Zori Noi, aprilie 1970 (Anul 23, nr. 6932-6957)

1970-04-08 / nr. 6938

ZORI NOI IN PAGINA 2 Mo, 09! Vă rog,­­convorbire cu... Și după ce telefonista de la 09 a înțeles solicitarea abona­tului, acesta așteaptă. De cele mai multe ori, legătura cu te­lefonul, aflat în altă localita­te, se obține într-un timp ac­ceptabil. Alteori, cetățeanul stă și așteaptă : o oră, două, chiar trei. Desigur, în tot acest timp, a intervenit de cîteva ori la șefa telefonistă, primind de fiecare dată asigurări ferme că va fi servit. . . în scurt timp. Nu avem intenția să argumen­tăm că în Suceava deservi­rea la telefoane este cu totul și cu totul nesatisfăcătoare. Dar afirmăm că există încă su­ficiente posibilități de îmbună­tățire, astfel că obținerea unei legăt­uri telefonice să nu mai însemne multă, multă aștepta­re, în care timp nervii solici­tantului sunt puși la grele în­cercări. Printre indicii de calitate în domeniul despre care ne ocu­păm figurează și timpul în care sînt efectuate convorbi­rile. Acelea ce nu au fost ono­rate în timp de 60 minute intră în categoria „întîrzierilor". Este dificil să se afle cîte aseme­nea întîrzieri sînt în fiecare zi, dar, din situația existentă la Direcția de poștă și telecomu­nicații a județului Suceava re­zultă că, în trei zile din februa­rie, la un total de 19.572 con­vorbiri pe întregul județ, au fost 1.373 de convorbiri interur­bane ce au fost efectuate după mai mult de o oră. Procentul de 7 la sută aici, e așa și așa, mai mic decît media pe țară a anului 1969 (9 la sută), dar suficient de mare. Dar a­­ceasta nu e totul. Din cele 19.572 convorbiri interurbane, 4.709 au fost asigurate de Ofi­ciul PTTR din municipiul Su­ceava, dar în 575 de cazuri le­gătura a fost stabilită după mai mult de o oră de la soli­citare. Calculul aritmetic ara­tă că aici procentajul este mult mai mare — peste 12 la sută din convorbiri au fost efec­tuate după ce abonatul a fost nevoit să aștepte cel puțin o oră. Dar, amintim, cifrele se referă doar la trei zile pentru care s-a­u făcut sondaje. Dacă admitem zilele ca o medie, du­pă o împărțire la 3 și o înmul­țire cu 28 (zilele lunii februa­rie) ajungem la ceva mai mult de cinci mii de convorbiri pe care poșta suceveană nu le-a asigurat în timpul optim. De la Direcția de poștă și telecomu­nicații am aflat că în luna mar­tie situația s-a normalizat, de acum înainte abonații nu vor mai avea de așteptat ore în șir lângă aparatul de telefon. Nu contestăm afirmațiile tovarăși­lor de la poștă, dar nu putem să nu observăm unele aspecte care arată că, în luna martie chiar, interurbanele sunt servi­te după un timp de așteptare nepermis de prelungit. Dar de cele arătate mai sus vinovată nu se face în exclu­sivitate numai poșta. Trebuie să arătăm că și abonații concură, indirect, la deservi­rea necorespunzătoare. Cum ? Prin preferințele ce le au de a li se asigura convorbirea te­lefonică între orele 8—12. In­tre aceste ore fluxul depășește capacitatea instalată. Și a­­tunci. . . Atunci mulți abonați stau și așteaptă, dar puțini știu, sau înțeleg, că de vină sunt oarecum și ei înșiși. Să trecem peste acest capi­tol, amintind că abonații la serviciul telefonic plătesc pen­tru prestațiile ce li se fac și, ca atare, cer să li se răspundă cu cea mai mare solicitudine la apelurile întreprinse. Să ne imaginăm, în schimb, altceva. Că sîntem într-un oraș din ju­deț, sau la Brașov, Iași etc., și dorim să vorbim cu un a­­bonat. Cartea de telefon, edi­tată cu numai 6 luni în urmă (octombrie, 1969) a devenit a­­proape inutilizabilă. Multe nu­mere de telefon aparțin acum altor abonați, alte vreo 500 nici nu sînt trecute în ediția aflată la dispoziția cetățenilor. Iar cînd, de la Vatra Dornei, să zicem, ți se dă legătura cu telefonul „x" afli, cu sur­prindere, că nu mai e al insti­tuției cu care dorești să vor­bești. Și, atunci, ești nevoit să mai faci o convorbire. Alți bani, altă distracție! Alteori, apelezi la bunăvoința telefonis­tei și găsești, desigur, ceea ce dorești, însă după lungi aștep­tări și convorbiri în plus. Evi­dent, nici acestea nu pot fi puse exclusiv în culpa poștei. De la intrarea în funcțiune a noii centrale telefonice — a cărei funcționare, ni s-au dat asigurări, va fi de acum bună —, în municipiul și județul Su­ceava s-au mai înființat unele întreprinderi, centrale industri­ale și, de aci, neconcordanțele din cartea de telefon. Desi­gur, apreciem și așteptăm noua carte de telefon ce va a­pare, după cum s-a spus, pînă la începutul lunii mai a.c. Ne-am referit, pînă acum, la 09, comanda interurbană. Să arătăm cît de informat este 03, telefonul de unde se pot obți­ne informații. Sînt în Suceava 1.500 telefoane directe și 1.000 telefoane cuplate. Am vrut să aflăm dacă abonații cuplați pot vorbi între ei. De la 03 ni s-a răspuns : „Da, formați nu­mărul și vi se va răs­punde“. Și am format. Nimic. Am revenit și am aflat cu stupoare că telefonista de la 03 nu știa cum trebuie procedat. Abia după un minut ne-a răspuns : „Dacă primele cifre ale numărului de telefon al dv. sunt 11, formați, în prea­labil, 002, dacă sunt 18, for­mați 003. Apoi, așteptați pînă, vine totul și formați numărul telefonului cuplat". Totul fost zadarnic. Telefoanele cu­­­plate nu funcționează între ele. Ulterior, acest fapt ne-a fost confirmat și la poștă, unii spunînd că situația e generală, alții, că mai sunt cîteva tele­foane la care cuplajul nu a fost instalat corespunzător. Ca­re să fie adevărul ? Am dori, în primul rînd, ca telefoanele cuplate să funcționeze așa cum poșta s-a angajat. In de­finitiv este vorba de nu mai puțin de trei cincimi din abo­nații la telefoanele din muni­cipiul Suceava. Discutam cu tovarășii de la Direcția de poștă și telecomu­nicații despre modalitățile de plată. Este știut că factorii poș­tali aduc abonaților, acasă, a­­vizele de plată. Nu s-ar putea ca să încaseze tot ei și sumele înscrise în avizele respective ? Considerăm că da, factorul poștal venind acasă la fiecare abonat nu are de făcut decît să încaseze banii și să semne­ze de primire. Și numai atunci cînd abonatul are vreo nedu­merire asupra sumei de plată să vină la ghișeul poștal pen­tru a cere explicații. Evident, un asemenea procedeu trebuie să mențină în vigoare obliga­țiile abonaților de a achita, în termen legal, sumele datorate. Sperăm ca poșta suceveană să găsească utilă și realizabi­lă soluția propusă. Iar dacă o va aplica va veni, desigur, în sprijinul multor cetățeni, aju­­tîndu-i să folosească altfel timpul liber pe care îl au după orele de producție. DUMITRU MIRON o DD DDDD DDn Contra punct DE MINA, DAR. . . PE SUB MINA Controale recente, efec­tuate în rețeaua de desfa­cere a mărfurilor alimen­tare din județ, au înregis­trat unele tendințe spre practici incorecte. La mul­­te magazine alimentare, mărfuri foarte căutate, ca­re se aflau în depozitele de mină, nu erau expuse spre vînzare. Exemplificăm : u­­nitățile 10, 15, 22, 24, 26, din Suceava și cartierele Ițcani și Burdujeni. Gestionara Livia Circlel, din Rădăuți, vindea făina de grîu direct din magazie. Dar cazurile sînt mult mai numeroase. Că din aceste produse se înfruptă unii „favoriți“ ai gestionarilor, nu-i de mira­re , fiindcă depozitele de mină devin, uneori. . . pe sub mină ! VIGILENȚA. LA POST Tînăr­ul Nicolae Damian (muncitor la C.C.H.) a a­­vut un fler de detectiv. Se afla în autobuz și l-a ob­servat p­e un individ în timp ce se opera“ la buzunarul u­­nui pasager. A trecut la urmărire. La momentul o­­portun, a anunțat miliția. Hoțul a fost luat prin sur­prindere. Ca anchetă a fost o surpriză : infractorul se cheamă Alexandru Păun și este un as al pungașilor de buzunare, cu un bogat ca­zier de infracțiuni (după expresia anchetatorului, cu o singură mișcare de mină reușește să sustragă orice obiect asupra posesorului). Ca de obicei, venise să dea cîteva lovituri în localitate și să dispară cu primul a­­vion. Vigilența suceveanu­lui l-a băgat în cofă ! Rubrica realizata de VICTOR MICU cmi cm c­tzb DD si. 1 QDDnu DDn QD D­a DnQ DDDD000 Do Da Dao Da DD D SPORT - SPORT -SPORT VOLEI, DIVIZIA B 3­0 numai 46 minute Se sconta o victorie a gazdelor, chiar și la 3—0, dar nu în­tr-un timp atît de scurt. Infringerea cra­­iovenitori putea fi și mai mult gră­bită dacă în setul doi și, mai ales, trei, „Constructorul“ nu și-ar fi permis unele relaxări de care au profitat oaspeții, punctînd, insă fără a periclita victoria, în fața unui adversar evident inferior, dar care s-a luptat cu abnegație, „Con­structorul“ și-a permis să joace nu numai pentru victorie, ci și pen­tru public. Fentele lui Andreescu, loviturile nepra­rtice și blocajul lui Pășteanu și Robciuc, jocul in­teligent coordonat de Căldare au fost aplaudate in repetate rânduri. Primul set a durat numai 9 mi­nute, încheindu-se cu 15—7. Acest set foarte scurt a fost și singurul în care oaspeții au avut conduce­rea cu 2—0, la început. In următo­rul, încheiat în 17 minute, tot cu 15—7, sucevenii au condus cu 7—0 și 7—2) însă unel­e greșeli îi costă, voleibaliștii de la „Electroputere“ apropiindu-se la 3 puncte (10—7). Din nou clipe de seriozitate în joc și „Constructorul“ se distan­țează, cîștigînd fără drept de a­pel. Ca totul să fie cît mai perfect, al treilea set (20 minute), s-a termi­nat la aceeași diferență, ca pri­mele două : 15—7. Dar evoluția a fost mult mai echilibrată : 2—0 ; 3-1; 4-2; 5-4; 6-5; 10-5 apoi... 15—7. A fost o victorie comodă, du­pă cum ilustrează scorul general și diferența de puncte din fiecare set. E dificil să precizăm cine s-a remarcat mai mult, întru­cît toți voleibaliștii de la „Constructorul“ au fost buni. De cîțiva aminteam mai sus, Gazda și Matei fiind tot atît de utili și inspirați ca și cei­lalți patru. Spre sfîrșitul se­tului trei, în echipa suce­veana au mai jucat Pancu și Antonovici. Cu aceasta am e­­puizat numărul voleibaliștilor su­ceveni. Echipa craioveană a folosit următorii voleibaliști : Costea, Du­­mitriu, Militaru, Manea, M. Nicu­­lescu, F. Niculescu, Dragu, Vicol, Botoșanu, Nițoescu, T. Niculescu. Meciul a fost condus corect de N. Georgescu (Ploiești) și Al. Lu­pan (Iași). După victoria din etapa trecută asupra echipei „Vagonul“ din Plo­iești, cea de duminică, 5 aprilie, în fața craiovenilor, rotunjește substanțial zestrea de puncte a „Constructorului“. De altfel, în cele 5 partide susținute în retur (echipa suceveană are încă un meci restanță), „Constructorul“ a obținut 4 victorii, din care unna în deplasare. Atenție , etapa urmă­toare se anunță deosebit de difi­cilă pentru suceveni, „Electra" București fiind una dintre puține­le echipe care, în tur, au învins, la Suceava, echipa „Constructo­rul“. D. UIREA Handbal divizia B „Politehnica“ Galați — „Voința" Rădăuți: 5-14 (1-8) după de joc ! MOTO . In ultimul timp s-au înregistrat mai multe cazuri cind, datorită consumului excesiv de alcool, cițiva pietoni au căzut victime unor grave accidente de circulație. Anton Șofeleanu din Cimpulung (un cunoscut adept al lui Bachus), și-a găsit un asemenea sfîrșit. In plină zi, pe strada principală, circulînd un zig-zag pe partea carosabilă, a căzut sub roțile autocamionului 21 - Sv. 935, condus de Nicolae Doroftei. A decedat pe loc. De nenumărate ori a fost sancționat și avertizat pentru nerespectarea regulilor de circulație. Noua stație de betoane a întreprinderii județene de con­strucții - montaj, a cărei intrare în funcțiune va contri­bui din plin la desfășurarea ritmică a lucrărilor de con­strucții din zona Zamca — Suceava, vine să întregeas­că dotarea tehnică a șantierelor municipiului Foto . I. MIHOVEANU Hochei pe gheață . In manșa a treia, divizionara B, „Metalul“ Rădăuți, a avut o comportare foarte bună Ultima manșă, a treia, a cam­pionatului diviziei B la hochei pe gheață s-a desfășurat la Poiana Brașov. După ce a­u absentat din manșa a doua, hocheiștii rădău­­țeni s-au comportat excelent în cea de a treia. Aceasta reiese din saltul făcut în clasament, ca ur­mare a victoriilor înregistrate, îna­intea celei de a treia manșe. „Me­talul“ se afla pe ultimul loc, cu 4 puncte, la 16 față de prima clasa­tă, „Avîntul“ Gheorghieni, și la 5 față de „Cooperatorul“ Tîrgu Se­cuiesc, echipă aflată pe locul se­cund. Deși cu un handicap aproape inimaginabil de refăcut, rădăuțe­­nii au ocupat­ după manșa a treia locul 2. Performanța e cu atît mai valoroasă cu cît „Metalul“ a jucat în manșa a treia doar cu doi se­niori (Lungu și Rusu), restul fi­ind copii sau tineri ce nu au trecut de vîrsta junioratului. Dar elanul, dorința de afirmare, priceperea antrenorului Ștefan Tomovici au spulberat speranțele acelora ce vedeau în echipa rădăuțea­nă victimă sigură a celorlalte forma­­­ții din divizia B. La Poiana Bra­șov, „Metalul“ nu a înclinat stea­gul decît în fața „Argnitu­lui“ Gheorghieni : 3—11 și 6—10; în schimb, a dispus de celelalte două: cu 4—0 și 5—0 de „Cooperatorul“ Tîrgu Secuiesc și cu 6—4 și 8—6 de „Dinamo“ Brașov. („Mureșul“ Tîr­gu Mureș nu a fost prezentă la manșa a treia); în urma acestor rezultate, clasamentul final arată astfel : 1. „Avîntul“ Gheorghieni, 30 pct. ; 2. „Metalul“ Rădăuți, 16 pct.; 3. „Dinamo“ Brașov, 14 pct.; 4. „Cooperatorul“ Tîrgu Secuiesc, 12 pct.; 5. „Mureșul“ Tîrgu Mu­reș, 5 pct. Diferența mare de puncte din­tre „Avîntul“ și „Metalul“ se ex­plică prin ceea ce se arăta mai sus. Absentînd de la manșa a doua, rădăuțenii au pierdut toate parti­dele cu 5—0. Acum, însă, după performanța rea­lizată, merită fe­licitări : atît seniorii Lungu și Ru­su, cît și juniorii sau copiii Mo­­roșan, Curelaru, David, Doboș, Simleac, Olinici. E un succes care obligă și hocheiștii știu aceasta. Ținem să informăm pe cititorii că locul doi oferă echipei „Meta­lul“ șansa să evolueze, în cam­pionatul viitor, în divizia „A“. Deo­camdată, la federația de speciali­tate se poartă discuții care vizea­ză mărirea numărului echipelor ce vor activa, la hochei, în prima di­vizie a țării; în aceste condiții, „Metalul“ Rădăuți are șansele să evolueze, în viito­­, alături de cele mai bune echipe de hochei, cum sunt „Steaua“ și „Dinamo“ din București. Deocamdată nu e nimic definitiv, dar dacă probabilitățile vor deveni certitudini, ar fi încu­nunat un efort depus ani în șir, ar fi răsplătite evoluțiile constant bu­ne și ascendente ale echipei „Me­talul“ din Rădăuți. (De la VIRGIL ȘTEFANESCU) ^ Pentru solicitările noastre cotidiene ,fiindu-ne de mai mul­tă vreme în sanatoriu, la Sosca, am observat unele aspecte ce contravin in­tereselor publice și um­bresc rezultatele incontes­tabile obținute în activita­tea de servire a populației. In apropierea sanatoriu­lui se află un chioșc pen­tru difuzarea presei, menit, desigur, să pună la dispo­ziția cumpărătorilor, cu promptitudine, toate publi­cațiile. Unitatea, însă, nu răspunde cerințelor noas­tre diurne. Dacă dorești să cumperi ziarul sau revista preferată, nu le găsești, sau, în cel mai fericit caz, sosesc cu mare întîrziere abia după cîteva zile de la apariție. Apreciem preocuparea cooperativei de consum de a ne facilita aprovizio­narea cu unele mărfuri. In acest scop, s-a înființat un chioșc în imediata a­­propiere a sanatoriului. Dar, ce foloase tragem de pe urma unității, dacă ceea ce avem trebuință lipsește? Am dori să existe aici și plicuri, rezerve pen­tru pixuri, ace de siguran­ță, ciocolată, miere de al­bine, compoturi, bomboa­ne diferite — articole pe care noi le solicităm diurn. Sîntem încredințați că mărfurile enumerate se pot procura fără dificultăți, că aici lipsesc numai dato­rită neglijenței vreunui sa­lariat. Și o ultimă problemă. In orașul Solca nu se a­flă nici o agenție b­io-prono­­spo­rt. Din lipsă de local, acest serviciu ar putea fi îndeplinit de gestionarul chioșcului pentru difuza­rea presei. Poate că aspectele rela­tate de noi sunt mărunte, dar ele au implicații în viața civică. Pentru noi, mai ales, sunt deosebit de importante și organele lo­cale de resort ar trebui să le rețină și să le rezolve în cel mai scurt timp. IOAN GROSU, DUMITRU RUXANDAR și alții din Solea Haina de primăvară a orașului (Urmare din pagina I) masă de localnici. Discuțiile au constituit un bun schimb de experiență între deputați, între comitete de cetățeni etc.; s-au făcut și multe propuneri și observații critice privitoare la aspectul gospodăresc (sta­rea necorespunzătoare a unor străzi, neajunsuri în transportul de persoane etc.) , a fost ini­țiată o întrecere între circum­scripțiile electorale. Intr-o altă întîlnire, organizată din iniția­tiva comitetului municipal de partid, cu participarea secre­tarilor comitetelor și organiza­țiilor de partid, reprezentanți­lor organizațiilor sindicale și ale U.T.C., conducătorilor de întreprinderi și instituții au fost stabilite concret, fizic și valo­ric, obiectivele la care este chemat să lucreze fiecare co­lectiv de muncă. Putem spune că există o atmosferă de emu­lație, de entuziasm în rînduri­­le locuitorilor municipiului, concretizată, de altfel, în nu­meroase acțiuni desfășurate în primele zile ale primăverii. S-a lucrat în parcuri și la spa­țiile verzi, în jurul blocurilor de locuit, în incintele a nume­roase unități economice și in­stituții, iar activitatea gospodă­rească continuă pe planuri tot mai largi. — Ne-am obișnuit să înțele­gem că întreaga contribuție prin muncă patriotică este în­dreptată spre obiective de in­teres general. Referiți-vă la principalele dintre aceste o­­biective. — încă din iarnă am ter­minat plantațiile de arbori cu talie înaltă, urmînd să înce­pem răsădirea florilor. Prin I.G.D. și cu sprijinul cetățeni­lor vom planta, în actuala e­­tapă, aproximativ 4 milioane de flori. Un volum mare de muncă va fi îndreptat către continuarea lucrărilor la par­cul în terase din zona piața centrală — uzina electrică — Cetatea de Scaun, unde anii trecuți s-au întreprins îndeo­sebi lucrări de drenaje și alte amenajări. Intrările în Sucea­va, dinspre Gura Humorului, Fălticeni, Botoșani, Dorohoi etc, vor sta, de asemenea, în atenție, în acest scop con­­tinuîndu-se lucrările de plan­tări, întreținerea acostamente­lor. In lunca Sucevei se va continua acțiunea de amena­jare a bazelor sportive (fotbal, volei), la care intenționăm să adăugăm alte spații amenaja­te pentru jocuri sportive (în diferite puncte ale orașului), spre a evita joaca pe spațiile dintre blocurile de locuit. Bi­neînțeles, vor fi completate — atît ca număr, cît și din punc­tul de vedere al dotării cu in­stalații specifice — salariile din cartiere. Obiectivele la care se lu­crează și se va lucra și mai intens sînt multe. Aș mai a­­dăuga, ca deosebit de impor­tant, fondul de locuințe, pen­tru a cărui întreținere, prin reparații capitale și curente, s-au alocat 1,9 milioane lei. Sumele le vom canaliza numai spre acele imobile care recla­mă urgență, pentru că și în a­­cest sens hotărîtor este spiri­tul gospodăresc al locatarilor, al comitetelor acestora. Impor­tant e ca fiecare cetățean să dea atenție modului de utili­zare a instalațiilor, spațiilor de folosință comună și zonelor dintre construcții. In acest sens, solicităm și în continua­re sprijinul ziarului. Am dori, de asemenea, ca cetățenii să înțeleagă că, date fiind posi­bilitățile de recepționare op­timă a emisiunilor de televi­ziune, antenele de pe imobile trebuie demontate sau, în ca­zuri excepționale, coborîte mai aproape de nivelul teraselor. Aspectul actual al acestora nu e plăcut, în afară de faptul că se deteriorează izolațiile de la terase. In sfîrșit, aș aminti că avem în vedere amenajarea și în­treținerea căilor de acces spre obiectivele turistice, condițiilor de transport crearea spre zonele de agrement, înființarea unor stații de parcare a auto­turismelor, renovarea reclamei comerciale și firmelor luminoa­se, înființarea de noi magazi­ne comerciale specializate, u­­nități de alimentație publică, de servicii pentru populație prin I.G.O. meșteșugărești, și cooperativele Sîntem hotă­­rîți ca, mai mult decît oricînd, să depunem eforturi pentru ca la importantele fonduri de in­vestiții pe care le acordă sta­tul să investim și noi, locuito­rii orașului, prin muncă patrio­tică, valori care să Sucevei o ținută mereu confere mai frumoasă și să cucerim un loc de fruntași în întrecerea pa­triotică dintre municipii. Returul a început sub­­ bune­­ auspicii pentru echipa­­ rădăuțeană „Voința“. Ju­­r­­­cînd în deplasare, la Galați, 1 I handbalistele din Rădăuți au­­­­ surclasat echipa locală „Po­­t 1 fitehn­ica“, cu scorul de 14-5 - 1 (la pauză, 8-1)). Victoria 1 a echipei „Voința“ e cu atît­­ i mai prețioasă, cu­­ cu­, în­­ i toamnă, la Rădăuți, gală- / * țencele învinseseră cu sco­­­­­­rul de 14—10. Echipa oaspe­­­­­­te a condus tot timpul: 1-0;­­ 1­1-1; 9-1; 9-4; 11-4; 11—5 ; .­­ 14—5. E un scor care arată ]­­ că ră­dăuțencele au fost, ca­­­­­­tegoric, mult mai bune de­­­­­­cît adversarele de între­­ț 1 cere. Au înscris : Dacia (6), î­n Pruteamiu (4), Cazan (3), i î Venglaș (1). „Voința“ a fo­­­­­­losit în acest meci urmă­­t­­­toacele handbaliste : Tăna­ J * se, Fînaru, Dacia, Spetcu, I i Covătaru, Balast, Cazan, J­­ Facasciuc, Prute­anuu, Ven­­t __________________ RĂSPUNSURI LA OPINII In ziarul nostru din 13 martie, la rubrica de iată, a apărut, sub titlul „Deși posedăm bilete, călătorim pe jos“, o notă în care se relatau unele aspecte ne­gative privind transportul de călători. Răspunsul pri­mit din partea întreprin­derii de transporturi auto Suceava arată că, spre a elimina situația relatată, s-a introdus, experimental, încă o cursă pe ruta Ră­dăuți — Horodnic de Sus. Rămîne ca, în funcție de solicitări, cursa să fie in­trodusă definitiv, ori, dim­potrivă, să fie suspendată. Cum rezultă și din titlu, un material se arăta că, fiind aglomerat, de multe ori autobuzul nu oprea, ori, dacă oprea, nu-i lua pe toți călătorii. De aceea, nu înțelegem de ce se caută cu orice preț o scu­ză. A nu opri, sau a opri, dar a nu permite călăto­rilor să urce, rezultatul este același. De aceea, în loc de scuze, se cuvin mă­suri concrete, ele constind în cazul de față în asigu­rarea transportării tuturor abonaților la destinație. La oglindă Foto : D. HUȘANU IN AGRICULTURA (Urmare din pagina I­­ rea culturilor din epoca a II-a. Și vecinii siretenilor — coo­peratorii din Negostina — au pornit la lucru în câmp, pe tar­lalele zvîntate. Președintele u­­nității, Nicolae Haschiu, ne-a expus modul cum s-a organi­zat munca, precizînd că fie­care cooperator știe ce are de făcut nu numai în actuala campanie, ci în întreg anul. Planul la fertilizarea solului cu îngrășăminte naturale era în jurul orei 8, sosim la Gră­­nicești. Discutăm cu președin­tele cooperativei, Toader Chi­­țan. El ne informează că semă­natul orzoaicei este pe termi­nate : pe 74 din cele 85 ha. planificate, sămînța a fost in­trodusă în sol. Este un lucru bun, după cum la fel trebuie apreciate eforturile făcute pen­Eforturile lor se concretizează în întreținerea ogoarelor de toamnă pe 165 de ha.“. îndeplinit și depășit, împrăș­­tierea acestora — terminată. In ziua efectuării anchetei se însămânța orzoaica și se pre­gătea terenul pentru ovăz. Ar fi trebuit să se înceapă și se­mănatul guliilor furajere. Toc­mai sosise, de la secția de mecanizare Siret, o semănă­toare „Saxonia“, dar . . . ne­pregătită. Iar cînd mașina n­u-i pusă la punct, se înțele­ge că vremea trece, se pierde timp prețios. Cru pregătirea a încă 80 ha. te­ren, pentru însămînțarea pri­melor hectare cu sfeclă de zahăr și trecerea, cu 4 mașini, la semănatul ovăzului. Se im­pune, însă, observația că, la Grănicești, există rezerve de timp nefolosite —­ aproxima­tiv două ore, dimineața. Tra­gem această concluzie din faptul că, la sosirea noastră, u­­nele mijloace mecanice nu in­traseră din plin în lucru, să­mînța nu plecase încă de magazie, la centrul gospodă­ra­resc dominând acea forfotă ca­racteristică „zorilor de ziuă“. Oare să fi uitat grăniceștenii că... „cine se scoală de di­mineață departe ajunge“ ? Așa s-ar crede după faptele amin­tite, ca și după modul de a Cea mai critică situație am întîlnit-o la Zvoriștea, mai pre­cis la secția de mecanizare. Și ne-am mirat cu atît mai mult cu cît, în toamnă, aceas­tă secție ne dăduse prilejul­­pentru aprecieri pozitive. De astă dată, aici am găsit doar 11 tractoriști care lucrau. Cei­lalți 7 stăteau. Este drept, unii nici nu ar fi avut ce face, în­­trucît nu exista teren propice. Dar am constatat și deficiențe de neconceput, care țin de „e­­tapa pregătitoare" : a­semănă­toare S.P.C. , cu lanțurile u­­zate, o remorcă defectă, lipsa „peticelor calde“ și a camere­lor de rezervă etc. Mecaniza­torul Mihai Halici ne spunea cu părere de rău : — Mîine trebuie să merg la însămînțat, dar n-am cilindru de torță. — Motivul ? — L-am dat la reparat încă de prin februarie, la întreprin­dere, și nu se mai găsește. . . se zori abia acum cu îndepli­nirea planului de fertilizare , mai multe atelaje erau angre­nate în această acțiune, fiind de transportat pe cîmp încă mari cantități de îngrășămin­te naturale. De ce această ră­­mînere în urmă? Atelajele ar fi putut lucra în prezent la ci­tat pe cele 18 ha, situate în pantă, nemecanizabile, ca și în loturile personale ale coo­peratorilor . Ne-am interesat dacă direc­torul și inginerul șef de la IMA Salcea au trecut pe la Zvo­­riștea. „Da, au trecut“ — a fost răspunsul. Nu se poate ! Ar fi luat măsurile cuvenite ! Doar n-au venit numai să facă „observații și constatări“! Sau, mai știi. . . A fo­st, deci, luni, o zi bună de lucru, chiar foarte bună ! Dar nu și cu folos peste tot. Este de așteptat ca prețuirea, valorificarea la maximum a a­­cestui timp ideal să devină o realitate în fiecare unitate a­­gricolă și secție de mecani­zare. Tărăgănările pot fi costi­sitoare. Cu alte cuvinte — ca să încheiem tot cu o ex­presie a înțelepciunii popu­lare — „Nu lăsa pe mîine ce poți face azi NEGOSTINA: # Fiecare cooperator știe ce are de făcut # Cînd semănă­toarea „Saxonia“ este nepregătită, timpul de lucru trece fără folos GRĂNICEȘTI.­­§­ Semănatul orzoaicei — pe terminate # Rezerve de timp ne­folosite . Abia acum se zorește în­deplinirea planului de fertilizare cu îngrășăminte naturale ZVORIȘTEA: 11 tractoriști lucrau: „Mîine trebuie să­­ stăteau merg la însămînțat, dar n-am cilindru de forță“ . Directorul și inginerul șef de la I.M.A. Salcea au trecut pe la Zvoriștea? < k

Next