Zori Noi, august 1967 (Anul 20, nr. 6105-6129)
1967-08-01 / nr. 6105
In atelierul de albitorie al Uzinei textile „Moldova“ Botoșani Stația meteorologică Suceava comunică: In penultimele 24 de ore, vremea a fost frumoasă și călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vîntul a suflat slab, din nord-vest. Temperatura aerului, în creștere , maximele au fost cuprinse între 25 de grade la Cîmpulung și 29 de grade la Botoșani, Răuseni și Dorohoi, iar minimele din cursul nopții — între 10 grade la Cîmpulung și 17 grade la Botoșani, Avrămeni și Dorohoi. Ieri dimineață, la ora opt, temperatura aerului a fost cuprinsă între 15 grade la Cîmpulung și 21 de grade la Botoșani și Dorohoi. La Rarău, temperatura a oscilat între 11 și 17 grade, iar ieri dimineață, la ora opt, temperatura a fost de 14 grade. Pentru următoarele zile se prevede vreme ușor instalată, mai ales după - amiaza, cînd vor cădea ploi slabe, sub formă de averse, însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit, din nord. Temperatura aerului ușor variabilă , minimele vor fi cuprinse între 10 și 15 grade, iar maximele — între 22 și 27 de grade. Continuitatea refuzurilor generează mari pierderi întreprinderilor forestiere . Cherestea care ajunge de „nerecunoscut“ Rebutul și propriul buzunar 0 Sortatori calificați la... școala timpului $ Schimbul de experiență cu prelatele, rămas pînă la urmă descoperit înainte de a se unifica cu cealaltă unitate similară din raion, întreprinderea forestieră Rădăuți a înregistrat de la începutul anului 76 refuzuri de calitate, în valoare de 1.2T7.000 lei. In luna mai, de exemplu, refuzurile au fost grupate în : a) refuzuri datorate umidității peste prevederile, convenției anuale ; b) refuzuri pentru abateri calitative și c) refuzuri pentru piese, sub și supradimensionate. In lunile următoare, iunie și, respectiv, iulie, situația este neschimbată. In plus, beneficiarii reclamă prezența nodurilor, a crăpăturilor și a petelor de mucegai, a curburilor, în cazul cherestelei de fag. Indiferent de motivul refuzului, beneficiarul a achitat furnizorului numai contravaloarea pieselor corespunzătoare. Restul, diferențe de mii de lei, a rămas în suspensie pînă vor fi clarificate. Zeci de delegați de la întreprindere s-au deplasat la Bazele Tehnoforestexport din Galați, Constanța și București și „au rezolvat“ refuzurile, mai mult sau mai puțin favorabil. Bineînțeles că suportînd fie numai valoarea deplasărilor și pe cea a penalizărilor (făcînd abstracție de faptul că în baze sunt trimiși cei mai competenți oameni, a căror lipsă din procesul de producție se resimte), întreprinderea rădăuțeană a pierdut sute de mii de lei. in cele trei fabrici de cherestea analizate — Sucevița, Putna și Vicovul de Jos — ultima a înregistrat cele mai multe refuzuri de calitate, deși ea produce cea mai mică parte din volumul produselor industrializate ! La fabrică ni s-au relatat cîteva din cele 14 cazuri: IPROFIL Satu Mare, de exemplu, reclamă calitatea unui vagon de aproape un cherestea de fag. sfert din piese erau de calitatea a II-a și nu I, cum s-a facturat la Vicov. Deci, o diferență de preț de 2.100 lei. Notăm numele sortatorilor : Gavril Ursache și Victor Cornea. Expeditor : Gheorghe Nițu. De la Roznov, fabrica a primit un refuz pentru un vagon încărcat cu doage de fag. Motivul : din neatenție, în vagon s-au încărcat mai multe piese cu o anume dimensiune in detrimentul altora. Doagele au fost sortate de Nicolae Munteanu și Ion Calancea și expediate de același Gheorghe Nițu. Tehnicianul unității, loan Cornea, s-a întors de curînd de la Constanța și Galați. In zilele în care a stat acolo a făcut „cadrilarea“ celor 4 vagoane. Zvîntată astfel, marfa a fost acceptată de beneficiar. MARIA FLOREA (Continuare in pagina a IlI-a) Concurs de inovații De la începutul anului, cabinetul tehnic de IPROFIL Rădăuți a înrelgistrat 50 de inovații. 70 la sută din acestea au fost aplicate în producție, realizîndu-se economii de peste 250.000 lei; celelalte inovații au rezolvat probleme ale protecției muncii. Pentru stimularea inițiativei creatoare a inovatorilor, în trimestrul al II- lea a.c. a fost organizat un concurs al inovatorilor în cadrul căruia au fost rezolvate teme propuse de cabinetul tehnic, al întreprinderii. Cele mai bune rezolvări au fost recompensate. Printre inovațiile aplicate recent în producție se numără: Dispozitiv de spintecat hîrtie gumată (autor — Constantin Puha), Dispozitiv pentru frezat suporții - bază haine la garnitura „Sud“ (autor — practicantul Irimia Iohan), o inovație care îmbunătățește protecția muncii printr-un sistem de frînare electro - pneumatic, adoptat la mașina de dărăcit iarbă de mare (autori — Dumitru Moraru și Vasile Irimescu) ș.a. . Aceste inovații au contribuit la reducerea consumurilor specifice, a timpului de fabricație, precum și la îmbunătățirea calității diferitelor produse. ION POPESCU SECERIȘ Jurnal botoșănean Lunca, duminică dimineață , trei batoze și tot pe atîtea combine treieră snopii de grîu. Vreo zece mecanizatori ară. Il solicităm pe A. Iancu, șeful brigăzii de tractoare, să ne vorbească despre principalele realizări : — Am treierat recolta de pe circa 400 ha., adică de pe ceva mai bine, de jumătate. Mecanizatorii C. Păduraru, și I. Galan sînt printre cei ce vor primi premii pentru depășirea normei zilnice. Pînă acum, pe 250 ha. am împrăștiat îngrășăminte chimice și pe 220 ha. am executat alături. —N-ați avut greutăți cu eliberarea terenului ? — Cînd am avut timp, am dat și noi o mină de ajutor. Cu sancii și remorci, am transportat recolta de pe circa 50 ha. . Rezultatele vorbesc de la sine.. In plus,se observă o constantă preocupare pentru folosirea, timpului, de lucru. Parcurgem, alte și, alte unități și ne dăm seama că gradul de interes diferă. In satul Cobiteni, o batoza • trasă ,în arie nici'măcar nu este'împănată (B — 31 —' S.M.T. Albești). 1 Ni se spune că a lucrat toată noaptea. Dar folosirea în schimburi a agregatelor, de treier nu-i 'nici o noutate. . " Tot aici, la sectorul zootehnic (e vorba de cooperativa agricolă Hlipiceni, una dintre cele dintîi din regiune care a încheiat secerișul) stau 15 atelaje ale brigăzii conduse de Mihai Șcarb. Discutăm cu un cooperator dacă nu puteau să le fi întrebuințat și astăzi : — Ba da, ni se răspunde. Avem pasele de primit la zimuncă. Brigada lui Scarli nu le putea întrebuința, dar celelalte brigăzi au mare nevoie de ele acum. Personal, aș fi lăsat orice treabă, și aș fi plecat la cărat paie. Dar... De adăugat în plus am avea doar atît: de ce nu, se coordonează bine munca la nivel de unitate ? Este interesată cooperativa agricolă din Hlipiceni să piardă din avansul pe care îl are față de vecini ? Sulița. Cîțiva tractoriști ară, balotează paiele. In aria „După magazie“, o batoză staționează pentru că lipsește echipa de deservire. Tractoristul — Terenti Pamfil — a lăsat batoza și s-a dus la arat. Era și firesc , dacă consiliul de conducere își poate permite să risipească timpul acesta favorabil pentru treieriș ! Rînghileștenii mai au de secerat pe o zi. Lucrarea putea fi încheiată. Numai că, primind o indicație greșită, sîmbătă o combină a intrat în lan pe cînd griul era încă umed în urma ploii din ziua precedentă. Iar tractoristul, care nu alte zile a „bătut“ peste 16.000 kg., a fost nevoit să piardă timpul cu reparațiile, în loc să lucreze în lan. In ziua de 30 iulie, batozele au fost puse în funcție mai tîrziu și au treierat fiecare cam 5—0 tone. — In general — ne mărturisesc mecanizatorii — batozele sunt deservite slab. Din cauza asta, în loc de 20 tone treieră zilnic cite 15 tone. Revizuirea urgentă a organizării muncii la treieriș, în semnul îmbunătățirii ei, este stringentă la Rînghilești. Și în alte localități se constată o inegală folosire a forțelor de lucru. De exemplu, în timp ce duminică pe la ora 9 la Brehuești batoza funcționa din plin, într-o arie vecină a cooperativei agricole din Vlădeni, nici gînd să se treiere.Raionul Botoșani, cel mai mare cultivator de grîu din regiune, este rămas în urmă cu treierișul. Cauzele sunt, lesne de desprins din faptele relatate. Esențialul pentru îmbunătățirea ritmului, a vitezei de lucru este întărirea organizării muncii. Căci, pînă acum forțele existente sînt inegal folosite. I. MAXIMIUC Cooperativele agricole de producție din Bilca și Iaslovăț, raionul Rădăuți, au încheiat recoltatul cerealelor păioase de pe întreaga suprafață. Ele au avut cultivate cu grîu-secară 160 și, respectiv, 491 hectare. Exemplul acestor unități trebuie să fie un îndemn pentru toate cooperativele agricole din zona submontană. Anul XXI nr. 6105 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional i pagini 25 bani marți 1 august 1967 IN NUMĂRUL PE ESTRADELE VERII fotbal Programul turului campionatului categoriei B - 1967-1968, seria I Aprobare unanimă și sprijin deplin politicii externe a partidului și statului nostru Consecvența unei de țeluri nobile Ascultînd expunerea secretarului general al C.C. al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la politica externă a partidului și guvernului, am încercat, alături de ceilalți participanți la lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale, un sentiment de adîncă admirație și deplină recunoștință pentru grija pe care conducerea de partid și de stat o manifestă față de evoluția evenimentelor pe arena mondială și asigurarea climatului de pace necesar vieții pașnice, constructive. Politica noastră externă — așa cum a fost înfățișată în lucrările sesiunii — reflectă aspirațiile poporului român, corespunde intereselor generale ale socialismului, cauzei păcii în iume. Ca activist al Uniunii Tineretului Comunist, prezent printre tineri, am avut ocazia, nu odată, să ascult părerile lor, gîndurile care-i animă în legătură cu politica externă a țării noastre, cu evenimentele internaționale. Tinerii din întreaga țară, tînăra generație a regiunii noastre apreciază cu deplină satisfacție faptul că partidul și guvernul nostru pun în centrul politicii externe prietenia și alianța frățească cu toate țările socialiste. „Solidaritatea frățească cu țările socialiste — subliniază expunerea — se întemeiază pe comunitatea orînduirii sociale pe care o edificăm, pe unitatea țelurilor și aspirațiilor fundamentale, pe interesele comune ale luptei împotriva imperialismului și reacțiunii — apărarea cuceririlor revoluționare ale popoarelor noastre, triumful cauzei păcii și socialismului în lume“. Ceea ce unește țările socialiste este incomparabil mai important decât deosebirile de păreri dintre ele. Pe această linie, partidul și statul nostru militează consecvent, dintotdeauna, pentru dezvoltarea legăturilor de prietenie cu țările socialiste, pe baza principiilor marxism - leninismului. Această politică este inspirată din milenara dragoste de pace a țării noastre, din spiritul de prietenie și tovărășie care caracterizează poporul nostru din moși-strămoși, din ospitalitatea bine cunoscută pe toate coordonatele globului. Este pentru noi toți un motiv de deplină satisfacție faptul că țara noastră întreține relații cu un număr din ce în ce mai mare de state, că în rezolvarea multiplelor probleme ale vieții internaționale adoptă o poziție activă, își exprimă punctul de vedere propriu, ascultat cu tot mai mare atenție: „întreaga activitate internațională a țării noastre — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — relațiile pe care le desfășoară România cu toate statele lumii se fundamentează pe respectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pe neamestecul în treburile interne ale altor popoare, pe promovarea neabătută a princi-CONSTANTIN STOICA prim - secretar al Comitetului regional U.T.C. Suceava (Continuare în pagina a IlI-a) Principalele lucrări agricole (pînă ieri dimineață) Recoltat Treierat Arături Raionul grîu față de de recoltat vară %■ • % % Botoșani 95,2 54,0 21,8 Botoșani-oraș 99,6 71,2 25,1 Dorohoi 92,3 35,3 13,9 Fălticeni 82,1 11,5 4,0 Gura-Humorului 49,2 110,3 1,8 Rădăuți 67,1 9,5 0,9 Săveni 100,0 76,5 16,5 Suceava 69,0 23,4 4,7 Total C.A.P. 87,3 43,9 13,7 G.A.S. 79,9 98,8 27,0 Total 86,8 48,7 14,7 Europa - continent al colaborării Lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale au fost primite cu un deosebit interes, cu entuziasm de întregul popor român, îmi exprim în aceste rînduri convingerea fermă că expunerea cu privire la politica externă a partidului și guvernului nostru, prezentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., marchează un punct de importanță istorică în procesul de consolidare a prestigiului politic și economic al poporului nostru pe plan mondial. Așa după cum se arată în expunere, „participarea crescîndă la activitatea consacrată soluționării problemelor litigioase, salvgardării păcii și securității internaționale, consecvența politicii noastre de colaborare au făcut să sporească stima și considerația opiniei publice mondiale față de România“. în spiritul Declarației de la București, din 1966, a țărilor socialiste participante la Tratatul de la Varșovia, pornindu-se de la premisa că astăzi, există posibilități de reglementare a conflictelor și litigiilor dintre țări, statul român a militat cu consecvență pentru întărirea securității europene, în Europa și în întreaga lume devine tot mai evidentă necesitatea dezvoltării schimbului de valori materiale spirituale, a cooperării în redizolvarea problemelor internaționale. Continentul pe care a înflorit civilizația modernă își cere dreptul la o viață liniștită, într-un climat de înțelegere, încredere și colaborare ; acest deziderat corespunde necesităților vitale ale tuturor popoarelor, indiferent de orînduirea lor socială, cauzei păcii și progresului. Reflectind asupra semnificațiilor profunde ale expunerii prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, noi, arhitecții, înțelegem să ne dăruim întreaga pricepere și energie, tot entuziasmul pentru realizarea sarcinilor complexe pe care construcția socialistă le pune astăzi în fața noastră. Munca noastră este, prin specificul ei, o muncă a păcii. Orașele României, a căror nouă haină a fost schițată la planșetele noastre, fabricile, tot ceea ce se construiește astăzi în țara noastră izvorăsc dintr-o necesitate, specifică poporului român, de prietenie și înțelegere. Ing. THEODOR LEBĂDA director al D.S.A.P.C. Suceava Cind și Sezonul actual mobilizează, zilnic, la piață, mii de gospodine în căutarea unor produse proaspete, cum sunt legumele, zarzavaturile și fructele. Răspunde comerțul socialist nevoilor de consum actual ? Cum și cînd ajung legumele și fructele la consumatori? Iată întrebări cărora li s-a căutat răspuns duminică dimineață. „Motive“ pentru șiruri interminabile Ostra, Gura - Humorului, Solca, Frasin, Cacica sînt cîteva centre muncitorești cărora bunii organizatori ai comerțului ar trebui să le dea importanță. Cită anume li se dă, se poate constata la prima vedere. Chioșcurile O.R.V.L.F. sunt aglomerate de oameni, șirurile nu se mai termină. Motivul stă în slaba aprovizionare, în insuficientele cantități de marfă. Nomenclatorul prevede la ora actuală cel puțin 20 de sortimente, dar depozitul din Gura - Humorului nu poate livra unităților de desfacere decit 8. E o anomalie condamnabilă ca solicitanții să fie lipsiți astăzi de castraveți, dovlecei, conopidă, de cantități suficiente de roșii, cartofi, ardei grași, vinete etc. Toate acestea se cer invariabil, dar în zadar. Tovarășii din conducerea ORVLF (director, Gh. Moroșanu) nu și-au creat din timp relațiile contractuale cu producătorii, astfel ca la ora actuală să se simtă belșug de produse pe piață, așa cum există belșug de produse în legumicultural sau, cel puțin, nu conlucrează suficient cu ei. Mai mult decît atît, înseși produsele puse în vînzare nu întrunesc calitățile necesare din punct de vedere al aspectului comercial. Ți se oferă roșii mărunte, uneori terciuite și cu iz de mucegai, morcovi și vinete chircite de vremea trecută de la recoltare, ceapă îmbîcsită cu resturi de cozi și frunze, fructe (aproape exclusiv pere) depreciate din cauza mânuirilor de pere E. MOREA I. MAXIMIUC (Continuare în pagina a IlI-a) cum ajung legumele la consumatori?