Zori Noi, octombrie 1967 (Anul 20, nr. 6156-6181)
1967-10-01 / nr. 6156
ZIUA RECOLTEI I E un cîntec bogat de toamnă, larg și cuprinzător, de biruință și împlinire. Vine din nemărginirea cîmpiilor aspre și dinspre oamenii acestor cîmpii, desprins din rodul greu al pămintului, bucurie rotundă de care se umple inima. Ziua adună în aria ei generoasă toate limpezimile din istoria unui an de muncă încordată, transformate-n sărbătoare. Sunt limpezimile griului și ale ciorchinilor de struguri, ale cartofilor netezi și trandafirii, ale uriașelor grămezi de mere păstrînd sub pielița lor subțire vagi nostalgii solare, ale mormanelor portocalii de porumb și ale hârburilor tărcați, revărsate toate pe imensa masă de lucru a toamnei. De la înălțimea acestei zile, de răgaz binemeritat și de voie bună, privim cîmpiile vaste, împovărate de pîinea și de fructele țării. Descifrăm pretutindeni bilanțuri active. Pretutindeni e întipărită pecetea hărniciei, a voinței și inteligenței sutelor de mii de lucrători moderni ai ogoarelor. Darurile anotimpului se aștern pe temelii puternice, se adună-n hambare și în silozuri impresionante. Le vezi călătorind pe drumuri de țară, în căruțe trosnind de încărcătură, în remorci și autocamioane grele de rod. Am stat recent de vorbă cu unul dintre oamenii câmpiilor, aflat în miezul unei aprige bătălii, pe un deal cu porumbiști uscate și foșnitoare. Era brigadier la cooperativa agricolă din Sulița și spunea : — Toamna asta îți dă brînci din toate părțile. Abia dacă-ți lasă timp să sufli. Omul se bucura, parcă, că abia mai are timp să respire și cuvintele sale sunau ca un omagiu adus anotimpului neobosit și febril. I La baza belșugului din această toamnă darnică în împliniri stau, ca și-n toamnele altor ani, cîteva lucruri esențiale desprinse din directivele partidului : mecanizarea și chimizarea, principiul cointeresării materiale a tuturor cooperatorilor. Elemente esențiale ale agriculturii socialiste, proiectate pe cîmpii și viața oamenilor, dinamizindu-se. Oricât de repede ai trece prin satele regiunii Suceava, te întorci cu sufletul mai bogat din bogata toamnă a câmpiilor. Semnele ei evidente îți stăruie mult timp pe retină, îți copleșesc închipuirea. Cele peste 200 de cooperative agricole de producție din regiune, împreună cu întreprinderile agricole de stat, se înfățișează de Ziua recoltei cu succese și depășiri remarcabile. S-au înregistrat aproape în toate locurile sporuri de sute de kilograme la grîu. Unități altădată anonime în materie de grîu, ca Pătrăuții (vestiți în producția de lapte), au avut producții medii de peste 2.000 kg. la ha. A fost un an al griului bun, cu bobul plin și mascat, un an al cartofilor miraculoși și al strugurilor de o dulceață neobișnuită. Roadele hărniciei urcă-n grafice, sînt cuprinse-n cifre care și-au pierdut din abstracțiune. Le cîntărești în palme, le poți pipăi, au greutate, culoare, frumusețe, sens. UI Trece un cîntec de toamnă pe sub cerul brumat, împăienjenit de lumini. Răsună prin văzduhul vnalt toate bucuriile și tot belșugul anului adunat de pe ogoare. Se umplu hambare și se repară butoaie. Imensități de lanuri, livezi și podgorii se concentrează în cămările anotimpului. Și ce altceva sînt aceste nenumărate expoziții agricole, decit niște enorme cămări deschise ? Plinul lor se răsfață sub privirile noastre. Au răsărit din izbînzile anotimpului și nu sînt numai simple însemne alegorice. Ele demonstrează progresul și bunăstarea, vrednicia și iscusința unor oameni stăpîni, puternici și înțelepți. Unități agricole fruntașe, ca fermele de stat din Drăgușeni, Cătămărăști, Ionășeni, sau cooperativele agricole din Dumbrăveni, Bosanci, Verești, Roma, Salcea, Bălcăuți și multe altele sînt prezente la marele și răsunătorul vernisaj vegetal, devenit tradiție și prilej de aleasă prețuire. Pe standurile orînduite ca un sistem planetar în parcul Arini din Suceava, pe cele din orașul Botoșani și din toate centrele de raion, pîinea și fructele țării dobîndesc ceva din măreția simbolică a cornurilor de abundență. Gustând din ele, ne gîndim la oamenii minunați, care au lucrat cîmpiile cu stăruință și pricepere, le-au hrănit cu substanțe active, au păzit și au îngrijit culturile în arșița verii ca să crească și să prindă treptat formele și culorile aprinse ale maturității, la oamenii care năzuiesc să transforme cîmpiile intr-un modern combinat al pîinii. Ziua recoltei e ziua cinstirii lor neprecupețite, luminoasă ca un imn de biruință, deopotrivă solemn și plin de veselie. GEORGE SIDOROVICI Organ al Comitatului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional Parchete de calitate Noua linie tehnologică destinată fabricării parchetului, intrată în funcțiune nu de mult la CIL Suceava, permite obținerea unor produse de bună calitate. Ea dispune de mai multe trepte de reglare și asigură o prelucrare de precizie. înzestrarea combinatului cu acest utilaj a creat posibilitatea livrării primelor cantități de parchete la export, beneficiarii apreciind calitatea acestora. Se prevede înzestrarea secției parchete cu încă o linie tehnologică similară. Aceasta va permite realizarea anuală a unei producții de 300.000 m.p. parchet, cu 50.000 m.p. mai mult față de cantitatea care se obține în prezent. In ultimul timp, în scopul valorificării superioare a lemnului, aici a prins viață o valoroasă propunere : folosirea deșeurilor de rășinoase, rezultate de la fabricarea binalelor, ca materie primă pentru parchete. Noul sortiment, produs mai întîi în mod experimental, este mult solicitat, mai ales în mediul sătesc. Vedere parțială a complexului zootehnic de la Leorda -Botoșani Foto :I. NEGREA O.R.A.D., sprijin sau frină in aprovizionarea întreprinderilor ? Despre activitatea ORAD (Oficiul regional de aprovizionare și desfacere), privind aprovizionarea unităților de interes local, s-au purtat în ultimul timp multe discuții. S-a pus, la un moment dat, pe bună dreptate întrebarea dacă își justifică existența o asemenea instituție, sau nu , întrebarea a fost determinată de existența în activitatea colectivului de muncă de aici a serioase neajunsuri care generează greutăți mari în asigurarea întreprinderilor cu materialele necesare. Prezența lor a fost confirmată și cu prilejul unei analize efectuate de lucrătorii dinO primă observație este că aprovizionarea tehnico - materială prin intermediarul ORAD nu se situează la nivelul ritmului de creștere al activității întreprinderilor de interes local. In timp ce producția globală a acestor unități, a crescut, față de 1965, cu 14 la sută, anul trecut, și cu 24,7 la sută, în acest an, volumul materialelor aprovizionate prin ORAD a sporit în 1966 numai cu 7,3 la sută, iar în acest an doar cu 2,4 la sută. Descreșterea gradului de satisfacere a cerințelor de către ORAD este însoțită de completarea necesarului de materiale, într-o măsură tot mai mare, prin posibilitățile proprii ale întreprinderilor. Urmărind evoluția aprovizionărilor în ultimii ani, se constată și un alt aspect dăunător pentru eficiența activității economiei locale. Tendința ORAC este de a asigura acele materiale care reclamă eforturi mai mici, fiind de valori mari și avînd o compoziție omogenă. In schimb, materialele nevagonabile, care au o structură variată și implică oarecari eforturi sînt lăsate în grija întreprinderilor. In locul unei activități intense, activitatea ORAD s-a simplificat treptat, în dauna bunei deserviri a întreprinderilor. Un exemplu care ilustrează acest fenomen este următorul: 7 produse (sticle și lăzi pentru apa minerală, rețea cord, fire bumbac, pînză „excelsior“, pînză tapițerie, cauciuc natural sintetic, destinate unei singuri reîntreprinderi, provenind de la un număr restrîns de furnizori, reprezintă 44,8 la sută din activitatea de aprovizionare prin ORAD. Produsele amintite ar putea fi procurate direct de către întreprinderi, fără participarea ORAD. Nu s-ar crea nici o greutate, dimpotrivă , cheltuielile de aprovizionare ar fi mult mai mici. Tendința ORAD de a-și însuși eforturile altora, fără o participare activă, este oglindită și de un alt aspect. In planul acestei unități este cuprinsă, nejustificat, partea din aprovizionarea directă care o realizează T.R.C. Aceasta mărește în mod artificial activitatea oficiului cu 25 la sută. Pentru cele 52,0 milioane lei VASILE IRINA Jul serviciului creditarea industriei, IOAN MARTINESCU inspector bursala regională Suceava a Băncii Naționale (Continuare în pagina a III-a a cii. Interior dinmelor din Suceava, moderna stație de întreținere a autoturiiFoto : D. HUȘANU Anul XXII nr. 61564 pagini 25 bani duminica 1 octombrie 1967 IN ACE NUMĂR I Punct turistic Pâtrâuți ► Urme ale culturii amforelor sferice I Varietăți $ 15 minute cu antrenorul federal NICOLAE TARCHILA • Deziderate ale sportului în școli AUTUMNALE Agenda agricolă este foarte încărcată : terminarea treierișului la floarea - soarelui și desfășurarea acestei lucrări la trifoiienele de sâmînță, recoltatul culturilor tîrzii, transportul și depozitarea lor, pregătirea terenului și semănatul sînt lucrări ce nu șuieră amînare. La rubrica de față, consemnăm cîteva aspecte ce vizează Interesul organelor agricole. • In raionul Săveni a fost treierată recolta de floarea-soarelui de pe întreaga suprafață cultivată — 10.410 ha. Producția medie — 1.415 kg. A mai rămas de treierat recolta de floarea - soarelui de pe circa 3.000 ha., în raioanele Botoșani și Dorohoi. Urgentarea treierișului se impune: • In cooperativele agricole din raioanele Săveni, Botoșani și Dorohoi, zilele acestea se recoltează porumbul de pe ultimele hectare. Lucrarea a început în toate raioanele. Din aproape S0.000 ha recoltate, s-au desfăcut doar de pe 9.000 ha. Interesant de remarcat este că în timp ce I A.S. au desfăcut recolta de pe 62 la sută din suprafața recoltată, cooperativele agricole — de pe 7,6 la sută. Au unitățile agricole de stat disponibilități mai mari de forță de muncă ? • Situația principalelor lucrări agricole, pică ieri dimineață, se prezenta astfel : „ Vineri seara, redacția a primit un telefon de la Valea Glodului — Fălticeni. Alarmant! Inginerul Eugen Puiu ne implora : „Ajutați-ne !“. Iată despre ce era vorba : „De vreo două săptămîni facem eforturi să căpătăm o batoză pentru a treiera recolta de pe cele 45 hectare cu trifoiiene, dar nu reușim. Am discutat personal cu tovarășul ing. Constantinescu de la S.M.T. Liteni. Am discutat degeaba. Ne amină mereu de azi pe mîine. Și timpul trece. Ne temem că ne amină pînă la iarnă“. • Cooperativa agricolă din Darabani. Ședință de planificare. Toți brigadierii raportează că s pe terminate cu treierișul fiorii - soarelui. Reiese că și porumbul este recoltat aproape în întregime și pus în glugi. Dar cu porumb a fost transportat de pe cîmp ? Cit s-a desfăcut . Nimic. Inginerul Nicolae Chiriac face eforturi să convingă pe vreun brigadier să Înceapă a doua zi căratul și desfăcutul porumbului. Nu reușește. Toți găsesc „motive“. Și așa se amină la Darabani niște lucrări ce se cer urgentate, cu atît mai mult cu cit după porumb urmează să se însămînțeze grîu, pe o mare suprafață. • Tot la Darabani, deunăzi, însămînțările consemnau peste 500 ha. Se lucra cu semănători, în teren bine pregătit. Dar nu peste tot se folosesc intens mașinile. In ziua vizitei, la brigada lui Dumitru Aionesei, două semănători stăteau: întîi s-a așteptat sosirea griului de sămînță, apoi — întoarcerea tractoriștilor de la brigadă (luau masa de prînz. . . Înainte de amiază). Este timp de pierdut 10 Desfăcatul în raionul Dorohoi este o lucrare întîrziată și în acele cooperative care au încheiat de mult recoltatul porumbului. La Tătărășeni, Mileanca și în alte cooperative, desfăcatul întîrzie, deoarece nu se transportă recolta la aici. La Havîrna, cooperativă vecină cu cele amintite, se folosesc pentru transport niște platforme trase de tractor. Cineva cu responsabilitate din cooperativele vecine, rămase în urmă cu lucrarea, motiva că se fărîmă strujenii în felul acesta. De ce nu se lucrează noaptea la cărat ? Altfel există riscul ca lucrarea să se facă pe timp nefavorabil și să se piardă și mai mult. Raionul Recoltat Insămînțări de toamnă Porumb Sfeclă Cartofi Arat Semănat ____________________________.__________/_ «/_________.__________|/|_ Botoșani 91,8 33,5 50,9 72,0 46, 6 Botoșani-oraș 92,7 14,4 64,2 68,1 40,6 Dorohoi 91,5 22,8 37,1 71,3 55,0 Fălticeni 30,2 7,2 65,4 64,6 53,3 Gura Humorului 0,4 — 44,9 55,7 42,0 Rădăuți 17,5 0,7 50,4 59,9 45,5 Săveni 95,9 36,2 68,7 65,4 23,3 Suceava 26,6 1,8 59,0 62,1 45,4 Total C.A.P. 72,6 26,0 52,6 66,4 44,9 S. A S._________________65,4_______— 40,8______6M_______10,6 Total 72.1 26,0 51,1 66,4 43,5 Vizita tovarășului Todor Jivkov în țara noastră In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în țara noastră, tovarășul Todor Jivkov și soția împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția au fost în zilele de 29 și 30 septembrie oaspeții regiunilor Cluj și Mureș - Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalții oaspeți au fost salutați cu căldură și dragoste de localnici, însoțiți de tovarășii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereș, prim - secretar al Comitetului regional Mureș Autonomă Maghiară al P.C.R., precum și de ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. Masa oferită de tovarășul Nicolae Ceaușescu Sîmbătă seara, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția au oferit la București o masă în cinstea tovarășului Todor Jivkov și a soției sale. Au luat parte tovarășii Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soția, Ilie Verdeț, cu soția, Iosif Banc, cu soția, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soția, Andrei Păcuraru, șef de secție la C.C. al P.C.R., precum și ambasadorul Bulgariei la București, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărășească. Producție sporită In perioada care a trecut din acest an, Fabrica de conserve din lapte „Rarăul“ Cîmpulung a cunoscut o continuă dezvoltare. Capacitatea secției intărie s-a dublat, iar volumul de desfacere al produselor proaspete a sporit cu 32 la sută. A fost pusă în funcțiune noua secție de frig industrial, ceea ce contribuie la creșterea producției de unt de calitate superioară. Măsuri au fost luate și în scopul mai bunei organizări a activității de aprovizionare. Rutele de transport au fost reorganizate și s-au reașezat locurile de muncă în sectorul de întreținere și deservire. Secțiile de fabricare a brînzeturilor de la Fălticeni și Rădăuți s-au demasat în una singură, la Gura - Humorului. Aceste măsuri au contribuit la creșterea substanțială a volumului producției, in comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, valoarea producției marfă a sporit cu 224 tone lapte praf și cu 260 tone unt. Anul acesta, față de sarcinile de plan, s-au obținut în plus produse în valoare de peste 3 milioane lei. Acțiunile întreprinse în scopul organizării științifice a producției își reflectă eficiența în activitatea economico - financiară. Astfel, la prețul de cost s-au obținut economii, peste sarcina planificată, în valoare de 614.000 lei și beneficii de 2.190.000 lei. Gospodărirea atentă a mijloacelor productive ale fabricii a permis ca la 1.000 lei producție marfă să se realizeze o reducere față de plan cu 11,7 lei. F. BRAD Eficienta folosirii rationale si a spațiilor productive In urma studiilor întreprinse la Fabrica de confecții din Botoșani pentru organizarea științifică a producției și a muncii s-a ajuns la concluzia că prin reducerea suprafeței unui culoar s-ar putea mări spațiul productivi. S-a stabilit astfel ca în zona respectivă a sectorului să se introducă o nouă linie tehnologică pentru confecționarea cămășilor. Cînd s-a trecut efectiv la aplicarea măsurii preconizate, specialiștii întreprinderii, avînd drept obiectiv creșterea eficienței economice, au constatat că s-ar putea obține o producție globală cu aproape 500.000 lei mai mare decît cea calculată inițial dacă în spațiul devenit disponibil s-ar amplasa o linie tehnologică pentru confecționarea pantalonilor. Fiind mai rentabilă, a fost adoptată ultima soluție. De la începutul lunii septembrie, în sectorul lenjerie se produc deci și pantaloni. Prin folosirea judicioasă a suprafețelor de producție se realizează un spor la valoarea producției globale de peste 1.400.000 lei. Pe baza experienței acumulate, conducerea fabricii are în vedere organizarea unor noi formații de lucru în spațiile productive din halele de fabricație. Stația meteorologică Suceava comunică: In penultimele 24 de ore, vremea a fost, în general, frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vîntul a suflat slab, din nord-vest. Temperatura aerului, în scădere , maximele au fost cuprinse între 16 grade la Suceava și Rădăuți, și 19 grade la Răuseni, iar minimele din cursul nopții — între 3 grade la Cîmpulung și 9 grade la Avrămeni. Pentru următoarele zile se prevede vreme în general frumoasă, cu cerul variabil spre sfirșitul intervalului, cînd vor cădea ploi izolate și de scurtă durată. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din nord-vest. Temperatura aerului, ușor variabilă ; minimele vor oscila intre 8 și 10 grade, iar maximele — intre 16 și 20 de grade. Ceață locală. Căpitanul G. P. răsfoiește încă o dată filele dosarului. Se oprește la declarații, la procesele verbale de ascultare, la celelalte acte, în număr destul de mare. In încheierea concluziilor de învinuire dispune: „Trimiterea dosarului Procuraturii raionului Vatra Dornei spre confirmarea și sesizarea tribunalului raional, instanță competentă să judece cauza privind pe...“ Apoi urmează o scurtă prezentare a învinuitului și a faptelor lui: „Dusa Ion, divorțat, are un copil, știe șapte clase elementare, profesia - zidar, fără ocupație în prezent, fără avere, serviciul militar nesatisfăcut, recidivist cu domiciliul în Cîmpulung Moldovenesc, strada Liceului nr. 1, pentru comiterea delictului de înșelăciune.»“ Dosarul 1143 ia astfel drumul tribunalului. ★ Sîntem la Tribunalul popular al raionului Vatra Dornei. 26 septembrie 1967, ora 10 dimineața. Din sala de ședință, judecătorul îi strigă numele. După o clipă apăru în fața instanței un tînăr blond, de statură mijlocie, de 29—30 de ani, ars de soare, cu fața albă, însoțit de milițian. Privea în stînga și-n dreapta, arăta neliniștit, grav. La rîndu-ne, ne simțeam tulburați văzîndu-l pe tînărul despre care, cu cîteva ore în urmă, aflasem lucruri greu de imaginat. Secretarul de ședință expune, pe scurt, faptele pentru care inculpatul e deferit justiției : „învinuitul Dușa Ion, din orașul Cîmpulung, de meserie zidar, în perioada 19 iunie — 26 iulie a.c. a cumpărat un număr de 7 buletine „Pronosport“, de la diferite agenții, le-a completat în fals cu cite 13 rezultate cîștigătoare și, în scopul de a-și însuși un folos material injust, le-a vîndut la un număr de 7 persoane din diferite localități ale regiunilor Suceava și Cluj, pe care le-a înșelat cu suma de 6.350 lei“. — Recunoști faptele ? îl întreabă judecătorul G.D. — Recunosc, răspunde el speriat. Intr-adevăr, am cumpărat buletine „Pronosport“. Le-am falsificat și le-am vîndut la Ostra, Frasin, în Dorna și la Beclean. — Iți menții deci declarația dată la miliție? — Da. Mi-o mențin. Peste sala de ședință a tribunalului dornean se așterne un moment de liniște." Se frunzăresc din nou filele dosarului, sînt chemați martorii în fața completului de judecată. Au cuvîntul: Vichente Mironovici, tehnician la întreprinderea minieră Suceava : „Pe 10 iulie a venit la mine Dumitru Ilaș, miner de la noi și mi-a cerut să-i împrumut niște bani. Zicea că vrea să cumpere un buletin „Pronosport“ cu 13 rezultate cîștigătoare. I-am spus clar: „La afacerea asta nu te pot ajuta. Te-ai putea păcăli!“ Dar el a insistat. Pînă la urmă n-am avut ce face. I-am GH. JAUCA (Continuare în pagina a IlI-a) CAZUL D. 1143 Agerpres transmite: O BRAȘOV — A fost restaurată cetatea țărănească cu biserică romanică din Cisnădioara, raionul Sibiu. Despre existența localității Cisnădioara documentele amintesc încă din anul 1223. Cetatea, situată pe un deal, avea misiunea de a apăra pe locuitori împotriva invaziilor popoarelor migratoare. Zidurile cetății sunt din piatră, cu un drum de straje. Capitelurile bisericii din incintă au asemănări cu cele ale bisericii Sf. Andrei din Worms, ale catedralei din Bemberg și palatului din Oernhausen, vestite pentru frumusețea lor. • IAȘI — A fost dată în exploatare linia de 110 kilovolți Iași — Vaslui. Lucrarea a fost realizată cu 3 zile înainte de data fixată. Noua linie contribuie la sporirea capacității de alimentare cu energie electrică a obiectivelor industriale și a celorlalți consumatori din orașele și raioanele Iași, Bîrlad, Vaslui și Huși.