Zori Noi, decembrie 1969 (Anul 22, nr. 6832-6857)

1969-12-02 / nr. 6832

) > Proletari din toate țările, uniți-vă­l Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean . Anul XXIV Nr. 6832 mărfi 2 decembrie 1969 4 pagini 30 bani ! COM SPORM SCHRRTELE HURULUI VERDE?Folosind lobile, tocătoarele de la fabrica P.F.L MACINĂ BANI Cu aproape un an în urmă, în decembrie 1968, Conferința organizației județene de par­tid stabilea, printre altele, sar­cinile ce reveneau întreprinde­rilor în privința economisirii materialului lemnos. La fabri­ca de­­ plăci fibrolemnoase dure din cadrul Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Suceava, în scopul valorificării superioare a lem­nului mărunt și a deșeurilor de cherestea, proporția de fo­losire a acestora trebuia să a­­jungă la minimum 45 la sută. O cifră mobilizatoare față de realizările de pînă atunci, dar care — ținînd seama de posi­bilitățile mari ale combinatu­lui, cît și de avantajele ce re­zultă pentru economia națio­nală — va trebui să continue să crească. Am socotit util să ne intere­săm în ce mod se achită fa­­brigga^^sarcina trasată. Din păcăte,trebuie să spunem de la bun început : ni s-a acor­dat atenția necesară, măsurile luate neproducînd revirimentul scontat. Perspectiva imediată a îndeplinirii procentului propus continuă să fie, de ase­menea, incertă. In ziua în care am vizitat unitatea, nu a intrat în proce­sul de fabricație nici o așchie de deșeu de foioase și aceas­ta pentru că, pur și simplu, deșeurile lipseau cu desăvirși­­re de pe platforma de alimen­tare. In schimb, tocătoarele măcinau, fără încetare, solide de fag — material, căruia, fără îndoială, i s-ar putea găsi o utilizare mult superioară. Am urmărit situațiile zilnice privind intrările de materia­le în procesul de fabricație, în două luni diferite ca anotimp: iulie și octombrie, anul curent. Din însumarea deșeurilor de fag, a crăcilor, capetelor de bușteni, a rolelor de la derulaj și a deșeurilor de furnir prelu­crate, rezultă că procentul a atins numai 39 și, respectiv, 40 la sută; restul de 60—81 la sută este reprezentat de lob­dele tocate. Din discuția avută cu șeful fabricii, tovarășul inginer Gheorghe Toma, a reieșit că recuperarea celor 5—6 pro­cente (plus restanțele acumu­late) este imposibilă în mo­mentul de față. Cu penuria de deșeuri întîlnită pe platfor­ma de alimentare și în depozit, scepticismul șefului fabricii nu ne-a surprins. Se pune între­barea : de ce s-a ajuns la a­­­ceastă stare de lucruri ? Ca întotdeauna, mai întîi se arun­că vina asupra UESS-urile Fălticeni, furnizorilor­­ Rădăuți,­ Gura Humorului. Ni se spune­­că aceste unități nu-și înde­plinesc sarcinile stabilite și, mai ales, nu asigură o apro­vizionare ritmică. După un cal­cul sumar, tovarășul Toma ne asigură că numai în cazul în care aceste cantități ar fi du­blate, s-ar putea ajunge la procentul cerut de plan. UEIL- urile însă furnizează deșeurile în apropierea limitei maxime a posibilităților lor. Solicităm părerea tovarășului inginer Petru Bacalu, directorul UEIL Rădăuți. Interlocutorul nostru este de părere că unitatea pe care o conduce poate furniza, lunar, cu excepția lunilor de vară, o cantitate de pînă la 500 tone deșeuri, față de cele 300—400 tone livrate în medie pînă acum. Ne exprimăm con­vingerea că în UESL-uri există resurse mult mai mari chiar decît cele recunoscute de con­ducătorii lor. In sprijinul afir­mației noastre, amintim impor­tantele cantități de deșeuri vîndute, pe bază de repartiție, tuturor salariaților proprii, precum și vînzarea către par­ticulari. Deci, o primă conclu­zie : deșeuri de fag există în cadrul unităților CEIL, ele tre­buie numai gospodărite mai bine. Tovarășul ing. Toma ne-a vorbit de posibilitatea aprovi­zionării cu deșeuri din jude­țele Piatra Neamț, de ce nu ca în anii Bacău și, trecuți, chiar din Maramureș. Ne-am amintit, astfel, de cunoscutele și, pe bună dreptate, criticatele transporturi încrucișate de ma­terial lemnos între diverse ju­dețe ale țării, practicate în ca­drul fostului minister al econo­miei forestiere. Or, CEIL își desfășoară activitatea în Bu­covina, țara fagilor. In plus, reamintim că însăși rațiunea de a fi a secției de PFL dure este să valorifice deșeurile de fag din această parte a țării. Privind cum tocătoarele maci­nă solide, specialiștii nu tre­buie să uite că, de fapt, ele macină bani, prețul a ceea ce lipsește deocamdată , o mai bună organizare a producției, o perfectă colaborare între di­versele unități ce aparțin de CEIL. Să menționăm că atunci cînd s-au considerat drept su­ficiente stocurile sale, fabrica TIBERIU COLIBABA (Continuare in pagina a Il-a) In secția lactoză de la Industria laptelui Vatra Dornei Foto : D. HUȘANU Fabrica de mobilă din Cimpulung. Laboranta Viorica Mari­­cari controlind umiditatea pieselor pentru mobilă Foto . D. VINTILA e PRIMUL GRUP energetic cu o putere instalată de 210 megawați al centralei termoelectrice de la Deva a fost conectat la rețeaua sistemului energetic național. Eve­nimentul inaugural al primului grup a marcat, totodată, intrarea in funcțiune a unor instalații im­portante care vor servi întreaga termocentrală, prevăzută să aibă o capacitate de 840 megawați.­­ INGINERUL Gh. Săninoiu, de la schela de petrol Băicoi, este autorul unui dispozitiv brevetat în țară, cu ajutorul căruia se poate măsura de la suprafață nivelul de țiței al sondelor aflate în pompaj. Operațiile de manevrare se efec­tuează automat. Prin utilizarea noului dispozitiv se obține un ran­dament de aproape două ori mai mare decît in cazul folosirii altor procedee. • IN NOUA ZONA industrială a municipiului Buzău a Început montarea primelor linii tehnologi­ce la fabrica de geamuri — una dintre cele mai mari din țară. Noua unitate va avea în final o capacitate de producție anuală de peste 100.000.000 m.p. geam tras, șlefuit, securit, oglinzi și alte pro­duse din sticlă.­­ UNIUNEA Tineretului Comunist, în colaborare cu Oficiul Național de Turism, Ministerul Comerțului Interior, Uniunea centrală a coo­­perativelor meșteșugărești și Cen­­trocoop, a organizat un concurs profesional cu tema „Buna servi­re“, la care participă tinerii lucră­tori și cooperatori din toate uni­tățile cu caracter comercial. Concursul începe cu etapa jude­țeană și se va încheia prin etapa republicană, în prima jumătate a anului viitor. Câștigătorilor li se vor acorda premii în bani, ex­cursii și diferite obiecte. / r PROPAGANDA AGRICOLA SA RĂSPUNDĂ CERINȚELOR ACTUALITATII! Cel de-al X-lea Congres al partidului a stabilit sar­cini de deosebită impor­tanță pentru dezvoltarea agriculturii. Ne aflăm în­­tr-o etapă cînd acest sec­tor de bază al economiei trebuie să-și sporească simțitor contribuția la for­marea avuției naționale. Ță­rănimea cooperatistă, me­canizatorii, lucrătorii din fermele de stat, toți oame­nii muncii de la sate sunt chemați să-și înzecească eforturile pentru creșterea producției, pentru ridicarea agriculturii la nivelul ce­rințelor actualității. Ca ur­mare a măsurilor luate de partid și de stat, ei au la dispoziție o bază tehni­co - materială din ce în ce mai puternică, capabilă să faciliteze dezvoltarea in­tensivă, modernizarea pro­ducției agricole. La rîndul lor, ei sînt datori să-și ri­dice nivelul de pregătire profesională, spre a fi în măsură să pună în valoa­re imensele valori investi­te, să extindă mecaniza­rea, chimizarea, irigațiile, să aplice cele mai noi me­tode tehnico - științifice, agrozootehnice, să promo­veze noul în producție, să utilizeze intens toate resur­sele materiale, să foloseas­că rațional, gospodărește, pămîntul — acest princi­pal mijloc de producție în agricultură, să extindă ex­periența pozitivă. La materializarea aces­tor îndatoriri propaganda agricolă are un cuvînt greu de spus. Ea este che­mată să fie motorul princi­pal care să pună în miș­care mecanismul de îmbo­gățire a cunoștințelor a­­grozootehnice ale țărăni­mii, de îmbunătățire a in­formării tehnico - științifice a tuturor oamenilor mun­cii din agricultură. Văzută în ansamblul muncii ce se desfășoară pentru instrui­rea și educarea lumii sa­telor, pentru creșterea con­științei socialiste, propa­ganda agricolă, desfășu­rată sistematic, prin forme și mijloace atractive, in­teresante, eficiente, își a­­duce o contribuție de sea­mă la formarea profesio­nală și etică a lucrătorilor de pe ogoare, la rezolva­rea multiplelor probleme ce se ridică în agricultură în lumina sarcinilor trasa­te de Congresul al X-lea al partidului. In decursul anilor, după cum se știe, numeroși cursanți din în­treaga țară, ca și din ju­dețul nostru, au absolvit în­­vățămîntul agrozootehnic de masă, mulți săteni au urmărit ciclurile de confe­rințe și alte manifestări adecvate de la căminele culturale, un mare număr de cadre au fost instruite și școlarizate prin cursuri de scurtă durată la Casa agronomului, pe plan ju­dețean, sau pe plan cen­tral. La toate acestea s-au adăugat activitățile desfă­șurate în laboratoarele a­­gricole, schimburile de ex­periență, publicațiile pe teme de specialitate, bro­șurile, pliantele, foile vo­lante, afișele, materialul didactic adecvat, ca și în­tâlnirile cu diferiți specia­liști, concursurile și expo­zițiile organizate etc. Totuși, față de cerințele actuale, propaganda a­­gricolă se prezintă cu une­le serioase lacune, printre care faptul că nu se des­fășoară în mod continuu, ci numai în anumite „cam­panii“, în special în timpul iernii, se pierd din vedere unele probleme importan­te, se întîrzie cu popu­larizarea noului în știința, tehnica și practica agrico­lă modernă, în difuzarea informației de specialita­te , în timp ce se introduc noi substanțe insectofungi­­cide, noi îngrășăminte chi­mice, noi mașini și utilaje, se neglijează instruirea a­­tentă în prealabil a acelo­ra care lucrează cu ele, ceea ce duce la efecte ne­­do­rit­e. Pornind de la astfel de realități, au fost luate măsuri în scopul îmbună­tățirii învățămîntului agro­zootehnic de masă, a pro­pagandei agricole în ge­neral. Recent, după cum i-am mai anunțat pe citi­­­torii ziarului nostru, la Casa agronomului a avut loc o instruire cu specialiș­tii din agricultura județu­lui, în cadrul căreia au fost precizate aceste mă­suri luate la indicația con­ducerii superioare de par­tid și de stat. Imperati­vul principal este să i se deschidă drum larg pro­pagandei agricole ! De aici, și tema discuției la masa rotundă, organizată de redacția ziarului „Zori, noi“, în colaborare cu di­recția agricolă județeană. RELATĂM ASTĂZI, ÎN PAGINA A III-a, FILMUL DIS­CUȚIEI ȘI CONCLUZIILE CE SE DESPRIND. De ce ignorarea prevederilor legale își găsește mediu prielnic pe șantier ? Analiza unor situații existen­te, în trecutul apropiat, la ma­joritatea șantierelor de con­strucții de pe raza județului (pendinte de întreprinderea ju­dețeană de construcții - mon­taj Suceava) permite, din pă­cate, să se tragă concluzia că cei învestiți cu răspunderi în a­­cest sector nu au respectat în­totdeauna actele normative, ceea ce s-a soldat, în cele din urmă,­ cu importante pagube. Verificări recente, efectuate la diverse obiective ale șantie­rului de construcții din Vatra Dornei, au scos la iveală fap­tul că în perioada 1967/1968 s-au făcut plăți ilegale, la ma­noperă, în valoare de peste 230 mii lei, depășindu-se, în a­­celași timp, consumurile de materiale cu aproape 130 mii lei. La capitolul plăți-manope­ră fostul T.R.C. Suceava a în­registrat, anul trecut, pe ace­eași perioadă de timp, pierderi în valoare de 4.589 mii lei ! Este aceasta o cifră de natură a stîrii nedumeriri, cu atît mai mult cu cît întreprinderea a beneficiat, înainte și după re­organizarea ei, de numeroase verificări. Numeroși specialiști ce-au luat parte la acțiuni de îndrumare și control au întoc­mit, la timpul lor, procese ver­bale, note de constatare, pla­nuri de măsuri. Au fost apli­cate și sancțiuni (uneori ne­­justificat de blinde­­) împotri­va celor vinovați și s-au emis nenumărate dispoziții de roți-MIHAI BINDER (Continuare în pagina a II-a) notei MANIFESTARE ȘTIINȚIFICA La Institutul pedagogic din Suceava a avut loc, duminică, o întâlnire de lucru a membri­lor Filialei Suceava a Socie­tății de Științe Geografice din Republica Socialistă România. In cadrul acestei manifestări, asistentul doctorand Dumitru Tudose a prezentat comunica­rea „Considerații geografice generale asupra Munților Bis­triței“. In mod deosebit au reținut interesul argumentele aduse în favoarea unei mai juste deli­mitări a acestei zone muntoa­se, atenția dată legăturii din­tre formele de relief și structu­ra geologică și noutatea cer­cetărilor pentru identificarea formelor glaciare și perigla­­ciare. In continuare, profesoara E­­lena Paulencu a prezentat ru­brica „Noutăți geografice“. SCHIMB DE EXPERIENȚA Consiliul județean al Orga­nizației pionierilor — Suceava a organizat, duminică, un schimb de experiență între co­lectivele de cadre didactice de la casele pionierilor din Boto­șani, Dorohoi și Cîmpulung. Gazdele — cadrele didactice de la Casa pionierilor din Cîmpulung — le-au prezentat oaspeților bogate aspecte din activitatea cercurilor tehnice și de creație, au purtat discu­ții de ordin metodic și de spe­cialitate axate pe teme speci­fice muncii din fiecare cerc, după care au fost proiectate filmele realizate de membrii cunoscutului cineclub pionie­resc cîmpulungean. (De la prof. VASILE RUSU) Recent, la I.M.A. Spătărești, a fost difuzată în cadrul sec­țiilor de mecanizare cea de-a 15- a foaie volantă editată de comi­tetul de partid și comitetul sindicatului din această întreprindere. Intitulată „Tractorul“, foaia scoate in evidență rezultatele brute dobîndite de către mecanizatorii din secțiile Baia, Rotopănești, Preutești, Rădășeni, Ciumulești, Hîrtop, criticindu-i insă pe cei din Fălticeni, B­ogdănești, Horodniceni, Manolea, Bunești. Totodată, mica publicație internă explică pe larg, intr-un articol, noul sistem de salarizare in I.M.A., instrucțiunile de apli­care a acestuia, iar intr-un alt material — criteriile de acordare a salariilor tarifare in condițiile nerealizării sarcinilor stabilite. Stîrnește, însă, mirare faptul că­ acest număr al foii volan­te nu vorbește deloc despre re­parații, despre răspunderile pe care le au mecanizatorii în acest sens. Poate că se are în vedere scoaterea unui număr special pe tema amintită. Așteptăm. . • Vedere parțială a între­prinderii mecanice din Suceava Foto : I. MIHU cultura de masă ]­[oua ediție a tradiționalei bienale de teatru de amatori La 1 decembrie a.c. s-a lansat cea de-a VI-a ediție a festivalului bienal de teatru de amatori „I. L. Caragia­le“. Pentru a reliefa o serie de aspecte legate de această amplă competiție artis­tică (condițiile și modul de desfășurare, măsurile me­todico - organizatorice luate pentru pregătirea și desfă­șurarea ei ș.a.), ne-am a­­dresat tovarășului NICU CHIRCA, directorul Casei creației populare a județu­lui Suceava. Red. : Ce va însemna, în contextul vieții cultural-ar­­tistice din județul nostru, noua ediție a bienalei de teatru de amatori „I. L. Ca­­ragiale“ , N. C. , de-al IX-lea Uimind după cel concurs repu­blican muzical - coregrafic și­ întrecerile cultural - spor­tive „Pe plaiuri sucevene“, noua ediție a tradiționalului festival bienal de teatru de amatori „I. L. Ogragiale” vi­ne să întregească, prin ma­nifestări specifice, ansam­blul vieții artistice din județ. La acest festival - concurs vor participa formații de teatru, formații de teatru fol­cloric, colective de montaje literare și recitaluri de poe­zie, recitatori și alți inter­preți individuali, nncit ga­ma manifestărilor va fi va­riată. Bienala va prilejui descoperirea, stimularea și promovarea talentelor inter­pretative, popularizarea și valorificarea educativă a mesajului creațiilor dramati­ce valoroase românești și străine, clasice și, mai cu seamă, contemporane. Tot­odată, în afară de acest scop esențial, exigențele festivalului - concurs vor du­ce la reactivizarea, impulsi­onarea și permanentizarea mișcării teatrale de amatori, a mișcării artistice, în gene­ral, la afirmarea unor noi formații nu numai pe plan județean, ci și pe plan na­țional. Participînd la biena­lele anterioare, unele forma­ții din județ (sînt cunoscute succesele prestigioasei e­­chipe de teatru din Dolhas­­ca) au cîștigat o experiență prețioasă, pe care dorim s-o dezvoltăm, s-o folosim în obținerea unor succese și mai mari. Red. : Cum se va desfă­­șura festivalul ? N. C. : Deocamdată sîn-Interviu realizat de C. BLANARU (Continuare în pagina a II-a) BAHAMAS, PARADISUL PIERDUT (111) A dus la putere de populația de culoare a arhipelagului, care a or­ganizat in perioadele alegerilor din 1967 și 1968 mari demonstrații sub lozinca „nu vrem să devenim o națiune de chelneri și șoferi de taxiuri“, guvernul Findling a for­mulat un program de „revizuire“ a concepțiilor acordate de admi­nistrația precedentă și de „folosi­re“ a forței de muncă locale de către întreprinderile și firmele stră­ine. Deși Findling a fost evaziv în declarații, programul politic al gu­vernului este apreciat de reprezen­tanții cercurilor de afaceri străine drept un program de „balcamiza­­re“, împuțind guvernului faptul că „intenționează“ să preia controlul asupra vieții economice a coloniei. Unele proiecte de măsuri prezen­tate în parlament, vizînd obligati­vitatea participării guvernului la programele de investiții ale ca­pitalului străin, inclusiv achizițio­narea de acțiuni pentru capitalul deja investit, precum și instituirea unui regim de impozite asupra ve­niturilor și tranzacțiilor capitalului străin, pledează în favoarea unor astfel de concluzii. Pentru a determina guvernul să-și schimbe această orientare, firmele străine au recurs la repre­salii economice, amenințând cu retragerea capitalurilor străine de pe insulă și reducerea activității turistice. Unele dintre ele și-au lichidat deja afacerile pe insule, iar altele au anunțat că intențio­nează să-și reducă în viitorul a­­propiat activitatea, însuși Wallace Groves s-a retras de la conduce­rea companiei „Port Authorit­y“. SPRE INDEPENDENȚA ? în aprilie, primul ministru Pin- PAUL DIACONU (Continuare în pagina a II-a)

Next