Zori Noi, iunie 1970 (Anul 23, nr. 6983-7007)

1970-06-30 / nr. 7007

ZORI NOIPAGINA 2 FOILETON Doctorul nu s-a legat la cap.. Dragii mei cititori, dacă v-ați revenit din șocul pe care vi l-au pricinuit sim­paticii noștri fotbaliști su­ceveni cind au urcat pe scara alfabetului (B­C), dar au coborît în divizie, vă rog frumos să faceți un efort de fantezie și să mă vedeți în următoarea sce­nă : Pic eu, nitam - nisam, în fața celor de la C.A.P. Burdujeni. Mă recomand mare și tare specialist în a­­gricultură și cer să țin o conferință despre lucra­rea solului. Se uită oa­menii la fasonul meu și constată că n-aș fi chiar un c­ibiț. Trîntesc mapa pe biroul socotitoare, ca să fac impresie, și cer o sapă ca să dovedesc că știu ce e aia agricultură. După ce am săpat toată ograda C.A.P.-ului, mă șterg de su­doare, ca să arăt că așa, cu transpirație, se mănîncă o bucată de pîine (m-am șters chiar cu mîneca hai­nei, ca să nu se spună că sunt prea filfizon, dintre ăia... doar cu mapa). Oa­menii sînt convinși pe de­plin, mă urcă pe scena căminului cultural, și în­cep. Ba, să nu uit, înainte am chiar o dispută cu to­varășul primar. Dînsul, nu și nu, să-mi pună în față o sticlă cu apă minerală „Borsec", ca să nu răgu­șesc în timpul conferinței. Eu cer apă de fîntînă, de aia care bea toată lumea, să nu se interpreteze că fac diferențieri pînă și la băut. Mi se pune în față o căldare, sorb din ea cu plăcere și povestesc oame­nilor că eu așa m-am a­­dăpat toată viața , din ciutură. Auditoriul mă mă­nîncă din priviri. L-a cu­cerit autobiografia mea. Sînt de-al lui. Deci, con­tinui așa, versificat : »Onorată adunare, de la mic și pînă la mare (nu de altceva, dar oamenilor să le vorbești de la inimă, sentimental , și apoi, vor­ba aceea, uneori la poezie se pricep toți, ca... la fot­bal), care va să zică, mai întîi și întîi, pămîntul se ară. Ca să nu spuneți că nu mă exprim la concret, dau un exemplu. Aveți dv. vreo 5 hectare de pămînt, amplasat chiar în spatele întreprinderii de piese de schimb din lunca Sucevei. Iată cum trebuie lucrat ogorul ăla , luați cîteva tone de dinamită și provo­cați explozii subterane (e permis și­­ prin tratate in­ternaționale !). Dacă n-a­­veți dinamită, vă împru­mut eu niște nitroglicerină. Am un butoi acasă și-l țin chiar lîngă peretele unde doarme vecinul meu care mă bîrfește pe toate cără­rile. Pușcați acolo pînă faceți solul ferfeniță. După ce l-ați arat așa, veniți cu motocompresorul și-l tăvă­­lugiți. Prima prașilă s-o faceți cu excavatorul, iar a doua numai cu buldo­zerul...­ — Și ce... sufletul meu, recoltăm noi de pe o ase­menea tarla ? zice un ță­ran mai hîtru, curios din fire. — Păi, ce semeni aia cu­legi , piroane, fier beton, prefabricate și bolovani. Să nu mă mai mișc de pe fotoliul pe care stau cînd sînt chemat și criticat de șef, dacă pe omul șu­gubăț nu l-am auzit zicînd: „păi... te pui cu dilcul !". Deodată, aud un freamăt pe fundalul sălii. A intrat și vine spre mine un om în halat alb. După cum calcă se vede că-i docto­rul comunei. Zîmbește și mă mîngîie pe bărbie, zi­cînd : - Cucu, cucu ! Ce mai face specialistul nostru ? El e băiat cuminte, merge cu mine undeva, si cum­pără lui, nenea doctorul, o mașină. O „Dacia 1300", să se joace cu ea cînd vrea. Dar pînă atunci, ne urcăm noi intr-o mașinuță albă, plecăm să ne plim­băm la Iași. Să vezi ce frumos e acolo la... Socola, li trece băiatului buba de la cap, se face bine și vine din nou să țină o conferință... Mi-au sărit toate țăn­dările. — la ascultă, doctore, ce crezi că îmi filează o lampă ? Urcă-te-n mașină. Ne-am deplasat cu au­tovehiculul alb la fața lo­cului, la ogorul despre care vorbisem, însoțitorul meu s-a minunat și el , cu­ vezi cu ochii, numai planșee de beton, bolovani, moloz, tone de pietriș. Te­renul a fost închiriat de la C.A.P. Burdujeni de că­tre șantierul 406 Suceava, aparținînd de întreprinde­rea 4 construcții - montaj Iași, care a construit unita­tea industrială mai sus numită. După­­ terminarea lucrărilor, cîmpul a fost re­dat agriculturii așa în... halul ăsta. S-a încheiat și un act de „constatare" cu mențiunea „bun pentru circuitul agricol". Cei de la construcții au azvîrlit niște pămînt peste resturile de fierărie și bolovăniș. Pro­cesul verbal de recepție a terenului a fost semnat, cu ochii închiși, din birou, de delegații Gh. Zavalache (serviciul fond­­ funciar și cadastru, Suceava) și Ioan Zinc (șantierul 406). Am aflat că în zona industria­lă a orașului se mai află și alte asemenea terenuri , pîrloage, sustrase agricul­turii.­­ Ei, doctore, încotro în­dreptăm salvarea, spre se­diul fondului funciar sau spre Iași, la sediul șantie­rului ?... Fiind modest din fire și, ca să nu se lege la cap, că nu-l durea, omul în ha­lat a pretextat că n-are benzină și a trimis ma­șina după unul care era mort de beat. VICTOR MICU - Și șantierul ne-a lăsat cîmpul numai bun pentru cultivat. . . floarea de colț Caricatură de M. PINZARU Contra _1T~ punct MAMA VITREGA Zamfira Mihalache, din Fălticeni (str. 6 Martie nr. 30), a fost condamna­tă de Judecătoria Su­ceava (recursul i-a fost res­pins) pentru fapte deosebit de neumane. Avînd spre creștere copiii Elena și Con­stantin, dintr-o altă căsă­torie a soțului, unor tratamente i-a supus sălbatice, pe care organele de anche­tă le-au caracterizat ca fi­ind periculoase pentru dez­voltarea lor fizică și mora­lă. Mama vitregă își făcuse un adevărat obicei să țină pe cei doi minori flămînzi, dezbrăcați și aproape zilnic îi batea și-i schingiuia pînă ce Își pierdeau cunoștința. Oamenii din jur n-au mai putut răbda atîta brutali­tate și au reclamat faptele. Femeia fără inimă a fost condamnată la a ani Închi­soare și 2 ani de interzice­re a drepturilor. ȘI-A LUNGIT „BOALA" Ioan Ripan din Stroești s-a gindit să-și lungească boala pe hirtie și s-a dedat la fals. Lângă cifra 7, ce reprezenta numărul de zile de concediu medical legal, a mai adăugat un 2 și omul a rămas în continuare un concediu de trândăvie. Hir­­tia pătată n-a trecut neob­servată. De data aceasta, cu dosar în regulă, respec­tivul a devenit „pensiona­rul“ unui penitenciar, pen­tru un an. MOTO Un accident neobișnuit de circulație a avut loc pe strada Balariei din orașul Siret. Grigore Ursache, sa­lariat la ferma Vicșani, se deplasa cu un tractor. In aceeași direcție, pe o zonă taluzată, aflată la înălțimea de 59 cm. și cu o înclinație de 30 cm., se juca minora Maria Costiug. Fetița a a­­lunecat și a căzut intre ro­tile autovehiculului. Cu gra­ve traumatisme craniene a fost transportată la spita­lul din localitate, unde a decedat. Așadar, încă o da­tă, mare atenție ! Măsurători topometrice in zona centrală a orașului Suceava Foto : I. MIHU Din recuzita... neapetisantă a unor localuri publice Despre tot ceea ce a apărut nou și modern în comerțul su­cevean s-a scris, în termeni po­zitivi, la timpul cuvenit. Des­pre prezența unor discrepanțe care umbresc realizările, cre­­înd nemulțumiri justificate în rlndul populației­­ de ase­menea. Ne propunem să reve­nim la această din urmă temă, semnalînd cîteva carențe care continuă să se manifeste. Se presupune că cel care vizitează, într-o seară, un a­­nume local o face din dorința de a petrece cîteva ore într-o ambianță plăcută, de a se des­tinde după o zi de muncă. Da­că pretențiile consumatorilor sînt sau nu — întotdeauna și peste tot — satisfăcute, vom afla din rîndurile ce urmează. In seara zilei de 3 mai, în jurul orei 19, o familie din Su­ceava a ocupat loc la una din mesele cramei. De la bun în­ceput," se impune o precizare : în unitate nu se aflau decit foarte puțini consumatori. Cu toate acestea, ospătară Sanda Zvestin s-a prezentat la masă după suficiente minute de aș­teptare, cînd clienții începuseră să-și piardă răbdarea. Dar „povestea" începe abia de aici încolo. Trei sferturi de oră au trecut pînă ce au fost gata cîțiva mici. In acest interval, însă, ospătară, care nu era d­eloc ocupată, nu a avut timp să aducă nici tacîmurile și nici vinul solicitat la masa respecti­vă. Alte minute de așteptare, alți nervi. E tot ceea ce au pri­mit oamenii în locul ambianței plăcute, a cîtorva ore de des­tindere. La plecare, cei în cau­ză au dorit să discute cu șefa localului. Dar se făcuse ora 21, iar responsabila unității, care avea program de la ora 20, nu venise încă. In locul ei, șefa de sală și-a cerut scuze, afirmind că ospătară Sanda Zvestin era beată. Ciudată scuză ! Dar ce vină au, în acest caz, consumatorii? Se știe că oricărui salariat i se interzice consumul de băuturi alcoolice în timpul serviciului. Cel care încalcă aceste dispo­ziții este sancționat. In alimen­tația publică nu există un regu­lament de ordine interioară ? Și dacă există, cum se urmă­rește respectarea lui ? Mai ales că nu e prima sesizare de fe­lul acesta. Și alți consumatori și-au exprimat nemulțumirea, au fost indignați de proasta servire practicată de unele lu­crătoare de la cramă. Urmă­rile unui atare comportament ? Un renume îndoielnic și, evi­dent, hotărîrea celor „pățiți" de a nu mai călca pragul res­pectivului local. Cu­ privește specialitățile servite la cramă, sezonul turistic nu a debutat cu nimic nou. Aceleași prepa­rate la grătar pe care le în­­tîlnim pretutindeni. Lipsa de respect față de con­sumatori poate fi argumentată și prin alte exemple. Relatăm un alt fapt, petrecut recent. Ne aflam la restaurantul lacto­­­ vegetarian din Vatra Dornei. Ospătară Mărioara Robu ser­vea, ce e drept, cu promptitu­dine. Dar aceasta nu e singura condiție pentru formarea unei bune impresii. De pildă, era, pur și simplu, jenantă gălă­gia pe care o făcea ospătară împreună cu niște cunoștințe ale sale. Consumatorii aflați în local erau nevoiți să asculte diverse povești, relatate pe un ton mult prea ridicat, hohotele de rîs, ca și cum acestea fă­ceau parte din recuzita servi­rii. Totul părea a fi un obicei al casei, ca și intrarea și ieși­rea din bucătărie a persoane­lor străine, discuțiile vulgare cu unii consumatori etc. Ca să completăm acest tablou, amin­tim că iaurtul lipsea de două zile la acest restaurant lacto­­vegetarian, trufandalele încă nu apăruseră, iar preparatele din legume erau reprezentate prin mereu aceiași cartofi cu smîntînă. Șervețelele, scobito­­rile, absolut necesare într-un local, lipseau de mai multe zile. De ce ? Pentru că o dată nu a avut cine să meargă la magazie, altă dată nu a avut cine să semneze nota de co­mandă și așa mai departe. Os­pătară se scuza că e singură și nu poate să se ocupe de toate problemele. Așa o fi. Dar ce fac merceologul de la TAPS, ceilalți salariați ai filialei, des­pre care presupunem că vizi­tează zilnic unitatea ? Nu au observat deficiențele ? Se vede că nu, de vreme ce trec pe lîngă ele ignorîndu-le. E cazul să reamintim celor vizați că începe sezonul turis­tic și că un debut cu asemenea deficiențe nu e deloc onorant și promițător, avînd în vedere că mai tîrziu afluența consuma­torilor va fi mult despre mare. Se vorbește preparatele cu specific local, despre comple­tarea și împrospătarea listelor de meniuri. A venit timpul ca vorbele să se transforme în fap­te, căci cu un singur preparat introdus în desfacere proble­ma nu a fost soluționată. Exis­tă încă multe localuri în care nu s-a făcut curățenie. Ce im­presie pot să facă, de pildă, pereții murdari ai barului din Cîmpulung ? La Gura Humoru­lui s-a deschis, într-un local nou, o cofetărie modernă. Dar cafeaua ce se prepară aici, faptul că clientela trebuie să se autoservească dovedesc că lu­crătorii unității nu s-au de­barasat de vechile lor meteh­ne. Poate că faptele relatate mai sus sunt, pentru unii, minore. Consumatorii, însă, nu uită nici ceea ce este bun în servire și, cu atît mai mult, rețin deficien­țele. Ei vor ocoli localurile în care pretențiile lor firești au fost ignorate și vor vizita cu plăce­re restaurantele cu îndreptățit renume. CARMEN PANA MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO BUCUREȘTI MIERCURI X IULIE PROGRAMUL I 5.03 6.00 Muzica dimineții. 5.43 Gimnastică. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. 10.30 Vreau să știu emisiune de știință și tehnică pen­­­tru școlari. 11.05 Cintece de Aurel Ma­nolache. 11.20 Pentru prietenii muzicii corale. 11.45 Sfatul medi­cului. 12.03 Știință, tehnică, fante­zie. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpre­mieră cotidiană. 13.22 Cîntecele mării. 13.45 Prelucrări de folclor. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Cîntă Florida Duma și Constantin Sofian. 15.00 Serial radiofonic pen­tru tinerii ascultători. 15.30 Com­pozitorul săptămîniii — Benjamin Britten. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Din înregistrările taragotistului Luță Ioviță. 18.30 Consultație ju­ridică. 16.40 Selecțiuni din opere­tele lui Rodgers. 17.30 Muzică populară. 17.55 Transmisiuni spor­tive. In pauză : Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Isto­ria ideilor. 21.20 Clită Luminița Dobrescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Don Backy. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoas­tră. 23.00 Concert de muzică u­­șoară. 0.03 — 5.00 Estrada noctur­nă. PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimi­neață. 7.00 Radiojurnal. 7.10 Pro­gram muzical de dimineață (con­tinuare). 8.10 Tot înainte — emi­siune pentru pionieri. 8.25 Mari in­terpreți — Mstislav Rostropovich 9.00 Jocuri de perechi. 9.10 Curs de limba germană. 9.30 Formații artistice de la sate. 9.45 Matiied de operă. 11.00 Muzică populară. 11.20 Cîntece cu și fără cuvinte. 11.50 Uvertura la opereta „Nunta lui Nakib­is“ de Paul Lineke. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 11.15 Con­cert de pian­z. 13.30 Unda veselă. 14.03 Doine și jocuri. 14.30 Muzică ușoa­ră. 14.55 știința la zi. 15.00 Pagini din opere. 15.30 Muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Actualitatea muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Muzică ușoară. 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Curs de limba ger­mană. 18.50 Recitaluri. 19.30 Meri­diane lirice. 19.50 Noapte bună, co­pii. 20.00 Melodii de compozitori români. 20.15 Teatru radiofonic. „Dansul milioanelor“ de Victor Eftimiu. 21.20 Discuri rare. 22.00 Jazz. 22.20 Paralele lirice. 23.05 Lu­crări simfonice. 23.35 Trio In mi major pentru pian, vioară și vio­loncel de Mozart. 24.00 — 1.00 Concert al Corului de cameră al Radi­o­t­elevi­z­iurtii olandeze. IAȘI MIERCURI 1 IULIE Program de dimineață : 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.40 Drag mi-e jocul românesc. 7.00 Informații și muzică. Program de seară : 17.00 Buletin de știri. 17.05 Es­trada zilei. 17.30 Actualitatea eco­nomică. 17.45 Soliști și orchestre de muzică populară : Ileana Con­­stantinescu și Io­n Luca, soliști ai orchestrei de muzică populară „Flacăra Prahovei“ , din Ploiești. 18.00 Drumuri și popasuri turisti­ce. 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată. 19.00 Radiojur­nal. 19.15 Romanțe interpretate de Mia Braia și Nicu Stoenescu. 19.30 Săptămîna muzicală. 20.05 Melody­­club. 21.00 Buletin de știri.. 21.05 Piese instrumenta­le. 21.20 Canțone­te interpretate de Benjamimo Gi­gli. 21.30 Cărți, scriitori, opinii. 21.45 Valsuri și tangouri celebre. MEMENTO PE ECRANE MARTI 30 IUNIE SUCEAVA : „Modern“ : Ca­davrul viu ; „Tineretului“ : A­­sul de pică ; „Burdujeni“ : „Păpușa“ : „Arta“ : Păsări și ogari ; CIMPULUNG : „Lucea­fărul“ : Anchetatorul din um­bră ; „Moldova“ : Asterix și Cleopatra ; RĂDĂUȚI : „Fla­căra“ : Colonia Samfieri ; „U­­nirea“ : Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie Z. FRĂLTICENI: „Doi­na“ : fost și O nuntă cum n-a mai în umbra cultului ; „Popular“ : Vi­a Mala; VATRA DORNEI : „Doina“ : Fecioara care-mi place ; GURA HUMO­RULUI : „Lumina“: Nu fi trist și Păcatul dragostei ; SOLCA : „Sol ca“ : Republica fetelor ; ȘIRET : „Șiretul“ : Logodnice­le văduve ; DOLHASCA: „Dol­­hasca“ : Prințesa tristă ; FRA­SIN : „Frasin“: Războiul dom­nițelor ; FALCAU : „Falcău“: Fața pierdută; IACOBENI : „Minerul“ : Băieții în haine de piele ; VAMA ; „Vama“ : Iu­birea strict oprită ; MOLDOVI­­TA : „Moldovița“ : Chemați-l pe Martin. TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile , vre­mea se menține călduroasă cu ce­rul variabil. Vor cădea averse lo­cale de ploaie, mai ales in cursul după - amiezii. Vintul va sufla potrivit. Temperatura aerului in creștere ușoară, minimele vor fi cuprinse intre 10 și 14 grade, iar maximele. Intre 22 și 27 grade. _ TZV77_____­­ TELEVIZIUNE­A MARȚI 30 IUNIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Mi­­croavanpremieră. 18.05 Profesorul nostru. 18.45 Beethoven — Perma­nențe peste veaicuiri. 19.15 Anun­țuri - publicitate. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Seară de teatru : „Baltagul“ de Mihail Sadoveanu. 21.55 Ziua învățărtoruilui. Omagiu celor 200.000. Reportaj TV. 22.15 Muzico­rama TV. 22.45 „Memorial de ziaristică“. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. întreprinderea de industrie locală „CASE DORNEI“ din Vatra Dornei angajează muncitori necalificați pentru cariera Dornișoara și exploatarea de turbă din Poiana Stampei Se asigură salarii de peste 1500 lei lunar și cazare gratuită Informații suplimentare se pot obține la telefon 104, sau la birourile întreprinderii, din strada 7 Noiembrie nr. 49 r AȘA SE CÎȘTIGA SUPORTERII ? La începutul acestui an, în conferința sindicală de la U.E.S.S. Iacobeni s-a stabilit ca fiecare salariat să con­tribuie cu cite 2 lei pe lună la realizarea fondurilor ne­cesare dezvoltării activității sportive. Văzîndu-se decla­rați suporteri din oficiu, mulți salariați și-au expri­mat nedumerirea față de ho­­tărîrea luată. Ceea ce ne-a surprins și mai mult a fost, în­să, faptul că, după conferința sindicală, s-au luat­­ măsuri ca suma respectivă să se re­țină automat o dată cu pla­ta salariilor. Cu toate că s-au ivit multe și, după pă­rerea mea, justificate discu­ții, reținerile pentru sport au devenit o practică. Desigur, nimeni nu-și în­chipuie că într-o ramură sportivă se pot obține rezul­tate satisfăcătoare numai cu pasiunea și entuziasmul ce­lor care practică disciplina îndrăgită. Fiecare își dă per­fect de bine seama că spor­tul in general presupune a­­numite cheltuieli. Pentru a­­coperirea lor trebuie găsite, în mod firesc, și modalitățile de asigurare a fondurilor. Intre acestea se înscrie contribuția bănească a sa­și lariaților, in loc să se poar­te discuții de la om la om, să li se explice salariaților cît mai convingător că prin sumele pe care le dau pen­tru dezvoltarea sportului contribuie și la ridicarea prestigiului întreprinderii, la noi s-a recurs la metoda cea mai simplă, care, după cum se vede, are un pronun­țat caracter administrativ, birocratic. Nemulțumirea unor sala­riați pentru reținerile ce se fac la plata salariilor are și o altă explicație. Majori­tatea fondurilor ce se reali­zează sunt folosite pentru în­treținerea echipei de fotbal „Minobradul" Vatra Dornei, celelalte ramuri sportive pentru care sunt destui ama­tori fiind practic inexistente în cadrul asociației. E drept, fotbalul are mulți iubitori, dar aceasta nu înseamnă că pentru el se poate face ori­ce. Aceasta cu atît mai mult cu cît se știe că unii fotbaliști au ajuns să fie cu­noscuți ca mari chiulangii. Dacă toate disciplinele spor­tive se vor bucura de ace­eași atenție și se va renun­ța la metodele administrati­ve, iar fiecare sportiv va pre­țui așa cum se cuvine efor­turile ce se fac pentru crea­rea condițiilor care să favo­rizeze obținerea unor bune rezultate, cu siguranță că și sold­­ații vor sprijini cu mai multă plăcere activitatea sportivă și se vor număra printre suporteri nu numai prin încurajări, ci și prin contribuție bănească. GAVRIL DEAC salariat la U.E.I.L. Iacobeni SPORT • SPORT VOLEI București școlar Școala C. C. T. > (fete) și Grupul „23 August“ campioane ale (băieți), școlilor profesionale pe 1970 Festivalul voleibaliștic, organizat la Suceava de Ministerul Invăță­­mintului, cu concursul larg competent al C.J.E.F.S., s-a înche­st­rat duminică, 28 Iunie. In Întrece­rea fetelor, echipa campioană fost cunoscută încă de vineri di­n­mineața. Cu un lot mai omogen, echipa Școlii profesionale a Com­binatului de confecții și tricotaje (C.C.T.) București s-a clasat pe primul loc, obținînd titlul de cam­pioană a școlilor profesionale. Pe locurile 2 — 4 s-au clasat echipe din Moldova și Transilvania ; 2. Grupul școlar comercial Iași ; 3. Grupul școlar M. I. A. Cluj ; 1. Grupul școlar materiale de con­strucții Turda. întrecerea băieților a fost mai dâiză, a impus mai multe eforturi. Vineri dimineața, cînd se termina turneul final al fetelor, la băieți de abia se cunoșteau primii cla­sați în cele patru serii. Apoi, sîm­­bătă dimineața, a început turneul final al echipelor cîștigătoare ale seriilor. Participante, trei echipe din București : Grupul școlar „23 August“ ; Școala profesională C.C.T. ; Grup­ul școlar construcții montaj și echipa din Copșa Mi­că a Grupului școlar chimic. Re­zultate din turneul final : Școala profesională C.C.T. — Grupul șco­lar chimic Copșa Mică, 3­1 (—13, 6, 1, 8) ; Grupul școlar „23 August“ — Grupul școlar construcții-mon­taj, 3—0 (4, 12, 5) ; Școala pro­fesională C.C.T. — Grupul școlar construcții - montaj, 3—0 (5, 13, 8) ; Grupul școlar „23 August“ — Grupul școlar chimic Copșa Mică, 3—0 (12, 2, 9) ; Grupul școlar con­strucții - montaj — Grupul școlar chimic Copșa Mică, 3—2­­—7, 5, 2, —15,14); Grupul școlar „23 August“ — Școala profesională C.C.T., 3—0 (5, 3, 6). CLASAMENTUL TURNEULUI GENERAL : 1. Grupul școlar „23 August“ București, 6 pct.; 2. Școa­la profesională C.C.T. București, 5 pct. ; 3. Grupul școlar construc­ții - montaj București, 4 pct. ; 4. Grupul școlar chimic Copșa Mi­că, 3 pct. In tot timpul etapei finale, echi­pa Grupului școlar „23 August“ București s-a detașat net de par­tenerele de joc. In turneul final, unde s-au întilnit 4 din cele mai bune echipe, voleibaliștii acestei formații nu au pierdut nici un set. Echipa Grupului școlar „23 Au­gust“ beneficiază de aportul câ­­torva jucători de valoare : Dodoi Mircea, component al echipei „Di­namo“ București și al selecționa­tei naționale, și Iuhasz Alexandru. Primul are meritul de a fi punc­tat cel mai mult și dirijat Jocul echipei, cel de-al doilea l-a im­pus printr-un joc sobru, dar sigur și eficace. Ne-a plăcut gestul de fair play prin care și-a recunoscut o greșeală, neobservată de arbitru, dar ne-au șocat prea multele ob­servații, admonestări la adresa co­legilor din echipă. Și e păcat! Pen­tru talentul și calitățile fizice, pentru cei 18 ani, pentru naționa­la noastră de volei . . . Competiția de la Complexul sportiv din Suceava a scos in e­­vidență multe talente. Despre două am amintit mai sus. Au mai im­presionat, prin joc și disciplină sportivă : Bunea Liviu și Urea Comei (Grupul școlar chimie Copșa Mică) ; Buclară Ion și Răs­tea Stelian (Școala profesională C.C.T.) , Alexandrov Zaharia (Grupul școlar construcții , mon­taj București). Dar a plăcut și altceva : felul cum au pentru locul trei voleibaliștii luptat din Copșa Mică. In setul 5, au condus cu 8 — 4 și 13—11. La 14—12, voleibaliștii din Copșa Mică aveau serviciul, le trebuia un punct și se clasau pe locul trei. Au greșit, nu s-au mai regăsit, și au pierdut setul cu 16—14. Dar chiar așa, pe locul pa­tru, Copșa Mică s-a impus. De alt­fel, acestei echipe i s-a decernat, din partea Comitetului județean Suceava al U.T.C., cupa pentru cea mai tinără echipă. Voleibalis­tului Dodoi Mircea i s-a decernat o cupă pentru cel mai tehnic ju­cător, acordată de C.J.E.F.S. Su­­ceava. Voleibaliștii echipelor clasate pe locurile 1, 2 și 3 au primit diferite premii în materiale sportive, me­dalii, echipei Grupului școlar „23 August“ București decernindu-i-se cupa și tricourile de campioană. Condițiile de concurs au fost op­time : patru terenuri de volei, întreținute bine, asistență tehnică la nivelul solicitat, toate asigurate de Consiliul județean pentru e­­ducație fizică și sport. D. MIREA Fetele de la Grupul școlar al C.C.T. București, campioane pe 1970 la intrecerile de volei ale școlilor profesionale Echipa Grupului școlar „123 August" din București, campi­oană a școlilor profesionale pe 1970 Fete s I. MINDRESCU f -r l

Next