Zori Noi, octombrie 1968 (Anul 21, nr. 6467-6493)
1968-10-01 / nr. 6467
Proletari din toate țările, unițivul organ al Comitetului Județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu RECOLTAREA CARTOFILOR Se știe: cartoful este cultura de bază, aducătoare de mari venituri în agricultura județului nostru. Cheltuielile de producție ce se fac cu această cultură sunt răsplătite din plin prin recolte bogate, prin condițiile avantajoase existente în domeniul valorificării lor. Totul depinde de hărnicia oamenilor, iar în prezent — de modul cum se acționează la strînsul și depozitarea tuberculilor, ceea ce reprezintă urgența principală de pe agenda lucrărilor agricole. Dat fiind specificul acestei toamne (ploi repetate și temperaturi scăzute), se impun măsuri speciale, în funcție de situație, încît întreaga recoltă să fie strînsă cît mai repede de pe cîmp și pusă la adăpost de intemperii. Ziarul nostru, prin publicarea unor articole redacționale sau semnate de specialiști, a atras atenția că pentru diminarea efectelor negative ale prelungirii vegetației, în vederea grăbirii maturizării tuberculilor și, deci, și a recoltării, este necesar să se cosească vrejii de pe lanurile cu cartofi, să se dea cîmp liber de acțiune tuturor cooperatorilor și mijloacelor mecanice. Or, nu peste tot s-a procedat astfel. Se manifestă mari neajunsuri în organizarea și coordonarea muncii, în mobilizarea la lucru a tuturor brigăzilor și echipelor. In această situație, la care se adaugă și vremea nefavorabilă, ritmul strîngerii recoltei este nepermis de scăzut. Intre 19 și 30 septembrie, viteza medie zilnică la recoltat a fost doar de aproximativ 250 de hectare. Calculul arată că dacă nu se vor lua măsuri hotărîte și se va continua să se lucreze în același ritm, acțiunea riscă să fie prelungită pînă tîrziu, în noiembrie, ceea ce este de neconceput. Pînă ieri, în cooperativele agricole, producția fusese scoasă din pămînt de pe numai 4410 hectare, ceea ce reprezintă 23,3 la sută din plan. Cartofii de pe mai bine de 14.000 de hectare așteaptă să fie recoltați de aici încolo. Rezultatele puteau fi cu mult mai bune dacă în fiecare cooperativă ar fi existat aceeași preocupare ca la Dumbrăveni, Fîntînele, Bălcăuți, Rădășeni, unde recoltatul cartofilor este pe terminate. In multe locuri, însă, dintr-o optică greșită și păgubitoare, s-a tărăgănat începerea lucrării, iar în altele se acționează calm, ca în toamnele obișnuite. Așa se face că, la această dată, cooperatorii din Cajvana și Liteni n-au recoltat nimic, iar cei din Pîrteștii de Jos, Comănești, Poeni Solca, Arbore, Dornești, Rădăuți, Satu Mare, Iaslovăț, Dolhasca, Dolhești, Fălticeni, Forăști, Valea Glodului se află cu recoltatul încă în faza incipientă. Deși dispun de aceleași condiții, multe unități vecine se prezintă cu rezultate mult diferite. Cum pot argumenta, de exemplu, cooperatorii din Dornești, recoltarea cartofului abia de pe 8 hectare din 120, pe cînd vecinii lor, din Bălcăuți, au efectuat lucrarea pe 210 ha. din 270, iar cei din Costișa — pe 80 din 145 ? Carențe serioase au prins să-și facă loc și în domeniul calității recoltatului (se lucrează cu neatenție, producîndu-se rănirea tuberculilor), în cel al sortării producției, ca și al transportului, depozitării și valorificării. Datoria conducerilor unităților agricole, a specialiștilor, a a organelor agricole județene, organelor și organizațiilor de partid este de trece de îndată la înlătuararea neajunsurilor late. Să se urgenteze semnacositul vrejilor în toate lanurile de cartofi, ceea ce contribuie la zvîntarea mai grabnică a terenului, permițînd recoltarea în condițiuni mai bune și cu o viteză sporită. Alături de toți cooperatorii, să fie utilizate larg mașinile de recoltat. Nu trebuie permis nimănui să neglijeze cerințele calității. După recoltare, cartofii să fie lăsați 3—4 ore să se zvînte, apoi să se treacă la sortarea lor, de la început, pe cele 3 categorii: consum, sămînță și furajeri. In scopul maturizării tuberculilor destinați pentru sămînță, aceștia trebuie lăsați în continuare pe cîmp, în grămezi mici, sub influența razelor solare și a vîntului. O mai temeinică organizare se cere la transportul producției, în care scop să fie folosite la maximum toate mijloa- DUMITRU TURTA (Continuare în pag. a II-a) Fabrica de oxigen din Suceava produce într-o oră 50 m.c. de oxigen tehnic și medicinal. In fotografiei Constantin Moraru lucrînd la coloana de rectificare a aerului Foto: D. VTNUTBA /x DE „ZIUA RECOLTEI" LA SUCEAVA SE VA ORGANIZA O EXPOZIȚIE - TÂAG De „Ziua recoltei", care se va sărbători duminică, 6 octombrie a.c., în parcul „Arini" din Suceava, va fi organizată o expoziție cu vînzare a produselor unităților agricole fruntașe din județ. Aici va putea fi remarcată prezența cooperativelor agricole din Verești, Dumbrăveni, Salcea, Rădășeni, Boroaia, Bosanci ș.a. La expoziția-tîrg se vor afla și produse ale I.A.S. Rădăuți, Fălticeni, Suceava. I.A.S. Burdujeni va expune cele mai frumoase exemplare de porcine, specie la care lucrătorii din această unitate dețin un loc fruntaș pe țară. Un spațiu însemnat din expoziție va fi rezervat stațiunilor experimentale Suceava și Fălticeni, care zitatorilor aspecte din munca de cercetare, vor face cunoscute șirealizările obținute și sprijinul acordat dezvoltării agriculturii județului Suceava. Un parc de mașini agricole va ilustra sugestiv amploarea pe care a luat-o mecanizarea agriculturii în județul nostru. Din grafice se vor desprinde perspectivele dotării tehnico - materiale. în cadrul expoziției, standurile amenajate cu produse de vînzare vor oferi însemnate cantități de cartofi, ardei, ceapă, gogoșari, fructe, ouă, pui, pește etc. în bazarele industriale cu desfacere vor participa O.C.L. produse industriale, cooperativele de consum, întreprinderile de Industrie locală. Programele artistice, întrecerile sportive, proiecțiile de filme documentare agricole vor completa imaginea acestei tradiționale sărbători a toamnei. In acest număr A fi student CIVICE SPORT In pag. 2 In pag. 2 DIN EVENIMENTELE EXTERNE ■ Vizita delegației parlamentare române în Finlanda Ü Conferința anuală a laburist din Marea Britanie Partidului B Dolarul american se află în fata unei noi crize In pag. A In pag. 3 Anul XXIII a 6467 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară, informații - 2764 ; cultură, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096, mărfi 1 octombrie 1968 4 pagini 30 bani PINA IERI I.R.E. SUCEAVA A REALIZAT 9715 LA SUTA DIN PLANUL ANUAL DE INVESTIȚII Folosirea judicioasă a forței de muncă și a utilajelor la întreprinderea de electricitate Suceava s-a materializat într-un nou succes. Pînă la 30 septembrie a.c., această unitate a realizat 97,5 sută din planul anual la total vila vestiții și 110 la sută la construcții - montaj. Tot în aceeași perioadă au fost electrificate 34 de sate din 42 planificate pe întreg anul în curs. Procentul la lucrări noi este realizat în proporție de 81 la sută. In ultimul timp, întreprinderea suceveană a executat lucrări de electrificare în satele Doroteia, Poiana Micului, Poiana Mărului, Reuseni, Băncești. SUCCESE LA AUTOBAZA DIN CIMPULUNG Autobaza de transporturi Cîmpulung se înscrie și de data aceasta cu realizări care o situează printre unitățile fruntașe pe regionala Suceava. La principalii indicatori, planul trimestrial a fost îndeplinit și depășit după cum urmează : la producția globală, exprimată in tone kilometrice convenționale, procentul de depășire este de 4 la sută, ceea ce înseamnă că s-au realizat peste sarcina planificată 160.000 tone kilometrice convenționale. La indicatorul călători/km., planul trimestrial a fost realizat cu 15 zile mai devreme, transportindu-se în plus 464.000 călători/ kilometri. S-au realizat, totodată, 99.000 tone/km. peste plan și s-au transportat peste prevederi 310.000 tone. Coloanele auto Pojorîta și Cîmpulung au înregistrat cele mai bune rezultate. INAUGURAREA CLUBULUI „LUNCA DORNEI“ DIN VATRA DORNEI Duminică, la Vatra Dornei a avut loc inaugurarea clubului casei de cultură din localitate. Construcția, începută cu două luni în urmă, a fost realizată din resurse locale, prin munca patriotică a cetățenilor din oraș. Sala, cu capacitate de 250 locuri, va fi desetinată desfășurării activităților cultural - educative și pentru serbări populare. O contribuție de seamă la efectuarea construcției au adus deputații orășenești Dionisie Negură, loan ndic, Ioan Voiteami, Piru Candrea, Dumitru Buzila, Rudolf Surmei și cetățenii Toma Axinte și Mihai Pintilescu. Grigore Voinescu, vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular orășenesc Vatra Dornei, care s-a ocupat de această lucrare, ne informează, de asemenea, că la realizarea obiectivului amintit și-au adus contribuția și conducerile întreprinderilor din localitate. NOUL ORAR AL CURSELOR TAROM SUCEAVA - BUCUREȘTI Incepînd de astăzi, 1 octombrie, cursele TAROM Suceava — București, București — Suceavavor avea următorul program : prima cursă pleacă din Suceava la ora 9,10, ajunge la Bacău la ora 9,40, pleacă din Bacău la ora 10,05, ajunge la București la ora 11,00. Autobuzul TAROM pleacă din fața agenției, spre aerodrom, la ora 8,00. Cursa a doua pleacă din București la ora 12,40, ajunge la Bacău la ora 13,35, pleacă din Bacău la ora 14,05, ajunge la Suceava la ora 14,35, pleacă din Suceava la ora 14,55, ajunge la Bacău la ora 15,25, pleacă din Bacău la ora 15,50, sosește la București la ora 16,45. Autobuzul TAROM pleacă din fața agenției, spre aerodrom, la ora 13,30. Cursele TAROM transportă orice marfă de la 12 kg. in sus. Laboratorul întreprinderii miniere Fundu Moldovei este înzestrat cu aparate moderne pentru determinarea calității minereurilor. Iat-o pe Aurora Ieremie, tehnician chimist, determinind la polarograf calitatea cuprului din minereuri și produse de flotație In depozitul Fabricii de cherestea din Frasin Viața economică CUM SE APLICĂ MĂSURILE PRIVIND REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN? Sînt necesare mulații din zona cunoașterii obligațiilor în cea a înfăptuirii lor Am continuat investigația privind gospodărirea chibzuită a masei lemnoase pe șantierele de construcții. Cunoscînd că nici aceste unități nu-și pot desfășura activitatea fără contribuția forestierilor — șantierele fiind, într-un fel, abonate permanent la o anume categorie de material lemnos — am solicitat organizatorilor relații privind măsurile ce s-au aplicat pentru reducerea consumurilor specifice. Le-am amintit interlocutorilor — șefi de șantiere, ingineri de la serviciile de specialitate de la trustul de construcții — indicațiile date de organul județean de partid, în luna mai, cu prilejul analizei ce s-a făcut asupra consumului de lemn și angajamentele pe care constructorii le-au formulat atunci, preconizînd consistente economii. La capătul discuțiilor purtate s-au conturat două concluzii. Prima, șantierele de construcții au resimțit în acest an o accentuată lipsă de material lemnos. Șeful serviciului aprovizionare al trustului ne-a relatat că volumul de cherestea și bilemanele adus pe șantiere a fost mult inferior necesarului stabilit inițial. Aceasta pentru că, de regulă, unităților de construcții nu li se echivalează , necesarele depuse cu repartiții. Pe unul dintre șantierele sucevene —cel al complexului studențesc — s-a stabilit un necesar de 582 m.c. cherestea, 59 m.c. dulapi, 58 m.c. șipci, 32 m.c. lemn rotund din brad și 42 m.c. de stejar etc. Tot acest material era de așteptat să sosească în acest an, cînd se lucrează la structura de rezistență a obiectivului. Tovarășul Vasile Mihailiuc, șeful lotului, ne relata că s-au primit doar... 116 m.c. cherestea, 16 m.c. dulapi, 28 m.c. șipci și 29 m.c. bile manele din brad. In rest, nimic , nici un m.c. de rigle, de grinzi, de material din fag sau din stejar. Situația este similară și pe șantierul de construcții din Vatra Dornei. Față de un ne-MARIA FLOREA (Continuare în pagina a II-a) Recoltatul mecanic al cartofilor la C.A.P. P Străuți Foto : D. HUȘANU rai știrile zilei Tribuna Rezerve puse in valoare prin organizarea științifica a producției și a muncii la I. A. S. Burdujeni Nu numai industria, dar și agricultura oferă un cadru larg de acțiune organizării științifice a producției și a muncii. Există numeroase rezerve de care depind folosirea integrală, intensă, a capacităților de producție, creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost, rentabilitatea etc. Concentrarea și specializarea în agricultură, trecerea de la sistemul gospodăresc al creșterii animalelor la cel semiindustrial și chiar industrial și-au arătat deja eficiența economică ridicată. In cele ce urmează, încercăm a reda cîteva aspecte și efecte ale organizării științifice a producției și a muncii la IAS Burdujeni. Pornind de la sarcinile stabilite de partid și de stat pentru agricultură și de la specificul unității noastre, consiliul de administrație a înființat un colectiv special care a elaborat mai multe studii tehnico - economice vizînd ridicarea indicelui anual de utilizare a boxei în maternități și a indicelui de folosire a animalelor de reproducție, îmbunătățirea organizării muncii pe echipe specializate în ferme etc. Au fost întocmite sau se află în curs de definitivare 11 studii tehnico - economice, dintre care 5 au termen de aplicare pînă la sfîrșitul acestui an, 3 — în anul viitor și alte trei — în 1970. Primele două studii au și fost aplicate, rezultatele fiind concludente. Considerentul punerii lor în practică este că elementele ce sunt urmărite au pondere în prețul de cost al purcelului înțărcat și, în ultimă instanță, al cărnii. Dintre construcțiile destinate creșterii și îngrășării porcilor, maternitățile sunt cele mai costisitoare. De asemenea, întreprinderea cheltuiește mult (în jur de 3.200 lei anual) cu întreținerea fiecărui animal de reproducție din sectorul porcin. Rezultă, deci, că pentru sporirea producției de carne și ieftinirea ei se impune c cât mai intensă exploatare a mijloacelor de producție amintite. Urmărim realizarea, anual, a peste 7 fătări pe boxă, în loc de 6,2 — 6,5 cît s-a înregistrat în ultimii ani. Pentru înfăptuirea acestui obiectiv, am pornit de la ideea că înțărcarea purceilor se poate face mai de timpuriu , cînd ajung la vîrsta de 40 de zile. Așa am și procedat. Repopularea boxei a avut loc în următoarele 5—7 zile, pe măsura efectuării dezinfecției. Calculul arată că, în acest fel, o boxă poate fi folosită de 7,3 ori anual. De altfel, rezultatele confirmă posibilitatea : încă în primele 7 luni, indicele de folosire a fost de 4,28 ori, față de 3,8 ori în perioada corespunzătoare anului trecut, faptul concretiazîndu-se în obținerea a 2972 purcei în plus. Valoric, acest plus (socotit la prețul intern de decontare) înseamnă aproape 321.000 lei. Aplicarea celui de-al doilea studiu are ca scop final scurtarea unui ciclu de exploatare a animalelor de reproducție și realizarea unui indice de folosire a acestora de 2,21 ori pe an. In prealabil, întreprinderea noastră reușise să ajungă la un indice de folosire de 2,08. Printr-o exploatare mai rațională, acest indice a fost de 1,35 de la începutul anului și pînă la începutul lunii august, ceea ce ne face să credem că prevederile studiului vor fi îndeplinite o dată cu încheierea bilanțului de sfîrșit de an. S-a obținut în plus, comparativ cu aceeași perioadă din 1967, un număr de 1557 de purcei, pro-Medic veterinar MIHAI GOSPODARU tehnolog șef la IAS Burdujeni (Continuare în pagina a Il-a) ■f -telex Sesiune Internațională pentru prelucrarea electronică a Informațiilor Luni dimineața s-a deschis la București, in sala mică a Palatului Republicii, sesiunea Internațională pentru prelucrarea electronică a informațiilor, organizată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. La lucrări iau parte oameni de știință, specialiști și experți in domeniul calculului electronic din 22 de țâri, precum și reprezentanții unor organisme internaționale. Participă, de asemenea, personalități științifice din țara noastră, reprezentanți ai conducerii Consiliului Economic, Direcției Centrale de Statistică, Consiliului Național al Cercetării Științifice, Academiei Republicii Socialiste România, Ministerului Afacerilor Externe, ai altor ministere și instituții economice, specialiști din institute de cercetări și întreprinderi, experți în prelucrarea electronică a datelor. In ședința de după - amiază a fost ales ca președinte al sesiunii Constantin Ionescu, directorul general al Direcției Centrale de Statistică. Lucrările sesiunii vor dura 5 zile. La Baia Mare a fost terminată construirea noii gări feroviare A fost terminată construcția noii gări a municipiului Baia Mare, situată in partea de vest a orașului. Construcția stației a cuprins executarea de peroane cu copertine, tunele pentru accesul publicului la liniile de plecare și sosire a trenurilor, clădiri pentru serviciile tehnice și de exploatare feroviară. S-au amenajat unități pentru deservirea călătorilor. Totodată, pentru reducerea timpului de imobilizare a trenurilor de persoane și marfă, macazurile de pe întreaga rețea a complexului au fost centralizate electrodinamic. In nordul Dobrogei s-a terminat asfaltarea unei noi șosele de importanță economică și turistică S-a terminat asfaltarea noii șosele de importanță economică și turistică din nordul Dobrogei , Două Cantoane — Jurilovca, in lungime de 18 km. Ea îmbunătățește mult legătura dintre Tulcea și Jurilovca, important centru pescăresc și turistic din sud - estul județului. vremea în ultimele 24 de ore, vremea a fost schimbătoare, cu cerul variabil, mai mult noros. Vîntul a suflat slab, pînă la potrivit, din sectorul sud - estic. Temperatura aerului, ușor variabilă : minimele au fost cuprinse intre 5 și 9 grade, iar maximele între 12 și 17 grade. Pentru următoarele 3 zile se prevede vreme ușor instabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi slabe, locale. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din vest. Temperatura aerului, ușor variabilă : minimele vor fi cuprinse între 3 și 6 grade, iar maximele intre 13 și 18 grade.