Zori Noi, aprilie 1969 (Anul 22, nr. 6622-6647)
1969-04-08 / nr. 6628
MARE ZAIAFET Restaurantul geme de lume. Masa aia din colț e sufletul deverului. Mare bairam, mare... Meterhaneaua și surlele lui mehterbașa de-ar mai cînta și zaiafetul oriental ar fi gata. Mustesc mititeii în mujdei; răciturile tremură ca de malarie; ficățeii și pulpele de grăsun sfîrîie pe jăratec ; gogonelele murate se topesc pe cerul gurii. încă două „grase de Cotnari“ aburite pocnesc în mina trandafirie a lui nea Jenică ospătarul. Se trage vîrtos numai cu baterii calibru greu... — la cadîna la dans! zice Traian Pintilie, gestionar la magazia centrală de materiale tehnice a I.F. Rădăuți. El e prezidentul mesei, culantul, mina largă. Cadîna e una dintre cele trei roșcate „mini-jupiste“ ultimul tip (cum s-a mai schimbat vorba aceea înțeleaptă: „poale lungi și minte scurtă!“. Mintea a rămas cam la fel și poalele s-au tot scurtat.")... Clipa de vîrf a chefului. Diblistului, care îngînă „Zaraza“ și „Pe umeri pletele-i curg riu“, i se lipește o hirtie de-o sută pe frunte. Sudoarea, ce se scurge în urma cintecului chinuit, prinde ca gumarabica. — Mînca-ți-aș lovelele, ai inimă largă, nu ți-ar mai încăpea în flanelă... — Zi-i mă, ăla... „am avut, ori n-am avut, nici la altul n-am cerut“... Se vaită arcușul. Un comesean aflat la al 83-lea pahar strigă: — Păi cum să ceri, nea Pintilie! „Iful“ să trăiască și piroanele sale, că mîndru le mai înghiți! Fachirule, frumosule, deșteptule, nu te-ar mai vedea procurorul la față!... RITUALIA I.F. 1 Biroul conducerii I.F.-ului Rădăuți a căpătat, în clipele acestea, atmosfera unui templu african. Doar tam-tam-ul lipsește. „Să intre prea cuviosul T. Pintilie“, rostește un șef. — Te lepezi de satana ?... — Mă lepădatul — Te mai lipești de avuaproapelui tău, sau de cel obștesc ?... — Nu mă mai lipesc de avutul aproapelui meu, sau de ăla obștesc ! — Țooc, țoc (pupături). Ptiu, să nu-ți fie de deochiu ! ești curat luminat ca o fată de împărat, în aburul zorilor, din lacrima florilor:"... du-te! — Păi... șefule, eu... știi, am fost cercetat de miliție cu afacerea aia de la ocolul Marginea, cînd eram casier. Mă mai primesc ăia gestionar la magazie ?... — Mă, tu ești cinstit, n-ai înțeles ? Ești ca pruncul ăla, nou născut, care nu zice mamă, nu zice tată, doarme și fuge... nu avutul obștesc, bineînțeles. — Ești tatăl meu, șefule, să mor! Dar cum pot eu să ocup tocmai funcția lui frate-meu, Francisc Pintilie, care a furat din gestiunea magaziei ? 4 ani de răcoare i-au dat... — Păi bine, mă, voi sunteți din aceeași grupă de singe, p-oți fi și din aceeași grupă de hoți... scuză-mă, te rog frumos ! — Șefule, beau de lup, am boala muierilor... nu garantez. — Merge. Du-te, ce mai tura-vura! MISTERUL PIROANELOR Lui nea Pintilie i-au crescut aripi. Stă în magazie c-un piron în mînă, monologhează : „A fi, sau a nu fi ? Iată întrebarea (a auzit el de la o fată cu studii, cînd a fost cu ea la bar la „Mon jardin", la București, despre unul Hamlet. O sută de lăzi de cuie a „înghițit“ nota de plată in noaptea aia, s-au ploconit garsonii și ospătarii în fața lui, cum s-ar fi plecat în fața unui maharajah. Hamlet ăsta se chinuie într-o piesă lungă și vorbește cu morții... Fraier! Cînd te poți înțelege așa de bine cu vin!... care va să zică, cite 25 de kg. de cuie ciupite, la fiecare ladă, pînă acum fac 500 de kg. Cu cîntărește un pui de elefant! Dacă alții sînt struți... fazani ! In noapte, cînd doar pisicile se mai caută pe acoperișuri, căruțașul Gh. Tabrea transportă 500 kg, cuie la magazinul din Burla (Volovăț), la gestionarul Vasile Juravle. Asta, deși e bărbat, funcționează ca... femeie in scriptele cooperativei. Simplu , cînd a fost el gestionar, a furat de-a stins. Nu mai are dreptul să mînuiască bani. A preluat nevastă-sa vînzarea. Dar meseria tot el o face, că are mînă iute. Dînsa cu borșul. Că nu-i suflă nimeni în el. Piroanele se desfac bine în prăvălie. Ciuruiesc avutul „fiului“ și întăresc gardurile altora. La restaurant, sacirul nu mai ajunge pentru scripca bairamului. Un nou transport în noapte. — Miliție — Proces - Sentință. EPILOG Dialog între 2 șefi de la S.F.: „Bieții oameni, să se zgîrîie ei cu niște „Sărmanii, care au pe cuie“ ce să-și adune boneta acolo, la... închisoare ?“ VICTOR FOILETON „Preacinstitul“ gestionar jillllillllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllilillilliljlllllljjlt— ntra punct PLĂTESC UMBRA... Cooperatorii din Adinicata și-au amplasat 41 ha. de livadă printre. . . case. Pasc pe acolo vitele, drumurile de acces parcelează pămîntul. Cită rentabilitate va avea livada, e lesne de înțeles. Serviciul de creditare al băncii se arată foarte sceptic. După aprecierea contabilei cooperativei amintite, ar trebui un paznic la fiecare pom. Oricum, copacii mor în picioare chiar dacă nu dau roade. Oamenii scump. . . umbra plătesc pomilor ! CINE SUNT ASCUȚITORII DE CUȚITE ! In Suceava au apărut, de cîteva zile, doi indivizi dubioși, cărora miliția le dă unele semnalmente : vîrsta, circa 30 de ani , ambii cu paltoane maro, unul cu bască, celălalt cu pălărie. Se dau drept specialiști în ascuțirea bricelor, foarfecelor, cuțitelor. Asta, în cazul cînd cetățeanul este prezent în apartamentul la care a sunat. Cînd nu, indivizii își arată adevărata specialitate : spărgători experți în orice fel de broască sau jale. Așa că, ascuțiți-vă vigilența și, în timp ce vi se ascute cuțitul, ... un telefon la miliție î n CASA BUNA. . . i Neglijența face casă bună cu hoția. Din coniitroalele efectuate recent §§ de miliție s-a constatat că la ora închiderii unor 1§ unități de alimentație pufblică din municipiul Suliceava, casierii și gestionatorii lasă prin sertare importante sume bănești obținute din vînzări, in ciuda normelor legale. De acest lucru a profitat și infractorul Costică Mihalschi care a spart magazinul alimentar din Arini, unde a găsit în toate sertarele sume între 1.000 — 3.000 lei. Individul, fost cîndva paznic, observase „mierea bănească" servită pe tavă de gestionarii „uituci". La centrul de pîine nr. 1, hoțul a găsit sume mari chiar pe rafturi, printre cornuri și chifle. Din închisoare, Costică blestemă „bunăvoința" celor care l-au făcut să se lăcomească. Rubrica realizată de VICTOR MICU ZORI NOI PAGINA 2 Pregătirea profesională a studentului După cinci ani de existență, Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava cunoaște o viață intensă, caracterizată prin studiu, prin preocupări de cercetare științifică specifice centrelor de învățămînt superior. Treptat, s-a format un bun corp profesoral și s-au creat condiții optime de învățătură. Primele promoții de cadre pregătite aici se află la catedră — în școlile de cultură generală din județ și din țară — bucurîndu-se de apreciere și stimă. Principala preocupare a studenților suceveni o formează, după cum este și firesc, pregătirea profesională. Ea constă în participarea la formele procesului de învățămînt, aprofundarea și completarea cunoștințelor de specialitate, respectarea disciplinei universitare. Un rol important în acest sens revine asociației studențești, organizație menită să cultive în rîndul studenților simțul răspunderii față de multiplele sarcini ale pregătirii de specialitate. ței Recenta conferință a asociastudenților suceveni și-a axat dezbaterile, în cea mai mare parte, pe această problemă. Discuțiile purtate au evidențiat în primul rînd rezultatele certe obținute de majoritatea studenților la ultimele sesiuni de examene, seriozitatea cu care ele au fost privite. Consiliul asociației a avut în vedere mobilizarea tuturor forțelor spre studiul individual, urmărind să formeze în conștiința fiecărui student convingerea că numai printr-o muncă ritmică, plină de pasiune, prin îmbinarea cunoștințelor teoretice cu cele practice pot deveni buni specialiști, profesori de nădejde pentru învățămînt. In urma sesiunii de examene din vara anului trecut, spre exemplu, din 564 studenți înscriși au fost declarați promovați 548, fapt ce reflectă intensa activitate de însușire a cunoștințelor. Se știe că examenele constituie principala formă de verificare a cunoștințelor, oferind prilejul unui sondaj precis în pregătirea studentului sub raportul înțelegerii și asimilării materiei. Totodată, examenele reflectă capacitatea de gîndire a studentului, puterea sa de sintetizare și aplicare a noțiunilor însușite. O bună pregătire depinde în mare măsură de prezența la cursuri, de frecventarea orelor de consultații, succesul examenelor asigurîndu-se, astfel, din timp. Discuțiile purtate în cadrul lucrărilor conferinței au evidențiat în acest sens principii consemnari Ii factori ce contribuie la formarea culturii de specialitate a studentului, la buna sa pregătire teoretică și practică. Notăm cîteva opinii : — Seminariile oferă un deosebit prilej de clarificare a problemelor neînțelese. Aici se pot contura păreri personale, contribuții interesante. Seminariile stimulează activitatea de cercetare a studentului, pasiunea pentru studiu aprofundat. Dar e nevoie ca prezența la seminarii să nu fie numai nominală. (Student Vasile Popa, facultatea de istorie - geografie). — Notele mici obținute în sesiunea din vară la istoria literaturii române au o explicație : frecvența la cursuri a fost cam slabă, iar pregătirea pentru seminarii — neglijată în bună măsură. Materia nu poate fi asimilată în zilele dinaintea sesiunii. E necesar ca fiecare dintre noi să fie conștient că de seriozitatea pregătirii de acum depind viitoarele rezultate profesionale. (Studenta Aglaia Spătaru, filologie). — Există la unii studenți o anumită tendință spre superficialitate. Noi nu trebuie să ne limităm numai la cursuri. Studierea bibliografiei completează, după cum se știe, cunoștințele predate. Consultarea lucrărilor suplimentare se reflectă în discuțiile din cadrul seminariilor și, în final, în rezultatele obținute la examene. (Student Adrian Rusu, istorie - geografie). Trebuie menționat și rolul deosebit pe care îl au cercurile științifice în stimularea deprinderilor de studiu individual, a interesului și pasiunii pentru munca de cercetare. Cele 5 cercuri științifice de la institutul pedagogic desfășoară o activitate creatoare, rezultatele concretizîndu-se în o serie de lucrări meritorii. Toată activitatea desfășurată de organizația U.T.C. și asociația studențească în domeniul muncii profesionale se reflectă în rezultatele obținute de fiecare student, fie prin participarea activă la seminarii, fie prin răspunsurile date la sesiunea de examene. Sesiunea din ianuarie - februarie, așa cum s-a subliniat în cadrul dezbaterilor confediinței, putea să se încheie cu un procentaj de promovare mai bun decît cel din anul trecut. Faptul se datorește, mai întîi, numărului mare de absențe înregistrate semestru. Numai la în primul facultatea de filologie absențele nemotivate s-au ridicat pînă la cifra de 1748. La aceasta se adaugă și modul superficial în care o parte dintre studenți au privit recenta sesiune de examene. Nu toți au înțeles sensul reducerii numărului de examene, reducere care urmărea să ofere timp suficient de pregătire, de studiu individual. Comitetul U.T.C., consiliul asociației studenților trebuie să-și orienteze în mai mare măsură atenția asupra lichidării mediocrității, combaterii atitudinii de indiferență manifestată prin lipsă de perseverență în pregătire, nefolosirea cu pricepere a timpului rezervat studiului individual. Programul de activități adoptat în conferința asociației cuprinde sarcini precise și bine chibzuite, care vor duce la creșterea răspunderii studenților față de învățătură, la mobilizarea acestora spre un studiu temeinic și sistematic. Transpunerea lui în viață constituie o primă certitudine a viitoarelor succese. ION BELDEANU Priviri atente, siguranță în gesturi, cîțiva studenți de la Facultatea de matematică a Institutului pedagogic de 3 ani din Suceava, efectuînd, sub conducerea asistentului univ. Viorel Croitoru, lucrări de studiu practic, în laboratorul de fizică. Lucrări urgente în agricultură Cum se acționează pentru efectuarea lor (Urmare din pagina I) findești. Ducem lipsă de unele furtune pentru SPG 6 și beculețe pentru instalațiile de semnalizare de la mașinile de plantat cartofi ) nu se găsesc la baza de aprovizionare din Botoșani, Rădăuți: lipsesc 100 tuburi de semănători Unele piese și accesorii lipsesc și la IMA Rădăuți. Printre altele, este vorba de 100 tuburi de semănători. Directorul întreprinderii, ing. Viorel Brădățeanu, ne-a asigurat că... dacă baza din Botoșani nu le va putea pune la dispoziție, problema va fi rezolvată pe plan local. Era timpul să se fi întîmplat acest lucru. Este drept, la Rădăuți s-au înregistrat rezultate bune în primul venituri trimestru, planul de fiind depășit cu 35.000 lei, iar la împrăștiat îngrășăminte chimice — cu peste 1.000 ha. S-au făcut și pregătiri bune pentru campanie, s-a calculat în cît timp pot fi terminate lucrările (arăturile — în 8 zile bune de lucru, semănatul cerealelor păioase și inului — în 5 zile, porumbului — în 6 zile, plantatul cartofilor — în 9 zile), prevăzîndu-se și mișcările de mașini spre unitățile cu suprafețe mai mari. S-au luat și alte măsuri. Dar, și aici, vineri, se aflau cam multe tractoare la întreprindere, pentru diverse remedieri. De la Dornești la... Pătrăuți Punem față în față situația din două secții de mecanizare vizitate zilele trecute : Dornești (I.M.A. Rădăuți) și Pătrăuți (I.M.A. Salcea). La Dornești, toate tractoarele și mașinile sunt gata pentru a începe lucrul. Mecanizatorii reglează semănătorile de porumb, mașinile de plantat cartofi, celelalte utilaje. Se așteaptă doar momentul potrivit pentru a se intra pe cîmp. Altfel stau lucrurile la Pătrăuți. Președintele cooperativei agricole, Ion Hladiuc, și inginerul Anatolie Antonovici ne spun că, deși șeful secției de mecanizare, Constantin Motriuc, dă dovadă de mult interes, secția nu-i pregătită în amănunt pentru campanie. Au fost prea multe de refăcut de pe urma fostului șef de secție, Onofrei Ursache, actualmente mecanic aici (el poate fi văzut, în fotografia ce-o publicăm astăzi, fiind unul dintre cei ce vor să spună că „lucrează la remedierea unei defecțiuni de la un tractor“). „Două tractoare nu sunt încă venite la secție, altele necesită anumite reparații“ — precizează inginerul. Iar președintele adaugă: „Eu nu știu ce s-ar fi întîmplat dacă primăvara ar fi sosit la timp!“. „Apoi — continuă A. Antonovici —, cu toate că avem sau vom avea 12—13 tractoriști, noi nu putem conta decît pe vreo 5. Ceilalți sînt slab pregătiți sau elevi în practică“. Iată, deci, aspecte care, în mod firesc, ne conduc spre întrebarea : cînd vor fi gata de lucru toate mijloacele mecanice ? Așteptăm un răspuns faptic din partea conducerilor întreprinderilor de mecanizare a agriculturii și măsurile concrete luate de către direcția agricolă județeană. Și în aceste zile, la secția de mecanizare din Pătrăuți (I.M.A. Salcea) remedieri de defecțiuni la unele tractoare. Măcar de-ar fi ultimele. . mai sunt de făcut IMPORTANT ÎNTREPRINDEREA COMERȚULUI cu ridicata PENTRU PRODUSE METALO-CHIMICE, CU SEDIUL ÎN SUCEAVA, Str. ȘTEFAN CEL MARE Nr. 18 angajează de urgență gestionari pentru sectoarele metalo-chimice Informații suplimentare se pot cere, zilnic, la telefoanele 2748 sau 2691. Rezultatele etapei a XX-a C.F.R. Pașcani - Chimia Suceava 2—0 ; Oțelul Galați — Electronica Obor 2—2; Steagul roșu Brașov — Politehnica Galați 1-0; Portul Constanța — Ceahlăul Piatra Neamț 3-0; Politehnica București — Metrom Brașov 1—0; Progresul Brăila - Poiana Cimpina 3-1; Gloria Bîrlad - Metalul București 0-0; Dunărea Giurgiu — Flacăra Moroni 1—0. SPORT ■ SPORT Fotbal, divizia B Etapa viitoare (13 aprilie) Metalul București — Portul Constanța ; Flacăra Moreni — Politehnica București; Dunărea Giurgiu — Oțelul Galați Poiana Cimpina — Steagul roșu Brașov ; Politehnica Galați — Ceahlăul Piatra Neamț ; Metrom Brașov — Gloria Bîrlad ; Electronica Obor — CFR Pașcani; Chimia Suceava — Progresul Brăila. CLASAMENTUL 1. Politehnica Galați 20 12 35 29—16 27 2. Steagul roșu Brașov 20 11 5 4 26—16 27 3. Portul Constanța 20 10 5 5 43—14 25 4. Metalul București 20 10 4 6 39—18 24 5. Chimia Suceava 20 10 3 7 28—19 23 6. Ceahlăul Piatra Neamț 20 10 3 7 27—22 23 7. Flacăra Moreni 20 8 5 7 20—124 21 8. Poiana Cîmpina 20 8 4 8 21—28 20 9. Progresul Brăila 19 6 7 6 21—26 19 10. Politehnica București 20 6 6 8 20—26 18 11. Oțelul Galați 20 6 6 8 20—26 18 12. Metrom Brașov 20 6 4 10 21—27 16 13. Dunărea Giurgiu 20 7 2 11 12—24 16 14. C.F.R. Pașcani 20 7 1 12 21—36 15 15. Gloria Bîrlad 19 4 5 10 22—35 13 16. Electronica Obor 20 5 3 12 23—36 13 Alte știri sportive Duminică seara la bazinul Floreasca a luat sfîrșit concursul internațional de sărituri de la trambulină (3 m.). în proba feminină, victoria a revenit sportivei românce Melania Decuseară — 347,10 puncte. La masculin, a cîștigat Ion Ganea (România) — 424,95 puncte. Prima etapă a campionatului național automobilistic de viteză în coastă, ediția 1969, desfășurată duminică lingă Mediaș, a fost cîștigată de cunoscutul pilot bucureștean, Florin Hainăroșie, pe un Alfa- Romeo — 1700. In clasament el a fost urmat de E. Ionescu- Cristea (București) și A. Puiu (Brașov). Etapa următoare va avea loc la 8 iunie, la Măgura — Bacău. PROGRAMUL I 5.05- 6.00 Program muzical de dimineață. 6.05- 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Matineu literar. 10.00 Cîntece pentru cei mici. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Soliști și formații artistice de amatori. 11.30 Madrigale. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.21 Muzică ușoară. 14.10 Inșirte Mărgărite. 14.35 Concertul zilei. 15.05 Recital Amalia Rodriguez. 15.15 Studioul de poezie. 15.35 Piese corale. 16.00 Radiojurnal. Sport. 16.10 Melodii de ieri și de azi. 16.30 Antena tineretului. 17.00 Muzică ușoară. 17.15 Miniaturi instrumentale. 17.30 Muzică ușoară. 17.45 Radiosimpozion. 18.05 Muzică populară. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Muzică populară. 19.45 Muzică ușoară. 20.05 Teatru radiofonic serial. „La răscruce de vînturi“ de Emily Brontë. 21.05 Știință, tehnică, fantezie. 21.30 Mîine, în emisiunile muzicale. 21.40 Pagini din opere. 22.00 Radiojurnal. Sport. 22.20 Doine și jocuri populare. 22.40 Moment poetic. 22.45 Actualitatea muzicală. 23.20 Muzică ușoară. 23.30 Variațiuni simfonice. 0.05—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Muzică ușoară. 6.45 Melodii populare. 7.10 Valsuri, uverturii polci. 7.37 Muzică ușoară. 7.45 Muzică populară. 8.10 Tot înainte. 8.25 Arii din operete. 9.10 Curs de limba germană. 9.30 Pagini de estradă. 10.05 Recital de vioară Radu Paraschivescu. 10.30 Antena tineretului. 10.55 Coruri. 11.35 Arii din operete. 12.05 Avanpremieră cotidiană. 12.16 Concert de print. 13.00 Din cîntecele popoarelor. 13.15 Recital vocal Viorel Ban. ■ 13.30 Unda veselă. 14.10 Muzică populară. 14.30 Moment științific. 15.34 Muzică ușoară. 16.00 Prelucrări corale. 16.15 Consultație juridică. 17.00 Radiojurnal. Sport. 17.10 Muzică populară. 17.30 Arte frumoase. 18.05 Pagini antologice. 18.25 Melodii cu și. .vinte. 19.05 Luminile rampei. 19.30 Curs de limba germană. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Cercul melomanilor. 20.30 Ora specialistului. 20.50 Pagini din opere. 21.30 Muzică ușoară. 22.30 Cronica muzicală. 22.45 Șirag de melodii. 23.45 Cîntă formația I. Corul. 24.00-1.00 Lucrări de Carl Nielsen. 77. 7 ^LEVIZIUNEA MARȚI 8 APRILIE 1969 17.35 Pentru elevi. Consultații la matematică. 18.05 Limba engleză. 18.30 Micii meșteri mari — emisiune pentru copii. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 „întrebări la care s-a răspuns. . . întrebări la care nu s-a răspuns“ — emisiune de știință. 20.00 Seară de teatru. „Platonov“ de A.P. Cehov în românește de Anda Boldur. In pauze i Cronica muzicală . Cărți noi în librării. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. MIERCURI 9 APRILIE 1969 fără ou- IMPORTANT In baza H.S.M. 232/1969, cooperativele de consum fac achiziții și încheie contracte pentru creșterea și livrarea iepurilor de casă, acordînd următoarele avantaje : — prețuri ferme — avans în numerar, la încheierea contractului, reprezentînd 45 la sută din valoarea acestuia ; — acordarea de furaje concentrate și fibroase, astfel la 2 kg. de furaje concentrate (40 la sută ovăz, 40 la sută porumb și 20 la sută orz), la prețurile oficiale, pentru fiecare kg. de iepure de casă (viu) contractat, din care jumătate la încheierea contractului, iar restul la predarea iepurilor contractații o) 1 kg. de furaje concentrate (în aceeași proporție a sortimentelor) pentru fiecare kg. de iepure (viu) vîndut pe calea achizițiilor | c) 12 kg. fîn, la prețul de 0,90 lei/kg., pentru fiecare iepure de casă matcă, prevăzut în contract ca bază de producție. Iepurii de casă livrați la contract trebuie să aibă greutatea minimă de 3 kg./buc., iar cei vînduți la achiziții minim 2,5 kg./buc., cu respectarea celorlalte condiții de calitate prevăzute în caietul de sarcini, care poate fi consultat la toate cooperativele de consum. Facem cunoscut cititorilor noștri că, în cadrul programului televiziunii, va fi transmis, sîmbătă, 12 aprilie, la ora 19.30, de la Sala Palatului din București, spectacolul extraordinar cu opera „Traviata“ de Giuseppe Verdi, susținut de soprana Virginia Zeani. întreprinderea de gospodărire orășenească din Fălticeni angajează: • TEHNICIAN I FLORICULTOR • MAISTRU CONSTRUCTOR • ZIDARI, MOZAICARI, TERACOTIȘTI • ZUGRAVI - VOPSITORI • PAVATORI, ASFALTATORI • TINICHIGII PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII. Condițiile sunt cele stabilite de H.C.M. Mr. H.C.M. Nr. 1053/1959 și H.C. M. Nr. 1061/1959. 906/1964,