Zori Noi, aprilie 1969 (Anul 22, nr. 6622-6647)

1969-04-01 / nr. 6622

t *< Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean DEZECHILIBRU! IN APROVIZIONARE $1 CONSECINȚE IUI NEGATIVE ActinoA­miiEAm­n comuniiipe Holuri­ H l­uiliiili tbunumilot t Aprovizionarea tehnico - ma­terială are, în fiecare între­prindere, un rol fundamental, de ea depinzînd, într-o măsură deosebită, desfășurarea nor­mală a procesului de produc­ție, obținerea unei eficiențe e­­conomice superioare. Se cuvi­ne, însă, respectată o cerință esențială : menținerea unui e­­chilibru normal între nevoile reale ale producției și volu­mul materialelor care se aduc in întreprindere, înclinarea balanței, într-o parte sau alta, provoacă greutăți, generează pierderi, acestea putind fi de­terminate de apariția stagnări­lor, neritmicitatea îndeplinirii planului, ori de crearea unor stocuri fără întrebuințare, care generează împrumuturi restan­te, penalizări etc. Asupra unor asemenea as­pecte s-a insistat în mai mul­te rînduri. Măsurile cuvenite nu s-au aplicat însă. Unele conduceri de întreprinderi mai folosesc practica acumulării unor materiale peste necesar, creîndu-și un prisos care le aduce pierderi. Recent, lucră­tori ai băncii au verificat, la șase întreprinderi industriale din municipiul Suceava, mo­dul cum au fost fundamentate planurile de aprovizionare. Cinci dintre acestea și-au pre­văzut materiale care depășesc necesarul de producție, valoa­rea „prisosului“ fiind mai mare de 17 milioane lei. Una dintre unitățile care își prevede un substanțial „coeficient de siguranță“ este combinatul de industrializare a lemnului. Prevederile apro­vizionării peste necesar sunt aici de aproape 7 milioane lei. Unele dintre acestea au pier­dut din vedere eficiența eco­nomică. De pildă, se intențio­nează aprovizionarea peste ne­cesar a 8445 m.c. soride in­dustriale, în valoare de 1,8 mi­lioane lei. Pentru mai multă siguranță, calculul necesarului de materie primă s-a făcut la nivelul anilor precedenți, fără să se țină seama că întreprin­derii i-au fost acordate credi­te de mică mecanizare desti­nate punerii în funcțiune a unui tocător de deșeuri; efi­ciența acestuia consta tocmai în diminuarea consumului de lobde și mărirea corespunză­toare a consumului de deșeuri. Continuînd calculele, consta­tăm că acest „mic­“ supliment echivalează, în fapt, cu con­sumul pe două luni și jumăta­te al fabricii de plăci fibro­­lemnoase. Despre ce fel de va­lorificare superioară poate fi vorba in asemenea situație ? Sunt necesare intervenții ime­diate pentru a pune capăt a­­cestui gen de risipă a lemnu­lui. In planul de aprovizionare al aceleiași întreprinderi se prevede procurarea, din im­port, a 44 de tone tegofilm, în valoare de 1,1 milioane lei. Producția nu solicită un ase­menea material. Placajul des­tinat cofrajelor este planificat să se realizeze integral cu ade­ziv indigen. Totuși, de ce s-a prins în plan un asemenea material și încă din import ? Aflăm că este vorba de o re­partiție emisă de forul tutelar, că se intenționează ca ulterior materialul să fie redistribuit altor întreprinderi. Sunt cunos­cute eforturile pentru limita­rea, la strictul necesar, a apro­vizionării din import. De ce a acceptat, totuși, cu atîta u­­șurință, conducerea combina­tului sucevean, repartizarea unui material de care nu are nevoie ? Materialul va sosi la Suceava, de aici, după o vreme, va pleca mai departe. Pe lîngă faptul că se vor men­ține imobilizate importante va­lori, se vor suporta și cheltuie­lile plimbărilor inutile a aces­tui material de la o întreprin­dere la alta. Aprovizionări peste necesar în valoare de 1,3 milioane lei și-a prevăzut și întreprinderea mecanică Suceava. Normative­le fizice sunt exagerat de mari, intervalul mediu între două a­­provizionări fiind mult supe­rior duratei efective realizate în anii precedenți. De aseme­nea, s-au stabilit, nejustificat, norme de condiționare, deși specificul întreprinderii nu impune o asemenea operație. Exemplificînd, consemnăm că s-au prevăzut, peste necesarul planului de producție pe acest an, 129 motoare electrice, prin stabilirea intervalului mediu intre două livrări de 80 de zile, în loc de 18 zile. Aceste pre­vederi asigură necesarul pla­nului de producție pe două luni. La tablă și unele profi­le s-a prevăzut un interval de 73 de zile, aproape dublu față de cel normal, toate aprovizionările Apoi, la s-au a­­dăugat cîte 5 zile pentru con­diționare. Cantitățile stabilite în plus pot satisface cerințele producției timp de 8—9 luni. Sunt evidente „eforturile“ pen­tru prelungirea duratei de in­troducere în producție a ma­terialelor. Implicațiile se re­flectă în final în rezultatele financiare ale întreprinderii. La fabrica de încălțăminte DUMITRU BACIU șef serviciu­­ adjunct Sucursala Suceava a Băncii Naționale N. GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) In laboratorul secției cauciuc de la Fabrica de încălțăminte „Străduin­ța“ din Suceava Foto; D. VINȚIER Gavril Georgescu este sudor la IMIL Rădăuți și elev la cursurile serale în clasa a Xl-a. El obține rezultate bune atît in producție cit și la învățătură Foto : D. HUȘANU Îmbunătățiri aduse utilajelor din secții De buna funcționare a utilajelor cu care sunt înzes­trate secțiile lăzi și binare de la Unitatea de industriali­zare a lemnului Fălticeni răspund lăcătușii de întreține­re conduși de maistrul Gheorghe Lascarache. în aceste zile ei lucrează la un dispozitiv pentru mecanizarea a­­vansului la ferăstrăul panglică. Lăcătușul Constantin Mereuță a mărit turația­ la unele mașini de capsat lăzi, fapt ce asigură productivi­tății un spor considerabil. Lăcătușul Toader Prundeanu a adus modificări la mașina de găurit cu lanț de la sec­ția binare, ceea ce permite întrebuințarea acestui utilaj cu un randament sporit. Toate aceste corective, însumînd rodul unor asidue căutări, se materializează în realizarea și depășirea indi­catorilor de plan atribuiți acestor secții. In acest număr: SCOALA In pag. 3 CONTRAPUNCT In pag. 2 Pentru o judicioasă a folosire creditelor pe termen lung în vederea consolidării eco­nomico - organizatorice, coo­perativele agricole de produc­ție prevăd în planurile finan­ciare și de producție pe acest an utilizarea unui volum spo­rit de fonduri proprii, care stau la baza realizării investi­țiilor ; la aceste fonduri se vor adăuga și creditele pe ter­men lung primite din partea statului. O parte însemnată din mijloacele respective va fi îndreptată spre executarea lu­crărilor de îmbunătățiri fun­ciare și, în special, a celor de irigații, cît și pentru cumpăra­rea de animale de producție. AGRICULTURA Rezultatele obținute în județ demonstrează marea însem­nătate pe care o are folosirea cît mai chibzuită a fondurilor bănești, în sensul investirii a­­cestora numai în obiective productive, care vor putea re­cupera sumele într-un termen cît mai scurt și să aducă bene­ficii sigure. Anul trecut s-a reușit să se amenajeze, în unitățile coope­ratiste, 742 hectare pentru iri­gat, totalizînd pe județ 4.223 hectare. Datorită modului în care au perseverat în extin­derea acestei metode agroteh­nice, Consiliul Superior al A­­griculturii a decernat, în ca­drul concursului pe țară, coo­perativei agricole de produc­ție Dumbrăveni două men­țiuni speciale : una pentru cultura cartofului și una pen­tru porumb. Trebuie însă, totodată, să re­latăm cauzele care au făcut ca 609 hectare din plan să nu fie amenajate. Astfel, coope­rativele din Reuseni și Roș­eani nu și-au pus în planurile anuale noi suprafețe, iar în altele valoarea lucrărilor nu a fost sincronizată cu realizarea veniturilor, ceea ce a dus la nerealizări. în cazul C.A.P. Fîntînele, utilajul necesar a sosit cu mari întîrzieri. în fi­ne, la unele cooperative , ca cele din Prelipca, Salcea, Plo­­peni nu au fost însușite pro­iectele. Nici în pomicultură credite­le acordate n-au fost pe deplin folosite. La C.A.P. Rotopănești, planul de plantări n-a fost realizat, din cauza neexecută­­rii desfundatului din toamnă, întreprinderea de mecanizare Spătărești a început această a­ Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pag. a Il-a) 1 Anul XXIII a 6622­4 pagini 30 bani REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viața de partid - 2765 ; cultură informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096. marti 1 aprilie 1969 Ascunsele virtuți ale calendarului ieri, telefonul a sunat pre­lung­ ea ori de cîte ori are de adus vești bune și, după ce am pierdut și am re­­obținut ca de obicei legătu­ra, o voce cît se poate de se­rioasă, dintr-acelea care impun respect chiar cînd explică mie­ros cum de-a uitat posesorul să dea 50 de bani pe un bilet de autobuz, mi-a comunicat : — „Muncind perseverent și într-un ritm susținut, prin bu­na organizare a lucrărilor perfecta sincronizare a execu­ți­viei, bravii conducători ai șan­tierelor Cîmpulung — bloc cu 38 de apartamente Fălticeni bloc cu 32 de apartamente —, cvartalul „Tudor Vladimirescu“ din Suceava — bloc III, N­2, și N 3 — au reușit, o dată cu încheierea pri­mului trimestru al acestui an, să dea în folosin­ță sus - zisele obiective, care și așa erau în restanță de anul trecut. în ace­eași glorioasă situație se află complexul DCA din Suceava și cel comercial de la Gu­ra Humorului, unde și-au spus cuvîntul, în plus, totalul interes și dezlănțuitul elan al constructorilor pentru asigura­rea cu forrță de muncă și ma­teriale, înverșunarea lor în ceea ce privește respectarea termenelor planificate. Deveni­te proverbiale pînă aproape de celebritate, au fost, de aseme­nea, date în folosință sediul ADAS, C.E.C., D.G.A. și al al­tor inițiale din Suceava, pre­cum și uscăto­rul de conuri de la Molid, de care se îngrijește mai mult decît părintește Oco­lul silvic puțin, linia Pojorîta și, nu mai electrică aeriană Fundu Moldovei — Izvoarele Sucevei, unde energia execu­tanților a depășit considerabil energia electrică a stîlpilor. La înduioșătoarele ceremonii pri­lejuite de această nouă și ia­răși ultimă scadență s-au ros­tit, inexplicabil, date situate undeva în trecut, chiar foarte în trecut. Felicităm unitățile executante și beneficiare pen­tru această remarcabilă și ră­sunătoare consecvență, cu re­­gretul că n-o putem face în fiecare zi“. Am vrut să dau fuga cu­­ manuscrisul în tipografie dar, înainte de a face­­ un pas, ace­lași telefon m-a tîrîit și mi-a declarat, de astă dată cu voce stentorială : — „La întreprinderea de gos­podărire orășenească din Sucea­va are loc în aceste clipe o în­suflețită consfătuire, începută de ieri și planificată să țină pină m­îine la miezul nopții. Harnicii caloriferiști, incorup­tibilii taxatori, cronometricii șoferi de autobuz, competenții distribuitori de apă, uluitori de frecvenții asigurători ai sa­lubrității și virtuoșii răspunză­tori cu spargerea gheții discu­tă, fierbinte, des­pre singura re­­clamație primi­tă la această în­treprindere de gospodărire o­­rășenească, în legătură cu fap­tul că o gură de canal de la periferia municipiului a stat astupată ceva mai mult decît zece secunde. Pe fundalul sce­nei, frumos împodobită cu e­­moționante scrisori de mulțu­mire din partea cetățenilor, deasupra capetelor conducerii întreprinderii, se desfășoară o imensă eșarfă liliachie, pe care scrie, cu litere de aur pur: „Trăiască receptivitatea sa cri­tică !“. N-am apucat să notez sfîrșitul acestei copleșitoare vești fiind­că, întrerupt interurban de la florăria din Suceava, o voce foarte soprană de coloratură m-a anunțat diafan : — „Măi tovarășe, a venit pri­măvara. Am văzut, pe cuvînt de onoare, ghiocei. Aduși, bi­neînțeles, de la . . . Iași“. Stau și mă întreb și acum , oare de ce au susținut morțiș toți interlocutorii mei ca știrile acestea, atît de . . . veridice și valoroase, să fie publicate nu­mai și numai la 1 aprilie ? ȘTEFAN STROE COTIDIENE Instruirea președinților consiliilor populare comunale După încheierea sesiunilor de constituire a consiliilor populare din județul nostru, ieri a început, la Suceava, instruirea, pe timp de trei zile, a președinților comi­tetelor executive ale consi­liilor populare comunale. Abordînd o tematică bo­gată, expunerile, pe care le fac tovarăși din biroul per­manent al comitetului exe­cutiv al consiliului popular județean, urmăresc cunoaș­terea temeinică, de către primarii de la comune, a sarcinilor actuale și de perspectivă din viața sate­lor, ridicarea nivelului lor de pregătire politică, per­fecționarea continuă a stilu­lui și metodelor de muncă, între temele din programul de instruire figurează : ro­lul consiliilor populare și al comitetelor executive ca organe ale puterii și admi­nistrației de stat ; organiza­rea și planificarea muncii comitetului executiv, atribu­țiile biroului permanent, ale președintelui, vicepreședin­ților și secretarului , orga­nizarea ședințelor de comitet executiv și a sesiunilor. Alte teme au scopul de a releva ra­portul dintre comitetul exe­cutiv comunal și organele ie­rarhic superioare ; sarcinile consiliilor populare și ale comitetelor lor executive cu privire la sistematizarea și e­­lectrificarea satelor; asigu­rarea bazei materiale pentru activitatea social - culturală; realizarea planului economic și a bugetului local ; folosi­rea rațională a pămîntului, administrarea fondului sil­vic și a islazurilor , întări­rea continuă a legăturii cu masele de cetățeni, cunoaș­terea temeinică a realități­lor din fiecare comună și sat și mobilizarea oamenilor muncii la rezolvarea trebu­rilor locale. Riscul unor tentații și un deznodament amar1—— Patru inși necunoscuți, toți tineri, se prezintă în una din zilele lunii ianuarie la hotelul „Dorna“ din orașul Vatra Dor­­nei. Păreau să vină de la un drum lung , aveau ochii îm­păienjeniți de neodihnă. Unul dintre ei zise: „Nae, dă bule­tinul“. Cel numit execută fără ezitare, primind în schimb un bon de cazare. (Formula era obișnuită: „La hotel numai eu luam cameră, pe numele meu, pentru că ceilalți n-aveau nici un fel de acte de identitate“). „Pașnicii“ drumeți­i purtau niște sacoșe cu o încărcătură ciudată. Sus, în cameră, avu loc un „sfat de taină“, după care toți căzură frînți. A doua zi, doi dintre ei plecară spre Broșteni. — Trebuia să aflăm cînd iau minerii banii. Puteam ast­fel valorifica obiectele. Ne-am interesat și, întorși la Dorna, am hotărît cine rămîne pentru Broșteni. După care ne-am despărțit, eu cu Nae am ple­cat spre Gura Humorului, ur­mînd să ne reîntîlnim cînd treburile aveau să fie gata. Și iată-i pe cei doi descin­­zînd în Broșteni, la momentul oportun , minerii primiseră salariile. — împreună cu Iordache l-am căutat pe Gabor Todea, prie­tenul lui Stoi­­can și cu care discutasem des­pre scopul ve­nirii noastre în urmă cu cîte­­va zile. Locuia la blocul tine­retului. Ne-am instalat aici și am trecut la acțiune. 2 Cine sînt și de unde veneau cei patru necunoscuți ? Să vi­i prezentăm : primul, „șe­ful“, se numește Vasile Stoi­­can, ceilalți — Eugen Miron, Alexandru Iordache și Nico­­lae Enculescu zis Nae. Toți au trecut printr-o școală profe­sională sau medie, devenind apoi „păsări călătoare“ prin diferite șantiere sau întreprin­deri din țară. Nici unul nu are mai mult de 21 de ani. Din locuri diferite, s-au cunoscut întîmplător, cum zic ei. Ceea ce i-a atras însă și i-a apro­piat nu au fost preocupările serioase, cinstite, ci o anumi­tă tentație a traiului fără Reportaj - anchetă munca. — La Timișoara mi-a venit gîndul... se destăinuie Stoican. Lucram la „Electromecanica“, unde mă certasem cu maistrul... „Specializat“ în spargeri de magazine, Stoican își caută, a­­colo unde ajunge (angajarea fiind mai mult im­paravan), ajutoare. Comite repetate fur­turi, fapt pentru care a și fost condamnat. Reorganizîndu-și un nou grup, ultima „ma­re lo­vitură“ o dă la Motru, unde fusese­­ angajatul întreprinderii miniere din localitate. Chiar în noaptea de Anul nou. Pă­trund în magazinul de metalo­­chimice și fură 17 aparate de radio portative „Mamaia“, 45 de ceasuri (mărci diferite), a­­parate de foto, baterii și alte obiecte.­­Nu era nici aici pri­mul furt. După cum își „a­­mintește“ Mi­ron, ar mai fi vorba de un ma­gazin de încăl­țăminte, de cîteva case parti­culare și de o interesantă co­lecție de timbre. Organele de miliție de acolo continuă cer­cetările­. Incărcîndu-și prada, cei pa­tru hoți dispar la cîteva ore după spargere, adică în dimi­neața zilei de 1 ianuarie 1969. Urmează un itinerar compli­cat — pe unde trec comit mici furtișaguri — și iată­l o­­prindu-se tocmai la Vatra Dor­­nei. Timp de cîteva zile, cît stau la Broșteni, Miron și Iordache reușesc să vîndă parte din o­­biectele cu care veniseră. In­termediari sînt Gabor Todea și Ion Cruceru, amîndoi salariați ai întreprinderii miniere Su­ceava, cunoștințe vechi ale lui Stoican (care lucrase în 1968 la Ostra). Iată și cîțiva dintre naivii cumpărători : Ion Flo­­rea, Constantin Andone, Mi­­hai Simion, Ghedeon Bandula. De reținut că cei doi hoți au putut nu numai să locu­iască nestingheriți la blocul tineretului din Broșteni (came­ra 55), dar să și acționeze fără a trezi nici un fel de bănuia­lă sau ripostă din partea cui­va. Dar nu numai atît. Gabor și Cruceru, fascinați de mira­jul banilor, aveau să devină nu peste multă vreme părtași ION BELDEANU (Continuare in pagina a III-?.) I Extinderea ierbicidării culturilor agricole în urma rezultatelor bune obți­nute, întreprinderile agricole de stat vor extinde în acest an ierbi­­cidarea culturilor de porumb, car­tofi, floarea soarelui, orz și legu­me, pe mai mult de 50 la sută din suprafața cultivată. Procedeul constă în combaterea buruienilor din culturi cu ajutorul unor sub­stanțe chimice ce se aplică prin stropire, înlăturînd astfel necesita­tea prașilelor, ceea ce duce la scă­derea simțitoare a prețului de cost al produselor. în vederea aplică­rii corecte a stropirilor, mașinile existente în dotarea I.A.S. au fost dotate cu noi dispozitive care asi­gură un tratament mai eficace de­cît în anii trecuți. Pentru folosi­rea lor la întreaga capacitate, De­partamentul I.A.S. a organizat in­structaje în cadrul cărora mecani­zatorii își însușesc cele mai noi metode de mînuire a agregatelor, perioadele și condițiile de aplica­re a tratamentelor, dozele indicate pentru fiecare cultură. Aparat de determinat rezistența specifică a solului La catedra de mecanizare a a­­griculturii de la Institutul agrono­mic „Dr. Petru Groza“ din Cluj a fost realizat un aparat de de­terminat rezistența specifică a so­lului în timpul executării arături­lor. Cuplat la instalația hidrauli­că obișnuită a tractorului, acesta introduce, prin intermediul unui cilindru de forță, o pană metalică de un anumit profil in terenul care urmează să fie arat, indicînd direct forța de tracțiune necesară. Astfel, o serie de elemente de cal­cul ca productivitatea muncii, con­sumul de carburanți, retribuția tractoriștilor și altele capătă o bază științifică. Aparatul a fost conceput și construit de conf. univ. ing. Ion Florescu. Experimentele în teren au dovedit valoarea deo­sebită a aparatului. ///‹Siv\\\ VREMEA In ultimele 24 de ore, vremea a fost frumoasă, cu cerul variabil. Au căzut precipitații locale, sub formă de ninsoare. Temperatura aerului variabilă : minimele au fost cuprinse între minus 4 și mi­nus 2 grade, iar maximele între 1 grad și 5 grade. La Barau, temperatura a osci­lat între minus 5 și minus 9 gra­de. Au căzut precipitații slabe, sub formă de ninsoare. Vremea continuă să se ame­lioreze. Cerul va fi variabil, tem­porar noros. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, cu intensificări din nord - vest. Temperatura ae­rului variabilă : minimele vor fi cuprinse între minus 2 și minus 4 grade, iar maximele între 2 și 7 grade. în zona de munte se va produce ceată.

Next