Zori Noi, aprilie 1969 (Anul 22, nr. 6622-6647)

1969-04-08 / nr. 6628

MARE ZAIAFET Restaurantul geme de lu­me. Masa aia din colț e su­fletul deverului. Mare bai­ram, mare... Meterhaneaua și surlele lui mehterbașa de-ar mai cînta și zaiafetul oriental ar fi gata. Mustesc mititeii în mujdei; răcituri­­le tremură ca de malarie; ficățeii și pulpele de gră­sun sfîrîie pe jăratec ; go­gonelele murate se topesc pe cerul gurii. încă două „grase de Cotnari“ aburite pocnesc în mina trandafirie a lui nea Jenică ospătarul. Se trage vîrtos numai cu ba­terii calibru greu... — la cadîna la dans! zice Traian Pintilie, gestionar la magazia centrală de mate­riale tehnice a I.F. Rădăuți. El e prezidentul mesei, cu­lantul, mina largă. Cadîna e una dintre cele trei roșcate „mini-jupiste“ ultimul tip (cum s-a mai schimbat vorba aceea înțe­leaptă­­: „poale lungi și min­te scurtă!“. Mintea a rămas cam la fel și poalele s-au tot scurtat.")... Clipa de vîrf a chefului. Diblistului, care îngînă „Za­­raza“ și „Pe umeri pletele-i curg riu“, i se lipește o hir­­tie de-o sută pe frunte. Su­doarea, ce se scurge în ur­ma cintecului chinuit, prinde ca gumarabica. — Mînca-ți-aș lovelele, ai inimă largă, nu ți-ar mai în­căpea în flanelă... — Zi-i mă, ăla... „am avut, ori n-am avut, nici la altul n-am cerut“... Se vaită arcușul. Un co­mesean aflat la al 83-lea pa­har strigă: — Păi cum să ceri, nea Pintilie! „Iful“ să trăiască și piroanele sale, că mîndru le mai înghiți! Fachirule, frumosule, deșteptule, nu te-ar mai vedea procurorul la față!... RITUAL­IA I.F. 1 Biroul conducerii I.F.-ului Rădăuți a căpătat, în clipele acestea, atmosfera unui tem­plu african. Doar tam-tam-ul lipsește. „Să intre prea cu­viosul T. Pintilie“, rostește un șef. — Te lepezi de satana ?... — Mă lepăda­tul — Te mai lipești de avu­aproapelui tău, sau de cel obștesc ?... — Nu mă mai lipesc de avutul aproapelui meu, sau de ăla obștesc ! — Țooc, țoc (pupături). Ptiu, să nu-ți fie de deochiu ! ești curat luminat ca o fată de împărat, în aburul zori­lor, din lacrima florilor:"... du-te! — Păi... șefule, eu... știi, am fost cercetat de miliție cu afacerea aia de la oco­lul Marginea, cînd eram ca­sier. Mă mai primesc ăia gestionar la magazie ?... — Mă, tu ești cinstit, n-ai înțeles ? Ești ca pruncul ăla, nou născut, care nu zice mamă, nu zice tată, doarme și fuge... nu avutul obștesc, bineînțeles. — Ești tatăl meu, șefule, să mor! Dar cum pot eu să ocup tocmai funcția lui fra­­te-meu, Francisc Pintilie, care a furat din gestiunea magaziei ? 4 ani de răcoare i-au dat... — Păi bine, mă, voi sun­­teți din aceeași grupă de singe, p-oți fi și din aceeași grupă de hoți... scuză-mă, te rog frumos ! — Șefule, beau de lup, am boala muierilor... nu ga­rantez. — Merge. Du-te, ce mai tura-vura! MISTERUL PIROANELOR Lui nea Pintilie i-au cres­cut aripi. Stă în magazie c-un piron în mînă, mono­loghează : „A fi, sau a nu fi ? Iată întrebarea (a auzit el de la o fată cu studii, cînd a fost cu ea la bar la „Mon jardin", la București, despre unul Hamlet. O sută de lăzi de cuie a „înghițit“ nota de plată in noaptea aia, s-au ploconit garsonii și ospăta­rii în fața lui, cum s-ar fi plecat în fața unui mahara­jah. Hamlet ăsta se chinuie într-o piesă lungă și vor­bește cu morții... Fraier! Cînd te poți înțelege așa de bine cu vin­!­... care va să zică, cite 25 de kg. de cuie ciupite, la fiecare ladă, pînă acum fac 500 de kg. Cu­ cîntă­­rește un pui de elefant! Dacă alții sînt struți... fa­zani ! In noapte, cînd doar pisi­cile se mai caută pe acope­rișuri, căruțașul Gh. Ta­­brea transportă 500 kg, cuie la magazinul din Burla (Vo­­lovăț), la gestionarul Vasile Juravle. Asta, deși e bărbat, funcționează ca... femeie in scriptele cooperativei. Sim­plu , cînd a fost el gestio­nar, a furat de-a stins. Nu mai are dreptul să mînu­­iască bani. A preluat nevas­­tă-sa vînzarea. Dar meseria tot el o face, că are mînă iute. Dînsa cu borșul. Că nu-i suflă nimeni în el. Pi­roanele se desfac bine în prăvălie. Ciuruiesc avutul „fiului“ și întăresc gardurile altora. La restaurant, sa­­cirul nu mai ajunge pentru scripca bairamului. Un nou transport în noapte. — Mi­liție — Proces - Sentință. EPILOG Dialog între 2 șefi de la S.F.: „Bieții oameni, să se zgîrîie ei cu niște „Sărmanii, care au pe cuie­­“ ce să-și ad­une boneta acolo, la... închisoare ?“ VICTOR FOILETON „Preacinstitul“ gestionar jillllillllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllilillilliljlllllljjlt— ntra punct PLĂTESC UMBRA... Cooperatorii din Adini­cata și-au amplasat 41 ha. de livadă printre. . . case. Pasc pe acolo vite­­le, drumurile de acces parcelează pămîntul. Cită rentabilitate va avea liva­da, e lesne de înțeles. Serviciul de creditare al băncii se arată foarte sceptic. După aprecierea contabilei cooperativei a­­mintite, ar trebui un paz­nic la fiecare pom. Ori­cum, copacii mor în pi­cioare chiar dacă nu dau roade. Oamenii scump. . . umbra plătesc pomi­lor ! CINE SUNT ASCUȚITORII DE CUȚITE ! In Suceava au apărut, de cîteva zile, doi indivizi dubioși, cărora miliția le dă unele semnalmente : vîrsta, circa 30 de ani , ambii cu paltoane maro, unul cu bască, celălalt cu pălărie. Se dau drept spe­cialiști în ascuțirea brice­lor, foarfecelor, cuțitelor. Asta, în cazul cînd cetă­țeanul este prezent în a­­partamentul la care a su­nat. Cînd nu, indivizii își arată adevărata speciali­tate : spărgători experți în orice fel de broască sau jale. Așa că, ascuți­­ți-vă vigilența și, în timp ce vi se ascute cuțitul, ... un telefon la miliție î­ n CASA BUNA. . . i Neglijența face casă­­ bună cu hoția. Din con­ii­troalele efectuate recent §§ de miliție s-a constatat­­ că la ora închiderii unor 1§ unități de alimentație pu­­f­blică din municipiul Su­li­ceava, casierii și gestiona­­to­rii lasă prin sertare im­­­­portante sume bănești ob­­­­ținute din vînzări, in ciu­da normelor legale. De a­­cest lucru a profitat și in­fractorul Costică Mihalschi care a spart magazinul alimentar din Arini, unde a găsit în toate sertarele sume între 1.000 — 3.000 lei. Individul, fost cîndva paznic, observase „mierea bănească" servită pe tavă de gestionarii „uituci". La centrul de pîine nr. 1, ho­țul a găsit sume mari chiar pe rafturi, printre cornuri și chifle. Din în­chisoare, Costică bleste­mă „bunăvoința" celor care l-au făcut să se lă­­comească. Rubrica realizată de VICTOR MICU ZORI NOI PAGINA 2 Pregătirea profesională a studentului După cinci ani de existență, Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava cunoaște o viață intensă, caracterizată prin studiu, prin preocupări de cercetare științifică specifice centrelor de învățămînt supe­rior. Treptat, s-a format un bun corp profesoral și s-au creat condiții optime de învă­țătură. Primele promoții de cadre pregătite aici se află la catedră — în școlile de cul­tură generală din județ și din țară — bucurîndu-se de apre­ciere și stimă. Principala preocupare a stu­denților suceveni o formează, după cum este și firesc, pre­gătirea profesională. Ea con­stă în participarea la formele procesului de învățămînt, a­­profundarea și completarea cunoștințelor de specialitate, respectarea disciplinei univer­sitare. Un rol important în acest sens revine asociației studențești, organizație menită să cultive în rîndul studenților simțul răspunderii față de multiplele sarcini ale pregăti­rii de specialitate. ț­ei Recenta conferință a asocia­studenților suceveni și-a axat dezbaterile, în cea mai mare parte, pe această pro­blemă. Discuțiile purtate au evidențiat în primul rînd re­zultatele certe obținute de ma­joritatea studenților la ulti­mele sesiuni de examene, seri­ozitatea cu care ele au fost privite. Consiliul asociației a avut în vedere mobilizarea tu­turor forțelor spre studiul in­dividual, urmărind să for­meze în conștiința fiecărui student convingerea că numai printr-o muncă ritmică, plină de pasiune, prin îmbinarea cu­noștințelor teoretice cu cele practice pot deveni buni spe­cialiști, profesori de nădejde pentru învățămînt. In urma sesiunii de examene din vara anului trecut, spre exemplu, din 564 studenți înscriși au fost declarați promovați 548, fapt ce reflectă intensa activi­tate de însușire a cunoștințe­lor. Se știe că examenele consti­tuie principala formă de ve­rificare a cunoștințelor, ofe­rind prilejul unui sondaj pre­cis în pregătirea studentului sub raportul înțelegerii și asi­milării materiei. Totodată, e­xamenele reflectă capacitatea de gîndire a studentului, pu­terea sa de sintetizare și apli­care a noțiunilor însușite. O bună pregătire depinde în mare măsură de prezența la cursuri, de frecventarea orelor de consultații, succesul exa­menelor asigurîndu-se, astfel, din timp. Discuțiile purtate în cadrul lucrărilor conferinței au evi­dențiat în acest sens principii­ consemnari Ii­ factori ce contribuie la for­marea culturii de specialitate a studentului, la buna sa pre­gătire teoretică și practică. No­tăm cîteva opinii : — Seminariile oferă un deo­sebit prilej de clarificare a problemelor neînțelese. Aici se pot contura păreri perso­nale, contribuții interesante. Seminariile stimulează activi­tatea de cercetare a studentu­lui, pasiunea pentru studiu a­­profundat. Dar e nevoie ca prezența la seminarii să nu fie numai nominală. (Student Vasile Popa, facultatea de is­torie - geografie). — Notele mici obținute în sesiunea din vară la istoria literaturii române au o expli­cație : frecvența la cursuri a fost cam slabă, iar pregătirea pentru seminarii — neglijată în bună măsură. Materia nu poate fi asimilată în zilele di­naintea sesiunii. E necesar ca fiecare dintre noi să fie con­știent că de seriozitatea pregă­tirii de acum depind viitoa­rele rezultate profesionale. (Studenta Aglaia Spătaru­, fi­lologie). — Există la unii studenți o anumită tendință spre superfi­cialitate. Noi nu trebuie să ne limităm numai la cursuri. Stu­dierea bibliografiei completea­ză, după cum se știe, cunoștințe­le predate. Consultarea lucrări­lor suplimentare se reflectă în discuțiile din cadrul seminari­­ilor și, în final, în rezultatele obținute la examene. (Student Adrian Rusu, istorie - geogra­fie). Trebuie menționat și rolul deosebit pe care îl au cercu­rile științifice în stimularea deprinderilor de studiu indi­vidual, a interesului și pasiu­nii pentru munca de cercetare. Cele 5 cercuri științifice de la institutul pedagogic desfășoară o activitate creatoare, rezul­tatele concretizîndu-se în o serie de lucrări meritorii. Toată activitatea desfășura­tă de organizația U.T.C. și a­­sociația studențească în do­meniul muncii profesionale se reflectă în rezultatele obținute de fiecare student, fie prin participarea activă la semina­rii, fie prin răspunsurile date la sesiunea de examene. Se­siunea din ianuarie - februa­rie, așa cum s-a subliniat în cadrul dezbaterilor confe­di­­inței, putea să se încheie cu un procentaj de promovare mai bun decît cel din anul trecut. Faptul se datorește, mai întîi, numărului mare de ab­sențe înregistrate semestru. Numai la în primul faculta­tea de filologie absențele ne­motivate s-au ridicat pînă la cifra de 1748. La aceasta se adaugă și modul superficial în care o parte dintre studenți au privit recenta sesiune de exa­mene. Nu toți au înțeles sen­sul reducerii numărului de examene, reducere care urmă­­rea să ofere timp suficient de pregătire, de studiu individual. Comitetul U.T.C., consiliul asociației studenților trebuie să-și orienteze în mai mare mă­sură atenția asupra lichidării mediocrității, combaterii ati­tudinii de indiferență manifes­tată prin lipsă de perseverență în pregătire, nefolosirea cu pricepere a timpului rezervat studiului individual. Programul de activități a­­doptat în conferința asocia­ției cuprinde sarcini precise și bine chibzuite, care vor duce la creșterea răspunderii stu­denților față de învățătură, la mobilizarea acestora spre un studiu temeinic și sistematic. Transpunerea lui în viață con­stituie o primă certitudine a viitoarelor succese. ION BELDEANU Priviri atente, siguranță în gesturi, cîțiva studenți de la F­acultatea de matematică a Insti­tutului pedagogic de 3 ani din Suceava, efectuînd, sub conducerea asistentului univ. Vio­rel Croitoru, lucrări de studiu practic, în laboratorul de fiz­ică. Lucrări urgente în agricultură Cum se acționează pentru efectuarea lor (Urmare din pagina I) findești. Ducem lipsă de unele furtune pentru SPG 6 și becu­­lețe pentru instalațiile de sem­nalizare de la mașinile de plantat cartofi ) nu se găsesc la baza de aprovizionare din Botoșani, Rădăuți: lipsesc 100 tuburi de semănători Unele piese și accesorii lip­sesc și la IMA Rădăuți. Prin­tre altele, este vorba de 100 tuburi de semănători. Directo­rul întreprinderii, ing. Viorel Brădățeanu, ne-a asigurat că... dacă baza din Botoșani nu le va putea pune la dispoziție, problema va fi rezolvată pe plan local. Era timpul să se fi întîmplat acest lucru. Este drept, la Rădăuți s-au înregistrat rezultate bune în primul venituri trimestru, planul de fiind depășit cu 35.000 lei, iar la împrăștiat în­grășăminte chimice — cu pes­te 1.000 ha. S-au făcut și pre­gătiri bune pentru campanie, s-a calculat în cît timp pot fi terminate lucrările (arăturile — în 8 zile bune de lucru, semănatul cerealelor păioase și inului — în 5 zile, porum­bului — în 6 zile, plantatul cartofilor — în 9 zile), prevă­­zîndu-se și mișcările de mașini spre unitățile cu suprafețe mai mari. S-au luat și alte măsuri. Dar, și aici, vineri, se aflau cam multe tractoare la între­prindere, pentru diverse reme­dieri. De la Dornești la... Pătrăuți Punem față în față situația din două secții de mecanizare vizitate zilele trecute : Dor­­nești (I.M.A. Rădăuți) și Pă­­trăuți (I.M.A. Salcea). La Dornești, toate tractoa­rele și mașinile sunt gata pen­tru a începe lucrul. Mecaniza­torii reglează semănătorile de porumb, mașinile de plantat cartofi, celelalte utilaje. Se aș­teaptă doar momentul potri­vit pentru a se intra pe cîmp. Altfel stau lucrurile la Pă­trăuți. Președintele cooperati­vei agricole, Ion Hladiuc, și in­ginerul Anatolie Antonovici ne spun că, deși șeful secției de mecanizare, Constantin Mo­­triuc, dă dovadă de mult inte­res, secția nu-i pregătită în amănunt pentru campanie. Au fost prea multe de refăcut de pe urma fostului șef de sec­ție, Onofrei Ursache, actual­mente mecanic aici (el poate fi văzut, în fotografia ce-o pu­blicăm astăzi, fiind unul din­tre cei ce vor să spună că „lu­crează la remedierea unei de­fecțiuni de la un tractor“). „Două tractoare nu sunt încă venite la secție, altele necesi­tă anumite reparații“ — pre­cizează inginerul. Iar pre­­ședintele adaugă: „Eu nu știu ce s-ar fi întîmplat dacă pri­măvara ar fi sosit la timp!“. „Apoi — continuă A. Antono­vici —, cu toate că avem sau vom avea 12—13 tractoriști, noi nu putem conta decît pe vreo 5. Ceilalți sînt slab pre­gătiți sau elevi în practică“. Iată, deci, aspecte care, în mod firesc, ne conduc spre întrebarea : cînd vor fi gata de lucru toate mijloacele me­canice ? Așteptăm un răspuns faptic din partea conducerilor între­prinderilor de mecanizare a agriculturii și măsurile con­crete luate de către direcția a­­gricolă județeană. Și în aceste zile, la secția de mecanizare din Pătrăuți (I.M.A. Salcea) remedieri de defecțiuni la unele tractoare. Măcar de-ar fi ultimele. . mai sunt de făcut IMPORTANT ÎNTREPRINDEREA COMERȚULUI cu ridicata PENTRU PRODUSE METALO-CHIMICE, CU SEDIUL ÎN SUCEAVA, Str. ȘTEFAN CEL MARE Nr. 18 angajează de urgență gestionari pentru sectoarele metalo-chimice Informații suplimentare se pot cere, zilnic, la telefoa­nele 2748 sau 2691. Rezultatele etapei a XX-a C.F.R. Pașcani - Chimia Suceava 2—0 ; Oțelul Ga­lați — Electronica Obor 2—2; Steagul roșu Brașov — Po­litehnica Galați 1-0; Portul Constanța — Ceahlăul Pia­tra Neamț 3-0; Politehnica București — Metrom Bra­șov 1—0; Progresul Brăila - Poiana Cimpina 3-1; Glo­ria Bîrlad - Metalul Bucu­rești 0-0; Dunărea Giurgiu — Flacăra Moroni 1—0. SPORT ■ SPORT Fotbal, divizia B Etapa viitoare (13 aprilie) Metalul București — Portul Constanța ; Flacăra Moreni — Politehnica București; Dună­rea Giurgiu — Oțelul Galați­ Poiana Cimpina — Steagul roșu Brașov ; Politehnica Ga­lați — Ceahlăul Piatra Neamț ; Metrom Brașov — Gloria Bîr­lad ; Electronica Obor — CFR Pașcani; Chimia Suceava — Progresul Brăila. CLASAMENTUL 1. Politehnica Galați 20 12 3­5 29—16 27 2. Steagul roșu Brașov 20 11 5 4 26—16 27 3. Portul Constanța 20 10 5 5 43—14 25 4. Metalul București 20 10 4 6 39—18 24 5. Chimia Suceava 20 10 3 7 28—19 23 6. Ceahlăul Piatra Neamț 20 10 3 7 27—22 23 7. Flacăra Moreni 20 8 5 7 20—124 21 8. Poiana Cîmpina 20 8 4 8 21—28 20 9. Progresul Brăila 19 6 7 6 21—26 19 10. Politehnica București 20 6 6 8 20—26 18 11. Oțelul Galați 20 6 6 8 20—26 18 12. Metrom Brașov 20 6 4 10 21—27 16 13. Dunărea Giurgiu 20 7 2 11 12—24 16 14. C.F.R. Pașcani 20 7 1 12 21—36 15 15. Gloria Bîrlad 19 4 5 10 22—35 13 16. Electronica Obor 20 5 3 12 23—36 13 Alte știri sportive Duminică seara la bazinul Floreasca a luat sfîrșit con­cursul internațional de sări­turi de la trambulină (3 m.). în proba feminină, victoria a revenit sportivei românce Me­lania Decuseară — 347,10 punc­te. La masculin, a cîștigat Ion Ganea (România) — 424,95 puncte. Prima etapă a campionatu­lui național automobilistic de viteză în coastă, ediția 1969, desfășurată duminică lingă Mediaș, a fost cîștigată de cu­noscutul pilot bucureștean, Florin Hainăroșie, pe un Alfa- Romeo — 1700. In clasament el a fost urmat de E. Ionescu- Cristea (București) și A. Puiu (Brașov). Etapa următoare va avea loc la 8 iunie, la Măgura — Bacău. PROGRAMUL I 5.05- 6.00 Program muzical de dimineață. 6.05- 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntece pentru cei mici. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Soliști și formații artistice de amatori. 11.30 Madrigale. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.21 Muzică ușoară. 14.10 Inșir­te Mărgărite. 14.35 Concertul zilei. 15.05 Recital Amalia Rodriguez. 15.15 Studioul de poezie. 15.35 Piese corale. 16.00 Radiojurnal. Sport. 16.10 Melodii de ieri și de azi. 16.30 Antena tineretului. 17.00 Muzică ușoară. 17.15 Miniaturi instrumentale. 17.30 Muzică ușoară. 17.45 Radiosimpozion. 18.05 Muzică populară. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumnea­voastră. 19.20 Sport. 19.30 Muzică populară. 19.45 Muzică ușoară. 20.05 Teatru radiofonic serial. „La răscruce de vînturi“ de Emi­ly Brontë. 21.05 Știință, tehni­că, fantezie. 21.30 Mîine, în emisiunile muzi­cale. 21.40 Pagini din opere. 22.00 Radiojurnal. Sport. 22.20 Doine și jocuri populare. 22.40 Moment poetic. 22.45 Actualitatea muzicală. 23.20 Muzică ușoară. 23.30 Variațiuni simfonice. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Muzică ușoară. 6.45 Melodii populare. 7.10 Valsuri, uverturii polci. 7.37 Muzică ușoară. 7.45 Muzică populară. 8.10 Tot înainte. 8.25 Arii din­ operete. 9.10 Curs de limba germană. 9.30 Pagini de estradă. 10.05 Recital de vioară Radu Pa­­raschivescu. 10.30 Antena tineretului. 10.55 Coruri. 11.35 Arii din operete. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.16 Concert de print. 13.00 Din cîntecele popoarelor. 13.15 Recital v­ocal Viorel Ban. ■­­­­ 13.30 Unda veselă. 14.10 Muzică populară. 14.30 Moment științific. 15.34 Muzică ușoară. 16.00 Prelucrări corale. 16.15 Consultație juridică. 17.00 Radiojurnal. Sport. 17.10 Muzică populară. 17.30 Arte frumoase. 18.05 Pagini antologice. 18.25 Melodii cu și. .­vinte. 19.05 Luminile rampei. 19.30 Curs de limba germană. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Cercul melomanilor. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Pagini din opere. 21.30 Muzică ușoară. 22.30 Cronica muzicală. 22.45 Șirag de melodii. 23.45 Cîntă formația I. Corul. 24.00-1.00 Lucrări de Carl Nielsen. 77. 7 ^LE­VIZIUNEA MARȚI 8 APRILIE 1969 17.35 Pentru elevi. Consultații la matemati­că. 18.05 Limba engleză. 18.30 Micii meșteri mari — e­­misiune pentru copii. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 „întrebări la care s-a răspuns. . . întrebări la care nu s-a răspuns“ — emisiune de știință. 20.00 Seară de teatru. „Platonov“ de A.P. Cehov în românește de Anda Boldur. In pauze i Cronica muzi­cală . Cărți noi în libră­rii. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. MIERCURI 9 APRILIE 1969 fără ou- IMPORTANT In baza H.S.M. 232/1969, cooperativele de con­sum fac achiziții și încheie contracte pentru crește­rea și livrarea iepurilor de casă, acordînd următoa­rele avantaje : — prețuri ferme­­ — avans în numerar, la încheierea contractului, reprezentînd 45 la sută din valoarea acestuia ; — acordarea de furaje concentrate și fibroase, astfel l­a­ 2 kg. de furaje concentrate (40 la sută ovăz, 40 la sută porumb și 20 la sută orz), la pre­țurile oficiale, pentru fiecare kg. de iepure de casă (viu) contractat, din care jumătate la în­cheierea contractului, iar restul la predarea iepurilor contractați­i o) 1 kg. de furaje concentrate (în aceeași propor­ție a sortimentelor) pentru fiecare kg. de iepure (viu) vîndut pe calea achizițiilor | c) 12 kg. fîn, la prețul de 0,90 lei/kg., pentru fie­care iepure de casă matcă, prevăzut în con­tract ca bază de producție.­­ Iepurii de casă livrați la contract trebuie să aibă greutatea minimă de 3 kg./buc., iar cei vîn­duți la achiziții minim 2,5 kg./buc., cu respectarea ce­lorlalte condiții de calitate prevăzute în caietul de sarcini, care poate fi consultat la toate cooperati­vele de consum. Facem cunoscut citito­rilor noștri că, în cadrul programului televiziunii, va fi transmis, sîmbătă, 12 aprilie, la ora 19.30, de la Sala Palatului din București, spectacolul ex­traordinar cu opera „Traviata“ de Giuseppe Verdi, susținut de so­prana Virginia Zeani. întreprinderea de gospodărire orășenească din Fălticeni angajează: • TEHNICIAN I FLORICULTOR • MAISTRU CON­STRUCTOR • ZIDARI, MOZAICARI, TERACOTIȘTI • ZUGRAVI - VOPSITORI • PAVATORI, ASFALTATORI • TINICHIGII PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII. Condițiile sunt cele stabilite de H.C.M. Mr. H.C.M. Nr. 1053/1959 și H.C. M. Nr. 1061/1959. 906/1964,

Next