Zori Noi, octombrie 1967 (Anul 20, nr. 6156-6181)

1967-10-01 / nr. 6156

ZIUA RECOLTEI I E un cîntec bogat de toamnă, larg și cuprinzător, de biruință și împlinire. Vine din nemărginirea cîm­­piilor aspre și dinspre oa­menii acestor cîmpii, des­prins din rodul greu al pă­­mintului, bucurie rotundă de care se umple inima. Ziua adună în aria ei ge­neroasă toate limpezimile din istoria unui an de mun­că încordată, transformate-n sărbătoare. Sunt limpezimi­le griului și ale ciorchini­lor de struguri, ale carto­filor netezi și trandafirii, ale uriașelor grămezi de mere păstrînd sub pielița lor subțire vagi nostalgii solare, ale mormanelor por­tocalii de porumb și ale hârburilor tărcați, revărsa­te toate pe imensa masă de lucru a toamnei. De la înălțimea acestei zile, de răgaz binemeritat și de voie bună, privim cîmpiile vaste, împovărate de pîinea și de fructele ță­rii. Descifrăm pretutindeni bilanțuri active. Pretutindeni e întipărită pecetea hărniciei, a voinței și inteligenței sutelor de mii de lucrători moderni ai ogoarelor. Darurile ano­timpului se aștern pe teme­lii puternice, se adună-n hambare și în silozuri im­presionante. Le vezi călă­torind pe drumuri de țară, în căruțe trosnind de în­cărcătură, în remorci și au­tocamioane grele de rod. Am stat recent de vorbă cu unul dintre oamenii câmpiilor, aflat în miezul unei aprige bătălii, pe un deal cu porumbiști uscate și foșnitoare. Era brigadier la cooperativa agricolă din Sulița și spunea : — Toamna asta îți dă brînci din toate părțile. A­­bia dacă-ți lasă timp să sufli. Omul se bucura, parcă, că abia mai are timp să res­pire și cuvintele sale sunau ca un omagiu adus ano­timpului neobosit și febril. I­ La baza belșugului din a­­ceastă toamnă darnică în împliniri stau, ca și-n toam­nele altor ani, cîteva lu­cruri esențiale desprinse din directivele partidului : mecanizarea și chimizarea, principiul cointeresării ma­teriale a tuturor cooperato­rilor. Elemente esențiale ale agriculturii socialiste, pro­iectate pe cîmpii și­­ via­ța oamenilor, dinamizin­­du-se. Oricât de repede ai trece prin satele regiunii Sucea­va, te întorci cu sufletul mai bogat din bogata toam­nă a câmpiilor. Semnele ei evidente îți stăruie mult timp pe retină, îți cople­șesc închipuirea. Cele peste 200 de coope­rative agricole de produc­ție din regiune, împreună cu întreprinderile agricole de stat, se înfățișează de Ziua recoltei cu succese și depășiri remarcabile. S-au înregistrat aproape în toate locurile sporuri de sute de kilograme la grîu. Unități altădată anonime în materie de grîu, ca Pătră­­uții (vestiți în producția de lapte), au avut producții medii de peste 2.000 kg. la ha. A fost un an al griu­lui bun, cu bobul plin și mascat, un an al cartofilor miraculoși și al strugurilor de o dulceață neobișnuită. Roadele hărniciei urcă-n grafice, sînt cuprinse-n ci­fre care și-au pierdut din abstracțiune. Le cîntărești în palme, le poți pipăi, au greutate, culoare, frumuse­țe, sens. UI Trece un cîntec de toam­nă pe sub cerul brumat, împăienjenit de lumini. Ră­sună prin văzduhul vnalt toate bucuriile și tot belșu­gul anului adunat de pe o­­goare. Se umplu hambare și se repară butoaie. Imen­sități de lanuri, livezi și podgorii se concentrează în cămările anotimpului. Și ce altceva sînt aceste nenumărate expoziții agri­cole, decit niște enorme că­mări deschise ? Plinul lor se răsfață sub privirile noastre. Au răsărit din iz­­bînzile anotimpului și nu sînt numai simple însemne alegorice. Ele demonstrează progresul și bunăstarea, vrednicia și iscusința unor oameni stăpîni, puternici și înțelepți. Unități agricole fruntașe, ca fermele de stat din Dră­­gușeni, Cătămărăști, Ionă­­șeni, sau cooperativele a­­gricole din Dumbrăveni, Bosanci, Verești, Roma, Sal­­cea, Bălcăuți și multe al­tele sînt prezente la mare­le și răsunătorul vernisaj vegetal, devenit tradiție și prilej de aleasă prețuire. Pe standurile orînduite ca un sistem planetar în par­cul Arini din Suceava, pe cele din orașul Botoșani și din toate centrele de raion, pîinea și fructele țării do­­bîndesc ceva din măreția simbolică a cornurilor de abundență. Gustând din ele, ne gîn­­dim la oamenii minunați, care au lucrat cîmpiile cu stăruință și pricepere, le-au hrănit cu substanțe active, au păzit și au îngrijit cul­turile în arșița verii ca să crească și să prindă treptat formele și culorile aprinse ale maturității, la oamenii care năzuiesc să transfor­me cîmpiile intr-un mo­dern combinat al pîinii. Ziua recoltei e ziua cin­stirii lor neprecupețite, lu­minoasă ca un imn de bi­ruință, deopotrivă solemn și plin de veselie. GEORGE SIDOROVICI Organ al Comitatului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Parchete de calitate Noua linie tehnologică des­tinată fabricării parchetului, intrată în funcțiune nu de mult la CIL Suceava, permi­te obținerea unor produse de bună calitate. Ea dispune de mai multe trepte de reglare și asigură o prelucrare de pre­cizie. înzestrarea combinatului cu acest utilaj a creat posibi­litatea livrării primelor canti­tăți de parchete la export, be­neficiarii apreciind calitatea acestora. Se prevede înzestra­rea secției parchete cu încă o linie tehnologică similară. A­­ceasta va permite realizarea anuală a unei producții­ de 300.000 m.p. parchet, cu 50.000 m.p. mai mult față de canti­tatea care se obține în prezent. In ultimul timp, în scopul valorificării superioare a lem­nului, aici a prins viață o va­loroasă propunere : folosirea deșeurilor de rășinoase, rezul­tate de la fabricarea binale­lor, ca materie primă pentru parchete. Noul sortiment, pro­dus mai întîi în mod experi­mental, este mult solicitat, mai ales în mediul sătesc. Vedere parțială a complexului zootehnic de la Leorda -Botoșani Foto :I. NEGREA O.R.A.D., sprijin sau frină in a­provizion­a­­rea întreprinderilor ? Despre activitatea ORAD (Oficiul regional de aprovi­zionare și desfacere), privind aprovizionarea unităților de in­teres local, s-au purtat în ul­timul timp multe discuții. S-a pus, la un moment dat, pe bună dreptate în­trebarea dacă își­­ justifică existența o asemenea institu­ție, sau nu , întrebarea a fost determinată de existența în activitatea colectivului de mun­că de aici a serioase neajun­suri care generează greutăți mari în asigurarea întreprin­derilor cu materialele necesa­re. Prezența lor a fost confir­mată și cu prilejul unei anali­ze efectuate de lucrătorii din­O primă observație este că aprovizionarea tehnico - ma­terială prin intermediarul ORAD nu se situează la nive­lul ritmului de creștere al ac­tivității întreprinderilor de interes local. In timp ce pro­ducția globală a acestor uni­tăți, a crescut, față­ de 1965, cu 14 la sută, anul trecut, și cu 24,7 la sută, în acest an­, vo­lumul materialelor aprovizio­nate prin ORAD a sporit în 1966 numai cu 7,3 la sută, iar în acest an doar cu 2,4 la sută. Descreșterea gradului de satis­facere a cerințelor de către ORAD este însoțită de com­pletarea necesarului de mate­riale, într-o măsură tot mai mare, prin posibilitățile pro­prii ale întreprinderilor. Ur­mărind evoluția aprovizionări­lor în ultimii ani, se constată și un alt aspect dăunător pen­tru eficiența activității econo­miei locale. Tendința ORAC este de a asigura acele mate­riale care reclamă eforturi mai mici, fiind de valori mari și avînd o compoziție omoge­nă. In schimb, materialele ne­­vagonabile, care au o structură variată și implică oarecari e­­forturi sînt lăsate în grija în­treprinderilor. In locul unei activități intense, activitatea ORAD s-a simplificat treptat, în dauna bunei deserviri a în­treprinderilor. Un exemplu care ilustrează acest fenomen este următorul: 7 produse (sticle și lăzi pentru apa mi­nerală, rețea cord, fire bum­bac, pînză „excelsior“, pînză tapițerie, cauciuc natural sintetic,­ destinate unei singu­ri re­întreprinderi, provenind de la un număr restrîns de fur­nizori, reprezintă 44,8 la sută din activitatea de aprovizio­nare prin ORAD. Produsele a­­mintite ar putea fi procurate direct de către întreprinderi, fără participarea ORAD. Nu s-ar crea nici o greutate, dim­potrivă , cheltuielile de apro­vizionare ar fi mult mai mici. Tendința ORAD de a-și în­suși eforturile altora, fără o participare activă, este oglin­dită și de un alt aspect. In planul acestei unități este cu­prinsă, nejustificat, partea din aprovizionarea directă care o realizează T.R.C. Aceasta mă­rește în mod artificial activi­tatea oficiului cu 25 la sută. Pentru cele 52,0 milioane lei VASILE IRINA Jul serviciului creditarea in­dustriei, IOAN MARTINESCU inspector b­ursala regională Suceava a Băncii Naționale (Continuare în pagina a III-a a cii. Interior din­melor din Suceava, moderna stație de întreținere a autoturii­Foto : D. HUȘANU Anul XXII nr. 6156­4 pagini 25 bani duminica 1 octombrie 1967 IN ACE NUMĂR I Punct turistic Pâtrâuți ► Urme ale culturii amforelor sferice I Varietăți $ 15 minute cu antrenorul federal NICOLAE TARCHILA • Deziderate ale sportului în școli AUTUMNALE Agenda agricolă este foarte încărcată : terminarea treierișu­­lui la floarea - soarelui și desfășurarea acestei lucrări la trifo­­iienele de sâmînță, recoltatul culturilor tîrzii, transportul și de­pozitarea lor, pregătirea terenului și semănatul sînt lucrări ce nu șuieră amînare. La rubrica de față, consemnăm cîteva aspecte ce vizează Interesul organelor agricole. • In raionul Săveni a fost treierată recolta de floarea-soa­­relui de pe întreaga suprafață cultivată — 10.41­0 ha. Producția medie — 1.415 kg. A mai rămas de treierat recolta de floarea - soarelui de pe circa 3.000 ha., în raioanele Botoșani și Dorohoi. Urgentarea treierișului se impune: • In cooperativele agricole din raioanele Săveni, Botoșani și Dorohoi, zilele acestea se recoltează porumbul de pe ultimele hectare. Lucrarea a început în toate raioanele. Din aproape S0.000 ha recoltate, s-au desfăcut doar de pe 9.000 ha. Interesant de re­marcat este că în timp ce I A.S. au desfăcut recolta de pe 62 la sută din suprafața recoltată, cooperativele agricole — de pe 7,6 la sută. Au unitățile agricole de stat disponibilități mai mari de forță de muncă ? • Situația principalelor lucrări agricole, pică ieri diminea­ță, se prezenta astfel : „ Vineri seara, redacția a primit un telefon de la Valea Glodului — Fălticeni. Alarmant! Inginerul Eugen Pu­iu ne im­plora : „Ajutați-ne !“. Iată despre ce era vorba : „De vreo două săptămîni facem eforturi să căpătăm o batoză pentru a treiera recolta de pe cele 45 hectare cu trifoiiene, dar nu reușim. Am discutat personal cu tovarășul ing. Constantinescu de la S.M.T. Liteni. Am discutat degeaba. Ne amină mereu de azi pe mîine. Și timpul trece. Ne temem că ne amină pînă la iarnă“. • Cooperativa agricolă din Darabani. Ședință de planifica­re. Toți brigadierii raportează că­ s pe ter­minate cu treierișul fio­rii - soarelui. Reiese că și porumbul este recoltat aproape în în­tregime și pus în glugi. Dar cu­ porumb a fost transportat de pe cîmp ? Cit s-a desfăcut . Nimic. Inginerul Nicolae Chiriac face eforturi să convingă pe vreun brigadier să Înceapă a doua zi că­ratul și desfăcutul porumbului. Nu reușește. Toți găsesc „moti­ve“. Și așa se amină la Darabani niște lucrări ce se cer urgen­tate, cu atît mai mult cu cit după porumb urmează să se însă­­mînțeze grîu, pe o mare suprafață. • Tot la Darabani, deunăzi, însămînțările consemnau peste 500 ha. Se lucra cu­­ semănători, în teren bine pregătit. Dar nu peste tot se folosesc intens mașinile. In ziua vizitei, la brigada lui Dumitru Aionesei, două semănători stăteau: întîi s-a așteptat sosirea griului de sămînță, apoi — întoarcerea tractoriștilor de la brigadă (luau masa de prînz. . . Înainte de amiază). Este timp de pierdut 1­0 Desfăcatul în raionul Dorohoi este o lucrare întîrziată și în acele cooperative care au încheiat de mult recoltatul porum­bului. La Tătărășeni, Mileanca și în alte cooperative, desfăcatul întîrzie, deoarece nu se transportă recolta la aici. La Havîrna, cooperativă vecină cu cele amintite, se folosesc pentru transport niște platforme trase de tractor. Cineva cu responsabilitate din cooperativele vecine, rămase în urmă cu lucrarea, motiva că se fărîmă strujenii în felul acesta. De ce nu se lucrează noaptea la cărat ? Altfel există riscul ca lucrarea să se facă pe timp nefa­vorabil și să se piardă și mai mult. Raionul Recoltat Insămînțări de toamnă Porumb Sfeclă Cartofi Arat Semănat ____________________________.__________/_ «/_________.__________|/|_ Botoșani 91,8 33,5 50,9 72,0 46, 6 Botoșani-oraș 92,7 14,4 64,2 68,1 40,6 Dorohoi 91,5 22,8 37,1 71,3 55,0 Fălticeni 30,2 7,2 65,4 64,6 53,3 Gura­­ Humorului 0,4 — 44,9 55,7 42,0 Rădăuți 17,5 0,7 50,4 59,9 45,5 Săveni 95,9 36,2 68,7 65,4 23,3 Suceava 26,6 1,8 59,0 62,1 45,4 Total C.A.P. 72,6 26,0 52,6 66,4 44,9 S. A S._________________65,4_______— 40,8______6M_______10,6 Total 72.1 26,0 51,1 66,4 43,5 Vizita tovarășului Todor Jivkov în țara noastră In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în ța­ra noastră, tovarășul Todor Jivkov și soția împreună cu to­varășul Nicolae Ceaușescu și soția au fost în zilele de 29 și 30 septembrie oaspeții regiu­nilor Cluj și Mureș - Autono­mă Maghiară. Au fost vizitate întreprin­deri industriale, sate, unde peste tot înalții oaspeți au fost salutați cu căldură și dra­goste de localnici, însoțiți de tovarășii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereș, prim - secretar al Co­mitetului regional Mureș Au­tonomă Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheor­­ghi Bogdanov, cei doi condu­cători au luat parte la o vînă­­toare. Masa oferită de tovarășul Nicolae Ceaușescu Sîmbătă seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția au oferit la București o masă în cinstea tovarășului Todor Jiv­kov și a soției sale. Au luat parte tovarășii Ale­xandru Bîrlădeanu, Alexan­dru Drăghici, cu soția, Ilie Verdeț,­ cu­­­ soția, Iosif Banc, cu soția, Manea Mănescu, Mi­hai Dalea, cu soția, Andrei Păcuraru, șef de secție la C.C. al P.C.R., precum și ambasa­dorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmos­feră caldă, tovărășească. Producție sporită In perioada care a trecut din acest an, Fabrica de conserve din lapte „Rarăul“ Cîmpulung a cunoscut o continuă dezvol­tare. Capacitatea secției intă­­rie s-a dublat, iar volumul de desfacere al produselor proas­pete a sporit cu 32 la sută. A fost pusă în funcțiune noua secție de frig industrial, ceea ce contribuie la creșterea pro­ducției de unt de calitate su­perioară. Măsuri au fost lua­te și în scopul mai bunei orga­nizări a activității de aprovi­zionare. Rutele de transport au­­ fost reorganizate și s-au reașezat locurile de muncă în sectorul de întreținere și de­servire. Secțiile de fabricare a brînzeturilor de la Fălticeni și Rădăuți s-au demasat în u­­na singură, la Gura - Hu­morului. Aceste m­ăsuri­ au con­tribuit la creșterea substan­țială a volumului producției, in comparație cu aceeași pe­rioadă a anului trecut, valoa­rea producției marfă a sporit cu 224 tone lapte praf și cu 260 tone unt. Anul acesta, față de sarcini­le de plan, s-au obținut în plus produse în valoare de peste 3 milioane lei. Acțiunile între­prinse în scopul organizării științifice a producției își re­flectă eficiența în activitatea economico - financiară. Astfel, la prețul de cost s-au obținut economii, peste sarcina plani­ficată, în valoare de 614.000 lei și beneficii de 2.190.000 lei. Gospodărirea atentă a mijloa­celor productive ale fabricii a permis ca­ la 1.000 lei produc­ție marfă să­ se realizeze o re­ducere față de plan cu 11,7 lei. F. BRAD Eficienta folosirii rationale s­i a spațiilor productive In urma studiilor întreprin­se la Fabrica de confecții din Botoșani pentru organizarea științifică a producției și a muncii s-a ajuns la concluzia că prin reducerea suprafeței unui culoar s-ar putea mări spațiul productivi. S-a stabilit astfel ca în zona respectivă a sectorului să se introducă o nouă linie tehnologică pentru confecționarea cămășilor. Cînd s-a trecut efectiv la aplicarea măsurii preconizate, specialiștii întreprinderii, avînd drept o­­biectiv creșterea eficienței e­­conomice, au constatat că s-ar putea obține o producție glo­bală cu aproape 500.000 lei mai mare decît cea calculată inițial dacă în spațiul devenit disponibil s-ar amplasa o li­nie tehnologică pentru confec­ționarea pantalonilor. Fiind mai rentabilă, a fost adoptată ultima soluție. De la începu­tul lunii septembrie, în secto­rul lenjerie se produc deci și pantaloni. Prin folosirea judi­cioasă a suprafețelor de pro­ducție se realizează un spor la valoarea producției globale de peste 1.400.000 lei. Pe baza experienței acumulate, condu­cerea fabricii are în vedere or­ganizarea unor noi formații de lucru în spațiile productive din halele de fabricație. Stația meteorologică Suceava comunică: In penultimele 24 de ore, vremea a fost, în general, frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vîntul a suflat slab, din nord-vest. Temperatura aerului, în scăde­re , maximele au fost cuprinse în­tre 16 grade la Suceava și Rădăuți, și 19 grade la Răuseni, iar mini­mele din cursul nopții — între 3 grade la Cîmpulung și 9 grade la Avrămeni. Pentru următoarele zile se pre­vede vreme în general frumoasă, cu cerul variabil spre sfirșitul in­tervalului, cînd vor cădea ploi izolate și de scurtă durată. Vîn­tul va sufla slab, pînă la potrivit, din nord-vest. Temperatura aerului, ușor va­riabilă ; minimele vor oscila in­tre 8 și 10 grade, iar maximele — intre 16 și 20 de grade. Ceață lo­cală. Căpitanul G. P. răsfoiește încă o dată filele dosarului. Se oprește la declarații, la pro­cesele verbale de ascultare, la celelalte acte, în număr destul de mare. In încheierea conclu­ziilor de învinuire dispune: „Trimiterea dosarului Procura­turii raionului Vatra Dornei spre confirmarea și sesizarea tribunalului raional, instanță competentă să judece cauza privind pe...“ Apoi urmează o scurtă prezentare a învinui­tului și a faptelor lui: „Dusa Ion, divorțat, are un copil, știe șapte clase elementare, profesia - zidar, fără ocupație în prezent, fără avere, servi­ciul militar nesatisfăcut, reci­divist cu domiciliul în Cîmpu­­lung Moldovenesc, strada Li­ceului nr. 1, pentru comiterea delictului de înșelăciune.»“ Dosarul 1143 ia astfel dru­mul tribunalului. ★ Sîntem la Tribunalul popu­lar al raionului Vatra Dornei. 26 septembrie 1967, ora 10 di­mineața. Din sala de ședință, judecătorul îi strigă numele. După o clipă apăru în fața in­stanței un tînăr blond, de sta­tură mijlocie, de 29—30 de ani, ars de soare, cu fața albă, în­soțit de milițian. Privea în stînga și-n dreapta, arăta ne­liniștit, grav. La rîndu-ne, ne simțeam tulburați văzîndu-l pe tînărul despre care, cu cî­teva ore în urmă, aflasem lu­cruri greu de imaginat. Secretarul de ședință ex­pune, pe scurt, faptele pentru care inculpatul e deferit jus­tiției : „învinuitul Dușa Ion, din orașul Cîmpulung, de me­serie zidar, în perioada 19 iu­nie — 26 iulie a.c. a cumpărat un număr de 7 buletine „Pro­nosport“, de la diferite agen­ții, le-a completat în fals cu cite 13 rezultate cîștigătoare și, în scopul de a-și însuși un folos material injust, le-a vîn­dut la un număr de 7 persoa­ne din diferite localități ale regiunilor Suceava și Cluj, pe care le-a înșelat cu suma de 6.350 lei“. — Recunoști faptele ? îl în­treabă judecătorul G.D. — Recunosc, răspunde el speriat. Intr-adevăr, am cum­părat buletine „Pronosport“. Le-am falsificat și le-am vîn­­dut la Ostra, Frasin, în Dor­na și la Beclean. — Iți menții deci declara­ția dată la miliție? — Da. Mi-o mențin. Peste sala de ședință a tri­bunalului dornean se așter­ne un moment de liniște." Se frunzăresc din nou filele do­sarului, sînt chemați martorii în fața completului de jude­cată. Au cuvîntul: Vichente Mironovici, tehni­cian la întreprinderea minie­ră Suceava : „Pe 10 iulie a ve­nit la mine Dumitru Ilaș, mi­ner de la noi și mi-a cerut să-i împrumut niște bani. Zicea că vrea să cumpere un bule­tin „Pronosport“ cu 13 rezul­tate cîștigătoare. I-am spus clar: „La afacerea asta nu te pot ajuta. Te-ai putea pă­căli!“ Dar el a insistat. Pînă la urmă n-am avut ce face. I-am GH. JAUCA (Continuare în pagina a IlI-a) CAZUL D. 1143 Agerpres transmite: O BRAȘOV — A fost restaurată cetatea țără­nească cu biserică romani­că din Cisnădioara, raionul Sibiu. Despre existența lo­calității Cisnădioara do­cumentele amintesc încă din anul 1223. Cetatea, si­tuată pe un deal, avea mi­siunea de a apăra pe lo­cuitori împotriva invazii­lor popoarelor migratoare. Zidurile cetății sunt din piatră, cu un drum de straje. Capitelurile biseri­cii din incintă au asemă­nări cu cele ale bisericii Sf. Andrei din Worms, ale catedralei din Bemberg și palatului din Oernhausen, vestite pentru frumusețea lor. • IAȘI — A fost dată în exploatare linia de 110 kilovolți Iași — Vaslui. Lucrarea a fost realizată cu 3 zile înainte de data fixată. Noua linie contri­buie la sporirea capacității de alimentare cu energie electrică a obiectivelor in­dustriale și a celorlalți consumatori din orașele și raioanele Iași, Bîrlad, Vas­lui și Huși.

Next