Carol Litvin. 20.30 Film artistic : Pescarii din nordul sălbatic. Premieră pe țară. 22.05 In Bucureștiul iubit. Divertisment muzical-instrumental. 22.25 Invitatul nostru : Cîntărețul Franck Schübel (R.D.G.). 22.45 Telesport. 23.00 TELEJURNALUL DE NOAPTE. 23.15 închiderea emisiunii, Pe cheltuiala cui ? Primind indicații de la organele agricole regionale și raionale, cooperatorii din Satu Mare — Rădăuți s-au deplasat cu autocamionul și toate formele necesare (dispoziția de plată nr. 23), la lotul semincer Botoșani pentru a ridica sămînță de trifoi. 400 kg., atît a fost cumpere. In stabilit să stoc erau doar 55 kg. Ca atare, au făcut o plimbare fără rost pînă la Botoșani. Dar pe banii cui ? Cei care au dat indicațiile greșit (ne informează ing. Gh. Ionese, vicepreședinte al ARCAP Rădăuți) se află la consiliul agricol regional. E cazul ca tot ei să suporte și cheltuielile. „Meșteri dregestrică“ Biserica Uspenia din Botoșani datează de cîteva secole. Declarată monument istoric, ea ar trebui să fie mai mult în atenția organelor locale. Nu prea sînt vizibile schimbări pozitive. In schimb au făcut ceva constructorii. Grupul de șantiere nr. 1 Botoșani, al TBC Suceava, construiește în apropiere un obiectiv industrial. Autocamioanele și-au făcut acces la șantier prin curtea bisericii. Și au dărîmat gardul. Dacă au să procedeze tot așa, constructorii botoșăneni vor căpăta calificativul de „meșteri dregestrică“. ■iS# CONTRAPUNCT „Locul lui“ Unii cad în șanț. Alții cad pe sub mese. Cad și rămin acolo. Gh. Mocanu, delegat — pe lingă I.F. Moldovița — C.A.P. Coțușca, din raionnul Săveni, cade în drum. Dar nu rămîne acolo. Ar încurca circulația ! Suflete miloase îl mută între bușteni. La Moldovița se zice că-și are „locul lui“. Nu știm, însă, ce se zice la Coțușca. Copii, nu vă descurajați ! Au trecut zile, săptămîni în șir; a trecut și vacanța de primăvară a școlarilor și solarul din spatele blocului nr. 39, de pe strada Ștefan cel Mare Suceava — vi-l prezentămi în fotografia de față — a rămas în aceeași stare, de paragină. Și totuși copiii care înconjoară adeseori vestigiile bucuriilor lor de odinioară balansoare, scrînciobe ș.a. să nu se descurajeze. Este probabil că IGO își va respecta vechea promisiune de a le repara fostele mijloace de distracție, chiar înainte de ziua de 1 iunie. Fiindcă vem vorba de IGO, sugerăm celor vizați ideea reorganizării și celorlalte solare din atîtea alte locuri, care nu se află într-o stare mai bună. Deci, copii, nu vă descurajați! CINEMA DUMINICĂ 9 APRILIE 1967 LUCEAVA : „Modern": Juana Gallo „Tineretului" Lumea minunată a fraților Grimm „Arta" : „Burdujeni“ : Albă-ca-Zăpada și cei 7 saltimbanci Warlock BOTOȘANI : „Luceafărul" : Nu sunt demn de tine „Melodia" : Fața pierdută CÎMPULUNG : „Moldova" : Jandarmul din Saint Tropez ^Luceafărul" : Inspectorul de poliție DOROHOI și,Tineretului" ,5 Mondocane „Cultural" i a trecut o femeie FĂLTICENI : „Doina" Fidelitate Popular" : Evadare în tăcere RĂDĂUȚI * „Flacăra" : Oglinda cu două fețe „Unirea" i Intre doi VATRA DORNEI: „Doina“ * Dacii G. HUMORULUI; „Lumina" : Cei șapte din Teba SAVENI : „Patria" : Cele două orfeline BUCECEA ; „Bucecea" : Cenușă, seriile I și a II-a DARABANI : „Făclia" : Verificat, nu există nime SOLCA ; „Solca" : Aventurile lui Werner Holt seria I și a Il-a ȘIRET : Șiretul" : Faust XX DOLHASCA ; „Dolhasca" : In genunchi mă întorc la tine DORNEȘTI ; „Dornești" : Zorba grecul FALCAU ; „Falcău" : Ani clocotitori FRASIN ; „Frasin" : Steaua fără nume IACOBENI ; „Minerul" : Excrocit la mănăstire MOLDOVIȚA " ;,Moldovița" : Steaua baletului ȘTEFĂNEȘTI i Prutul" : Zorba grecul TRUȘEȘTI: ;;Victoria" : Triumful lui Robin Hood VAMA: "Vama": Urme în Ocean ——1 —.....................mill mil—IMM»IH_..iLU mII _____________________