Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)
1969-11-19 / nr. 6821
4 ZORI NOI ■ PAGINA 2 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE LEGE privind executarea pedepselor CAPITOLUL I Executarea pedepsei închisorii SECȚIUNEA I Dispoziții generale ART. 1 — Pedeapsa închisorii se execută în temeiul mandatului de executare, emis în baza unei hotărîri judecătorești definitive de condamnare. Executarea pedepsei închisorii se face în locuri de deținere denumite penitenciare, înființate prin ordinul ministrului în subordinea căruia se găsesc, iar în cazurile prevăzute de art. 62 cod penal, în unități militare disciplinare. ART. 2 — Condamnații sunt primiți în penitenciare după ce li se stabilește identitatea. La primire, condamnaților li se aduc la cunoștință obligațiile și drepturile pe care le au, măsurile disciplinare ce li se pot aplica și recompensele ce li se pot acorda pe timpul executării pedepsei. ART. 5 — Reeducarea condamnaților se realizează prin muncă. Condamnații sunt obligați să presteze o muncă utilă pentru care sunt apți. De asemenea, condamnaților se reeducarea realizează prin calificarea sau recalificarea într-o meserie, desfășurarea unor activități culturaleducative, precum și prin stimularea și recompensarea celor care sunt stăruitori în muncă și dau dovezi temeinice de îndreptare. ART. 6 — Minorii condamnați vor fi supuși, în timpul executării pedepsei, unei acțiuni de educare deosebite, spre a putea deveni cetățeni utili societății. Minorii care de la primirea în locul de deținere mai au de executat cel puțin 6 luni închisoare vor continua învățământul general obligatoriu și li se va asigura posibilitatea ART. 7 . Munca condamnaților se organizează potrivit programului de lucru stabilit de comandantul penitenciarului și se desfășoară cu respectarea normelor referitoare la protecția muncii. Femeile gravide nu vor fi folosite la muncă în perioada stabilită de normele legale cu privire la concediul ce se acordă angajatelor înainte și după naștere și nici la muncă în mediul toxic sau vătămător. De asemenea, cele care au născut și au copii mai mici de un an la locul de deținere, precum și minorii, nu pot fi folosiți la muncă în mediul toxic sau vătămător. Folosirea la muncă a fiecărui condamnat se face cu avizul medicului penitenciarului. ART. 8 — Durata zilei de muncă nu poate depăși 12 ore și se stabilește în raport cu nevoile procesului de producție. Femeilor gravide, celor care au născut și au copii mai mici de un an la locul de deținere, minorilor, precum și condamnaților care muncesc în mediul toxic sau vătămător, nu li se poate prelungi durata zilei de muncă peste 8 ore. ART. 9 — Folosirea la muncă a condamnaților se face în raport cu calificarea profesională pe care o au. In cazul cînd nevoile de brațe de muncă calificate au fost satisfăcute, cei care au o calificare profesională vor putea fi folosiți și la munci necalificate. ART. 10 — Condamnații care dau dovezi temeinice de îndreptare, fiind stăruitori în muncă și disciplinați, pot presta muncă fără pază în afara penitenciarului sau pot fi folosiți pentru supravegherea altor condamnați la locurile de muncă, după ce au executat cel puțin 1/5 din pedeapsă, fracțiune în care se include și timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii prestate. De prevederile alineatului precedent nu beneficiază cei care au fost condamnați pentru infracțiunea de omor sau pentru infracțiuni contra păcii și omenirii, ori pentru infracțiuni contra securității statului, sau pentru infracțiuni prin care s-a produs o pagubă importantă economiei naționale, și nici cei aflați în stare de recidivă. ART. 11 — Munca prestată de condamnați este remunerată potrivit normelor și tarifelor de salarizare stabilite în ramura de activitate în care aceștia sînt folosiți, cît și în pedepsei. Atît la primire, timpul executării condamnații sînt supuși percheziției, precum și măsurilor sanitare și de igienă. ART. 3 — Condamnații se repartizează la locurile de deținere, ținîndu-se seama de natura infracțiunii, durata pedepsei și starea de recidivă, de comportarea și receptivitatea acestora la acțiunea de reeducare. Deținerea femeilor se face separat de bărbați, iar a minorilor separat de majori sau în locuri de deținere speciale. ART. 4 — Mijloacele materiale și financiare necesare deținerii, întreținerii și reeducării condamnaților, precum și asistența medicală, sunt asigurate de stat, de a dobîndi o pregătire profesională potrivit cu gradul de școlarizare și cu aptitudinile lor. Dacă minorii nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a urma cursurile profesionale, ei vor fi ajutați să obțină o calificare într-o meserie sau să și-o completeze, în conformitate cu normele de calificare la locul de muncă. Cadrele didactice, manualele și rechizitele vor fi puse la dispoziție de către Ministerul învățământului, iar personalul și utilajul necesar pentru calificarea într-o meserie se vor asigura de penitenciare. Minorilor condamnați la închisoare pe o durată pînă la 6 luni inclusiv li se asigură posibilitatea de a-și completa cunoștințele de cultură generală, ținîndu-se seama de gradul lor de școlarizare. Munca condamnaților folosiți pentru supravegherea la locul de muncă a altor condamnați este remunerată cu salariul minim tarifar stabilit pe economie. Din remunerația muncii condamnatului o cotă de 10 la sută revine acestuia, iar cealaltă parte revine administrației penitenciarului, făcîndu-se venit la stat. Din sumele încasate drept recompensă pentru invenții, inovații și raționalizări create de condamnați în timpul deținerii, li se acordă acestora o cotă de 50 la sută, diferența făcîndu-se venit la stat. ART. 12 — Muncile prestate de condamnați în interesul unităților care aparțin Direcției generale a penitenciarelor, precum și muncile prestate în atelierele locurilor de deținere finanțate de la buget, se remunerează cu 10 la sută din salariul minim tarifar stabilit pe economie pentru lucrările ce se execută în regie, ori din salariul realizat pe baza tarifelor de salarizare în vigoare pentru lucrările ce se execută în acord. Această remunerație revine în întregime condamnatului. Muncile cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului nu se remunerează. Cotele prevăzute în alin. 3 și 4 din art. 11, precum și remunerația prevăzută în alin. 1 din prezentul articol, cuvenite condamnatului, se consemnează la Casa de Economii și Consemnațiuni; din acestea o treime se pune la dispoziția condamnatului pentru a o folosi pe timpul executării pedepsei, iar două treimi i se înmânează la punerea în libertate. Contribuția pentru asigurări sociale se suportă de către unitatea la care condamnatul a prestat munca, sumele respective urmînd a se încasa de administrația penitenciarului, care se face venit la stat. ART. 13. Condamnații răspund de pagubele provocate din vina lor la locurile de deținere sau de muncă. Ei nu răspund pentru pagubele provocate din uzura normală a bunurilor încredințate spre folosință și nici pentru acelea provenite din riscul normal al muncii. Cînd condamnații au cauzat pagube la locul de deținere sau de muncă, sumele reprezentînd despăgubirile se rețin atunci cînd este posibil, în primul rînd din sumele ce le aparțin, consemnate la Casa de Economii și Consemnațiuni, lăsîndu-li-se, în acest caz, o sumă reprezentînd echivalentul unui salariu minim tarifar stabilit pe economie, care li se înmînează la punerea în libertate. Sumele reprezentînd despăgubirile care nu au putut fi recuperate pînă la liberarea condamnatului, se urmăresc prin organele financiare ale comitetelor executive ale consiliilor populare, potrivit normelor legale. Pagubele se recuperează de la condamnați pe baza ordinului de imputare emis de comandantul penitenciarului, care constituie titlu executor. împotriva ordinului de imputare, condamnatul poate face contestație la organul ierarhic superior în termen de 30 zile de la data luării la cunoștință sub semnătură. ART. 14 — Condamnatul care și-a executat pedeapsa, după punerea în libertate va fi încadrat în muncă prin grija organelor Ministerului Muncii și a direcțiilor județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București. Condamnatul, care în timpul executării pedepsei a devenit incapabil total de muncă în urma unui accident de muncă sau unei boli profesionale, va primi după liberare un ajutor lunar după distincțiile și în cuantumul prevăzute din dispozițiile legale referitoare la beneficiarii de pensie de invaliditate în cadrul asigurărilor sociale de stat, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat. De ajutorul lunar în condiART. 15 — In timpul executării pedepsei, condamnații sunt obligați să respecte programul zilnic, disciplina și ordinea interioară, să execute dispozițiile date de personalul penitenciarului, să se supună costumul percheziției, să poarte penitenciarului, să respecte regulile de igienă și prescripțiile medicului locului de deținere. De asemenea, condamnații sunt obligați să se comporte cu grijă față de bunurile proprietate socialistă aflate în penitenciar sau la organizația socialistă unde muncesc. ART. 16 — Condamnații au dreptul la hrana necesară, ținîndu-se seama și de munca pe care o prestează, precum și de starea sănătății lor, potrivit normelor legale. Femeilor gravide sau celor care au născut în timpul executării pedepsei, cît timp copilul rămîne cu mama, copiilor născuți la penitenciar, pînă la vîrsta de un an, precum și minorilor, li se asigură hrană în mod diferențiat, potrivit normelor legale stabilite pentru aceste categorii. ART. 17 — Condamnații au dreptul la odihnă, plimbare, asistență medicală, dreptul de a petiționa, de a primi vizite, pachete cu alimente sau îmbrăcăminte ori medicamente, cărți, ziare și reviste, țigări, de a primi și trimite corespondență și sume de bani. ART. 18 — Drepturile condamnaților de a primi vizite, pachete și țigări, de a primi și trimite corespondență se acordă în raport cu natura infracțiunii, durata pedepsei, exisuiile și procentele prevăzute în legislația pensiilor beneficiază și urmașii celor care au decedat datorită unui accident de muncă ori unei boli profesionale survenite în timpul executării pedepsei. De asemenea, poate primi un ajutor lunar condamnatul care la data eliberării este invalid gradul I sau II din cauza unui accident în afară de muncă, dacă a avut o activitate remunerată în orice mod de cel puțin 3 ani înainte de începerea executării pedepsei. Cuantumul acestui ajutor se stabilește între limitele de 50 și 100 la sută din ajutorul social corespunzător, prevăzut de dispozițiile legale referitoare la beneficiarii de ajutor social în cadrul asigurărilor sociale de stat. .Pentru cei domiciliați în mediul rural, cuantumul ajutorului lunar nu poate depăși pensia ce se acordă membrilor cooperativelor agricole de producție. Ajutorul lunar se acordă numai în situația în care cel în cauză nu îndeplinește condițiile pentru a obține pensie sau ajutor social în cadrul asigurărilor sociale de stat ori al altor sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale și nu are mijloace de existență. Ajutorul lunar se stabilește de către comitetul executiv al consiliului popular al județului în care domiciliază fostul condamnat, pe baza adeverinței eliberate de către administrația locului de deținere, din care să rezulte împrejurările în care s-a produs accidentul sau s-a contractat boala. Gradul de invaliditate se stabilește de către comisia de expertizare a capacității de muncă din județul în care fostul condamnat își are domiciliul, iar faptul că este lipsit de mijloace de existență se constată de către organele de asistență socială. Plata ajutorului lunar se face din fondurile alocate în acest scop la bugetul comitetului executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București, tenta stării de recidivă, folosirea la muncă, comportarea și receptivitatea la acțiunea de reeducare. Sumele de bani aflate asupra condamnaților la primirea în penitenciar, precum și cele primite prin mandat poștal, se consemnează la Casa de Economii și Consemnațiuni și pot fi folosite de aceștia în condițiile stabilite prin regulament. Condamnații străini pot fi vizitați de către funcționarii consulari ai misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare străine, pe baza autorizației ministerului în subordinea căruia se află locul de deținere, afară de cazul cînd prin convenții internaționale se dispune altfel. ART. 19 — In timpul vizitării condamnaților, convorbirea se desfășoară în limba română. Dacă condamnatul sau vizitatorul nu cunoaște limba română, convorbirea se desfășoară în limba pe care o cunosc, conducerea penitenciarului asigurînd, în acest caz, ca discuția să fie înțeleasă de personalul care execută supravegherea vizitei. ART. 20 — Corespondența, cărțile, ziarele și revistele, al căror conținut este apreciat de comandantul penitenciarului ca necorespunzător procesului de reeducare al condamnatului, se rețin și se păstrează la locul de deținere, predîndu-i-se acestuia la punerea în libertate. Corespondența cu conținut necorespunzător se înaintează, dacă este cazul, organelor competente, prevăzute în art. 23, precum și pe cei care se află în una din următoarele situații : a) , au salvat ori și-au pus în pericol viața pentru a salva persoane sau bunuri proprietate socialistă de la incendii, inundații ori alte calamități. b) . au elaborat lucrări științifice, recunoscute de organele competente și care, prin aplicarea lor în practică, conART. 25 — Condamnații care sunt stăruitori în muncă, disciplinați și dau dovezi temeinice de îndreptare, cum și condamnații care prenu au fost folosiți niciodată la muncă ori nu mai sînt folosiți, dar dau dovezi temeinice de disciplină și îndreptare, ținîndu-se seama și de antecedentele lor penale, pot fi liberați condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei, în condițiile art. 59 și 60 din codul penal. Pentru determinarea părții din pedeapsă care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate se ține seama de starea de minoritate și de procentele de îndeplinire a normelor de muncă. In vederea acordării liberării condiționate se ține seama și de munca prestată în timpul arestării preventive. ART. 26 — Pedeapsa ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează astfel : a) pentru depășirea normei cu 5 pînă la 10 la sută, șase zile executate pentru cinci zile muncite; pentru depășirea normei cu 10 pînă la 20 la sută, cinci zile executate pentru patru zile muncite , pentru depășirea normei cu 20 la sută sau mai mult, patru zile executate pentru trei zile muncite ; b) în cazul condamnaților minori, pentru îndeplinirea normei sau depășirea acesteia pînă la 5 la sută, patru zile executate pentru trei zile muncite; pentru depășirea normei cu 5 pînă la 10 la sută, trei zile executate pentru două zile muncite ; pentru depășirea normei cu 10 la sută sau mai mult, două zile executate pentru o zi muncită ; c) . pentru muncile productive care nu se pot norma, șase zile executate pentru cinci zile muncite, iar în cazul condamnaților minori, patru zile executate pentru trei zile muncite; d) pentru muncile gospodărești cu caracter permanent, necesare penitenciarului, precum și pentru supravegherea altor condamnați, cinci zile executate pentru patru zile muncite, iar în cazul condamnaților minori, trei zile executate pentru două zile muncite. ART. 29. — Paza exterioară a penitenciarelor, supravegherea și escortarea condamnaților se fac cu personal anume instruit, luându-se măsuri pentru preîntâmpinarea sustragerii condamnaților de la executarea pedepsei închisoriii. ART. 30 — în exercitarea atribuțiilor de supraveghere, au tribuie la dezvoltarea economiei naționale ori a științei; c) . au adus o contribuție însemnată la activitatea de reeducare a celorlalți condamnați ; d) . au prevenit sau zădărnicit acțiuni ostile din partea unor condamnați, evadări, atacuri asupra personalului de pază sau alte asemenea fapte; e) pentru condamnații care au elaborat lucrări științifice, sau ale căror propuneri de invenții, inovații și raționalizări au fost însușite de organele competente, ori care au desfășurat alte activități deosebite, trei zile executate pentru două zile muncite, pe timpul afectat acestor activități. ART. 27 — In vederea liberării condiționate, funcționează la fiecare penitenciar o comisie de propuneri. Comisia este alcătuită din președinte și patru membri. Președintele comisiei este procurorul delegat al procuraturii județene în a cărui rază teritorială se află penitenciarul. Comandantul penitenciarului este membru de drept în comisie. Ceilalți membri se desemnează de către comandant, din rîndul personalului subordonat care ocupă funcțiile prevăzute în regulament. Comisia are un secretar, care este șeful evidenței condamnaților. ART. 28. — Comisia prevăzută la art. 27 examinează situația fiecărui condamnat, pentru a constata dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 59 și 60 din codul penal, întocmind un proces - verbal în care se consemnează modul de comportare condamnatului în penitenciar a și la locul de muncă, date cu privire la munca prestată și, cînd este cazul, propunerea pentru liberare condiționată. Procesul - verbal prin care se constată că sînt întrunite condițiile cerute pentru liberarea condiționată se înaintează judecătoriei în a cărei rază teritorială se află penitenciarul, în vederea aplicării dispozițiilor art. 450 din codul de procedură penală. In cazul în care comisia constată că cel condamnat nu întrunește condițiile pentru a fi liberat, fixează un termen pentru reexaminarea situației acestuia, termen care nu poate fi mai mare de un an. Totodată, pune, în vedere condamnatului că se poate adresa direct instanței. Cînd condamnatul se adresează direct instanței cerând liberarea condiționată, odată cu cererea se trimite și procesul - verbal al comisiei de propuneri, acces în locurile de deținere și de muncă președintele tribunalului sau judecătorul delegat de acesta și procurorul competent potrivit legii. De asemenea, au acces delegații organelor cu atribuții de control, precum și persoanele autorizate de ministerul în a cărui subordine se găsesc locurile de deținere. găsește în vreuna dintre situațiile prevăzute în alineatul precedent, executarea amenzii penale se face de către organul financiar al comitetului executiv al consiliului popular al localității în care domiciliază condamnatul. ART. 34 — Conducerea unității sau organul care dispune efectuarea plății pensiei ia măsuri pentru reținerea amenzii, potrivit dispozițiilor legale care reglementează executarea creanțelor statului, din venitul din muncă sau, după caz, din pensia celui condamnat, comunicînd instanței încasarea și depunerea amenzii. Organul financiar ia măsuri pentru încasarea amenzii și comunică instanței darea în debit. Amenda aplicată unui membru sau pensionar al unei cooperative agricole de producție se poate executa prin reținere, potrivit dispozițiilor legale care reglementează executarea creanțelor statului, din veniturile în bani sau în natură pe care cel condamnat le are de primit de la cooperativă, iar în cazul cînd această reținere nu este posibilă, ea poate fi executată asupra altor bunuri aparținînd condamnatului. In caz de concurs al amenzii și al cheltuielilor judiciare datorate statului, cu despăgubirile civile, se dă preferință despăgubirilor civile. SECȚIUNEA A II-A Reeducarea condamnaților SECȚIUNEA A III-A Munca condamnaților și remunerarea ei SECȚIUNEA A IV-A Obligațiile și drepturile condamnaților SECȚIUNEA A VI-A Liberarea condiționată SECȚIUNEA A VII-A Paza condamnaților și accesul în locurile de deținere SECȚIUNEA A V-A Măsuri disciplinare și recompense ART. 21 — Pentru încălcarea regulilor de disciplină se poate lua împotriva condamnaților una din următoarele măsuri disciplinare : a) mustrarea ; b) retragerea unuia, a mai multora, sau a tuturor drepturilor de a primi vizite, pachete, de a primi și trimite corespondență, pentru perioada la care au dreptul ; c) . izolarea simplă, pînă la 15 zile ; d) . izolarea severă, pînă la 10 zile, numai cu avizul medicului penitenciarului; e) . transferarea pe o durată de 3 pînă la 12 luni pentru executarea pedepsei la un penitenciar unde se aplică un regim restrictiv. Măsurile prevăzute la literele a—d se iau de către comandantul penitenciarului. Izolarea severă poate fi prelungită, cu avizul medicului locului de deținere, peste 10 zile, numai cu aprobarea directorului general al Direcției generale a penitenciarelor, fără a depăși în total 20 zile. Transferarea la un penitenciar cu regim restrictiv se dispune de către directorul general al Direcției generale a penitenciarelor, la propunerea comandantului. ART. 22 — împotriva condamnaților minori nu se poate lua măsura retragerii dreptului la corespondență, izolării severe și a transferării la un penitenciar cu regim restrictiv, iar măsura izolării simple nu poate fi luată pe o durată mai mare de 10 zile. Femeilor gravide nu li se pot aplica măsurile prevăzute în art. 21 lit. c, ci și e. ART. 23. — Condamnaților care dau dovezi temeinice de îndreptare, sunt disciplinați, muncesc conștiincios, îndeplinesc sau depășesc în mod obișnuit normele de producție, ori ale căror propuneri de invenții, inovații și raționalizări sunt însușite de organele competente, li se pot acorda de comandantul penitenciarului următoarele recompense : a) suplimentarea drepturilor la pachete, vizite și corespondență ; b) ridicarea unei măsuri disciplinare luate anterior. ART. 24. — Comisia de propuneri pentru liberarea condiționată poate propune pentru grațiere pe condamnații care îndeplinesc condițiile CAPITOLUL II Executarea pedepsei cu moartea ART. 31 — Comandantul penitenciarului primind mandatul de executare a pedepsei cu moartea pune în vedere de îndată condamnatului, în prezența procurorului, că are dreptul să facă cerere de grațiere în termen de 5 zile libere, consemnînd aceasta într-un proces - verbal. Cererea de grațiere împreună cu copiile de pe hotărîrile pronunțate în primă instanță și în recurs se înaintează de președintele instanței prevăzute în art. 424 din codul de procedură penală Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prin Ministerul Justiției. ART. 32 — Pedeapsa cu moartea se execută pe baza dispoziției scrise date de președintele instanței prevăzute în art. 31 alineatul ultim. te Dacă condamnarea la moarprivește o femeie, președintele dă dispoziție de executare numai după ce s-a constatat că persoana condamnată nu se află în vreuna dintre situațiile prevăzute în art. 55 alin 1 din codul penal. La locul de executare vor fi prezenți președintele tribunalului în a cărui rază teritorială se află penitenciarul, procurorul șef al procuraturii județene sau, după caz, al procuraturii militare, ori delegații acestora, comandantul penitenciarului și un medic legist. Președintele tribunalului poate încuviința prezența și a altor persoane. Executarea pedepsei cu moartea se face prin împușcare. CAPITOLUL III Executarea ART. 33 — Executarea amenzii penale se face de către : a) unitatea care face plata salariului sau oricărui alt venit din muncă, cuvenit condamnatului ; amenzii b) organul care dispune efectuarea plății pensiei, cînd condamnatul este pensionar. In cazul în care condamnatul este membru sau pensionar al unei cooperative agricole de producție, ori nu se CAPITOLUL IV Executarea pedepselor complimentare ART. 35 — Comitetul executiv al consiliului popular din unitatea administrativ - teritorială în cuprinsul căreia își are domiciliul condamnatul, primind copia de pe dispozitivul hotărîrii prin care s-a aplicat pedeapsa complimentară a interzicerii unuia dintre drepturile prevăzute în art. 64 lit. a, d și 3 din codul penal, va aduce aceasta la cunoștința serviciilor competente, pentru luarea în evidență. ART. 36 — Orice organ chemat să efectueze un act care implică pentru persoana interesată exercițiul unuia dintre drepturile prevăzute în art. 64 din codul penal va cere acelei persoane să dea o declarație că nu a suferit vreo condamnare prin care i s-a interzis exercițiul acelui drept. Organul prevăzut la alineatul precedent, dacă socotește necesar, va cere relații de la instituția care ține evidența persoanelor condamnate. ART. 37 — Pedeapsa complimentară a degradării militare se execută potrivit dispozițiilor legale speciale. ART. 38 — Executarea pedepsei complimentare a confiscării averii se face potrivit prevederilor legale care reglementează executarea creanțelor statului și confiscarea. CAPITOLUL V Executarea măsurii arestării preventive ART 39. — Măsura arestării preventive se execută în penitenciare sau în locuri anume înființate prin ordinul, după caz, al ministrului forțelor armate, ministrului afacerilor interne, președintelui Consiliului Securității Statului sau procurorului general. Ministerul Forțelor Armate asigură locurile de deținere pentru militarii arestați preventiv, cercetați de organele prevăzute în art. 208 lit. a și b din codul de procedură penală. Cei arestați preventiv vor fi ținuți separat de condamnați. Deținerea femeilor se face în condițiile art. 3 alin. 2 din prezenta lege. Deținerea minorilor se face separat de majori. La cererea organului de urmărire penală, arestații preventiv în aceeași cauză sunt ținuți separat unii de alții. Paza și supravegherea deținuților aflați în locurile de deținere preventivă înființate prin ordinul procurorului general se fac cu personal specializat. ART. 40 — Arestații preventiv aflați în curs de urmărire penală pot primi vizite, pachete, pot trimite și primi corespondență, cu aprobarea organelor de urmărire penală. Ei au dreptul să trimită scrisori închise organului care efectuează urmărirea penală, procurorului care supraveghează activitatea de urmărire penală, procurorului șef al unității de procuratură, procurorului ierarhic superior al acestuia, precum și altor organe. Deținuții aflați în curs de judecată pot primi vizite, pachete, bani și pot trimite și primi corespondență. Ei pot să-și procure cărți, ziare și reviste, cu aprobarea comandantului locului de deținere, și să participe la acțiunile cultural - educative. Arestații preventiv pot fi folosiți la muncă numai în cazul cînd consimt la aceasta și cu avizul medicului locului de deținere, cu excepția muncilor cu caracter gospodăresc efectuate prin rotație, pentru care consimțământul nu este necesar. Cei care se găsesc în curs de urmărire penală pot fi folosiți la muncă, în aceleași condiții, numai cu avizul organului de urmărire. Deținuții aflați în curs de urmărire penală sau de judecată vor purta îmbrăcăminte personală. Pentru motive temeinice, ei vor trebui să poarte costumul locului de deținere. ART. 41 — Dispozițiile art. 2—4, 6—9, 1—23, 26, 29, 30, 42 și 43 se aplică în mod corespunzător. CAPITOLUL VI Dispoziții speciale, tranzitorii și finale ART. 42. — In caz de moarte a unui condamnat, lucrurile, actele și banii acestuia aflate la penitenciar se predau familiei. Dacă aceste bunuri nu au fost reclamate în termen de un an de la încunoștințarea familiei sau, în cazul cînd nu se cunoaște nici un membru al familiei, după împlinirea unui an de la deces, trec în proprietatea statului. ART. 43. — Actele necesare pentru stabilirea unui drept, despre care se afirmă că a luat naștere în legătură cu executarea pedepsei închisorii, se eliberează de către locul de deținere numai organelor competente să stabilească existența sau inexistența acestui drept. ART. 44. — Modul de executare a pedepsei închisorii, a pedepsei cu moartea și a măsurii arestării preventive se stabilește prin regulament aprobat de Consiliul de Miniștri. ART. 45. — Ministrul forțelor armate va emite instrucțiuni cu privire la executarea pedepsei închisorii în unitățile militare disciplinare, potrivit dispozițiilor art. 62 din codul penal și dispozițiilor prezentei legi, aplicate în corespunzător specificului mod acestor unități, precum și cu privire la modul de executare a arestării preventive de către militarii cercetați de organele de cercetare penală prevăzute în art. 208 lit. a și b din codul de procedură penală. ART. 46. — Pentru timpul de la 1 ianuarie 1969 pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, condamnații care execută pedepse pînă la 5 ani închisoare vor primi o cotă de 5% din remunerația muncii prestate, iar cei care execută pedepse mai mari de 5 ani vor primi o cotă de 3%. ART. 47. — Pentru perioada anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, calcularea părții din pedeapsă care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate, în vederea aplicării art. 59 și 60 din codul penal, se face potrivit dispozițiilor Decretului nr. 720/1956. ART. 48. — Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1970. Pe aceeași dată Decretul nr. 104/1951 pentru stabilirea modului de executare în unitățile disciplinare de către militarii în termen a unor pedepse privative de libertate, Decretul nr. 720/1956 pentru reglementarea punerii în libertate înainte de termen, pe baza muncii prestate și bunei comportări, publicat în Buletinul Oficial nr. 2 din 16 ianuarie 1957, Decretul nr. 126/ 1958 privind regimul unor condamnați la pedepse privative de libertate, Decretul nr. 500/ 1958 pentru aprobarea Regulamentului privind executarea hotărîrilor judecătorești prin care s-a pronunțat pedeapsa cu moartea, precum și Decretul ,nr. 292/1961 privind stabilirea și recuperarea pagubelor materiale produse Ministerului Afacerilor Interne de către deținuții din locurile de deținere, se abrogă. V > r