Zori Noi, iunie 1971 (Anul 24, nr. 7292-7317)

1971-06-11 / nr. 7301

UN DIALOG FRUCTUOS A CĂRUI REZONANȚĂ ______ ESTE AȘTEPTATĂ ÎN PRACTICĂ. _____ CERCETARE-PRODUCȚIE ÎNSEMNĂRI DE LA CONSFĂTUIREA PRIVIND MODUL DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR DE MOLID, CARE A AVUT LOC LA CÎMPULUNG După cum s-a anunțat, recent, Stațiunea experi­mentală de cultura molidului din Cîmpulung a găz­duit ședința Secției de silvicultură a Academiei de științe agricole și silvice consacrată unei probleme de primă actualitate pentru economia județului nos­tru : gospodărirea pădurilor de molid, puternic a­­fectate de doborîturi de vînt. Prin participarea, deopotrivă, a unor reputați specialiști din domeniul cercetării și a unui important număr de ingineri sil­vici care lucrează efectiv în producție, prin temati­ca abordată în discuții concrete, la fața locului, în­trunirea a avut un pronunțat caracter practic. Pe masa de lucru a consfătuirii s-a aflat, în principal, adoptarea unor procedee eficiente și operative, care să garanteze aplicarea în practică a soluțiilor tehni­ce stabilite pe baza studiilor, observațiilor și expe­rimentărilor, stabilirea unor legături directe, unei colaborări între cercetare și activitatea pro­­­ductivă. Intr-un asemenea context, de colaborare, de con­sultare reciprocă între oamenii de știință și practi­cieni, au fost prefigurate direcțiile in care se va ac­ționa. In viitorul imediat, pentru buna și judicioa­sa gospodărire a fondului forestier sucevean, ur­­mind ca modalitățile concrete de acționare să fie stabilite în funcție de condițiile specifice fiecărui caz. Redăm, în prezent o pagină, aspecte consemnate din desfășurarea importantei reuniuni științifice de la Cîmpulung, opiniile exprimate cu acest prilej de către participanți. Una dintre comunicările științifice prezentate în consfătuire a fost cea făcută de către tovarășul dr. ing. PETRE BREGA, șeful serviciului tehnic la Inspectoratul silvic Suceava, și intitulată: „Formule și scheme de împădurire în arboretele de molid“. O publicăm, mai jos, în text prescurtat. Masivele doborîturi produse în ultimele decenii în păduri­le de rășinoase au deschis o problemă de seamă a silvicul­turii, aceea a complexului de măsuri menit să întărească re­zistența arboretelor împotriva acțiunii vînturilor. O primă categorie de măsuri este, fără îndoială, cea privi­toare la crearea arboretelor. In această privință s-au preco­nizat soluții care urmăresc, în general, reducerea procentului de participare a molidului și majorarea corespunzătoare unor specii de amestec. Obser­a­­ații și cercetări întreprinse în ocoale de munte din județul Suceava privind comportarea speciilor asociate molidului a­­rată că soluțiile existente, sub forma instrucțiunilor oficiale, au nevoie de îmbunătățiri. S-a constatat, astfel, că bradul și fagul se comportă bine și foar­te bine în amestec cu molidul pînă la altitudini de 1.100— 1.200 m­., dînd și lemn de bună calitate (mai ales bradul), și satisfăcător, peste aceste limi­te. Intrucît în condițiile solu­rilor din subzona molidului, ambele specii sînt mai rezis­tente la doborîturi decît moli­dul, extinderea lor se impune cu pregnanță. Laricele amplasat pe culmi bine aerate, sau în condiții de luminare mai accentuată se comportă, de asemenea, bine și înregistrează creșteri supe­rioare­­ molidului, exercitîn­­du-și cu înrădăcinarea sa pi­­votantă rolul de mărire a re­zistenței arboretelor. Dimpotri­vă, situat în stațiuni de pro­ductivitate superioară sau mij­locie pentru molid, dar fără o bună aerisire, este depășit în creștere de acesta și eliminat în jurul vîrstelor de 20—40 ani, ca atare nu-și justifică plasamentul în asemenea stați­uni. Pinul silvestru se comportă mai bine decît molidul, bradul și chiar decît laricele pe so­luri superficiale, scheletice, precum și pe cele cu exces de umiditate. Sub acțiunea vîntu­rilor puternice rezistă mai bine ca molidul, mai ales cînd este intercalat cu acesta în grupe sau piscuri mici — situații constatate în urma doborîtu­­rilor din anii 1969 și 1970 pe Obcina Feredeului (ocoalele Breaza și Pojorîta). In fine, paltinul de munte, introdus pe cale artificială în culturile de m­olid, nu a dat de loc rezul­tate. Cauza principală consta­tată de noi este marea sensi­bilitate a speciei la înghețuri­le tîrzii. Pe baza acestor constatări, și ținînd seama de datele cu­noscute în legătură cu faptul că măsurile care se iau privind rezistența arboretelor sînt e­­ficace pentru, vînturi cu tării obișnuite pînă la puternice —­ adică pînă la 29 m. pe secundă — și că un procent prea­ mare de specii de amestec ar dimi­nua productivitatea și valoa­rea arboretelor de molid, fa­cem următoarele propuneri pentru îmbunătățirea formu­lelor de împădurire : — molidul să reprezinte 70 la sută în zonele cu periclita­te ridicată și 80 la sută in zo­nele cu periclitate redusă și mijlocie , laricele și pinul sil­vestru să se prevadă împreu­nă în cadrul procentului rn­dicat, intrucît pot fi plasate în stațiuni aproximativ asemănă­toare : participarea sporită a bradului și fagului în toate grupele ecologice, în detrimen­tul paltinului de munte, care a fost limitat numai la stațiuni sub 750 m, din grupa I și cu o participare de sub 5 la sută. In legătură cu schemele de împădurire — adică desimea culturilor și felul în care se amestecă speciile — se remar­că, în ultimii ani, o tendință de a se reduce mult numărul de puieți plantați la hectar, pe considerentul că o cultură mai rară poate asigura, prin forma mai dezvoltată a coroanelor și rădăcinilor arborilor, o rezis­tență sporită la doborîturi de vînt. Opinia noastră este de a se folosi scheme cu densități mijlocii — scheme optime — cum le numesc unii specialiști din țară și străinătate. Pen­tru condițiile actuale ale sil­viculturii noastre considerăm ca bune schemele de 5.000 pu­­ieți nerepicați și 4.000 puieți repicați la hectar. Culturile create cu aceste scheme, bine conduse prin lu­crări de îngrijire, pot asigura atît o rezistență sporită la ac­țiunea vînturilor, cît și o aco­perire bună și de timpuriu a solului, ceea ce înseamnă creș­teri sporite și mai rapide, pre­cum și lemn de calitate supe­rioară. In plus, ele sînt re­comandabile datorită necesi­tății de a se extrage pe parcurs un număr apreciabil de exem­plare pentru realizarea selec­ției artificiale, evitarea lucră­rilor de completare, precum și furnizarea unor materiale mă­runte și mijlocii ca : araci, sta­­cheți pentru garduri, manele, bile, lemn pentru celuloză, plăci aglomerate etc., materia­le a căror solicitare este în continuă creștere. Se pune, deci, problema folosirii la ma­ximum a potențialului produc­tiv al pădurii. Considerăm, de asemenea, că cercetările în problema formu­lelor și schemelor de împădu­rire trebuie să continue, pen­tru găsirea celor mai indicate soluții. Deosebit de impor­tantă ar fi găsirea și selecțio­narea unui ecotip de molid mai rezistent la acțiunea vîn­turil­or. Discuțiile purtate în consfătuirea menită să așeze pe baze mai trainice legătura dintre știință și practică au relevat necesitatea revizuirii actualelor metode de gospodărire a pădurilor de molid din această parte a țării, de la creare și pînă la exploatare, în vederea sporirii rezistenței, producției și pro­ductivității lor. Specialiști de prestigiu și-au exprimat, cu acest prilej — pri­nțul de asemenea ținută găzduit de județul nostru, — punctele de vedere : Dr. ing. I. VLAD, de la Insti­tutul de cercetări, studii și proiectări silvice : — Pădurile de molid sunt în pericol datorită greșelilor de gospodărire, comise și accep­tate tacit în anii de după ul­timul război. între acestea aș aminti nerespectarea formule­lor de împăduriri, soldată cu extinderea molidișurilor pure pe mari suprafețe, și caracte­rul anticultural al operațiuni­lor culturale, resimțit acum în deprecierea arborilor — pu­tregai, răniri — și în slăbirea rezistenței lor la acțiunea fac­torilor naturali. Adăugind la aceasta rănirile produse de vînt și cele efectuate de către colectorii de rășină, tabloul va fi mai complet. Pentru remedierea situației, socot necesară reconsiderarea modului de gospodărire a pă­durilor. Pornind de la aceasta, se impune, cu prioritate, revi­zuirea grabnică a amenaja­­mentelor și materializarea în teren a soluțiilor științifice formulate de cercetători. Dr. ing. 1. VL/VLIE, șef­ul Filialei I.C.S.P.S. din Brașov­­ — începîndu-mi cariera pe aceste meleaguri, am învățat de la personalul de teren că un parchet cu tăieri rase nu trebuie să depășească supra­fața de 10 — 15 hectare, prin­cipiu ignorat în ultima perioa­dă. De aceea consider că ex­tinderea doborîturilor este consecința modului defectuos de a gospodări. Colegilor de la Stațiunea experimentală de cultura molidului din Cîmpu­lung le revine, deci, datoria reluării unor valoroase tradi­ții bucovinene, în special celor privind aplicarea trata­a­mentelor bazate pe regenera­rea naturală a molidului. Dr. ing. P. CIOBANU, direc­tor la Liceul silvic Cîmpu­lung .­­ Cu prilejul unei vizite fă­cute la sfîrșitul secolului tre­cut, un specialist austriac de prestigiu mondial a afirmat că silvicultura din Bucovina nu este un ideal, ci o realita­te. Acea tradiție cu care ne place să ne mîndrim va tre­bui s-o continuăm și s-o valo­rificăm pe baza noilor cuceriri științifice. O atenție deosebi­tă va trebui să acordăm rege­nerării naturale, ocrotind se­­mințișul preexistent prin res­pectarea regulilor de exploa­tare. In legătură cu răspindirea molidului în afara arealului său, va trebui să ne orientăm asupra speciilor repede cres­cătoare. Dr. ing. N­. ALMAȘAN, «­e la Institutul de cercetări, stu­dii și proiectări silvice : — Amploarea și valoarea pagubelor provocate de vînat preocupă institutul nostru. Pe baza cercetărilor efectuate la Ocolul silvic Iacobeni s-au preconizat metode de comba­tere — pungi de plastic și fu­rajere — și s-a hotărît recol­tarea vînatului cu caracter se­lectiv. Aplicate, măsurile vor fi eficiente. Prof. dr. ing. N. RUCAREA­­NU, de la Institutul politehnic Brașov : — Trebuie să ne hotârim să facem o cotitură. Și, după părerea mea, aici s-au definit cîteva linii directoare. Impor­tant este ca cei din producție să se materializeze și să mă­rească, astfel, rezistența arbo­rilor predispuși distrugerii. Dr. ing. GH. MARCU, mem­bru al Secției de silvicultură a Academiei de științe agri­cole și silvice .­­ Centrul de greutate al activității de cercetare trebuie mutat pe latura aplicativă, a eficienței. Un complex de mă­suri destul de promițătoare e­­xistă și în această privință și ele au constituit obiecti ai dezbaterilor în prezenta se­siune. Esențialul este să fie a­­plicate. E drept, inerția lasă greu locul noutăților, soluții­lor tehnice avansate, dar o preocupare mai susținută în acest sens se va solda cu re­zultatele scontate. Dr. ing. V. GIURGIU, de la Institutul de cercetări, studii și proiectări silvice . — Propun ca temă de cerce­tare modul în care s-a practi­cat în prima jumătate a seco­lului nostru silvicultura în Bucovina, și reconsiderarea planului de cercetare în vede­rea creșterii ponderii temelor privitoare la molid. Ing. V. RENEA, de la Insti­tutul de cercetări, studii și proiectări silvice . — Consider­atil să se acorde o atenție deosebită identifică­rii și protejării molidului de rezonanță, atît de valoros și de trebuitor economiei națio­nale. iic zilele care au urmat consfătuirii, am adresat unor specialiști din ju­dețul nostru întrebarea : „CE AȚI REȚINUT PENTRU ACTIVITATEA DV. DE LA MANIFESTAREA LA CARE AȚI PARTICIPAT ?“. Iată, sumar, răs­punsurile primite : Ing. ELVIRA ILIESCU, In­spectoratul silvic Suceava : — Am participat pentru pri­ma oară la o reuniune organi­zată de Academia de științe agricole și­ silvice la care atî­­ția protagoniști ai silviculturii au venit cu comunicări și in­dicații prețioase pentru activi­tatea noastră. A fost un prilej fericit de a cunoaște, în con­tinuare, din experiența vastă a foștilor noștri dascăli, a unor doctori în științe, care și-au a­­dus o contribuție însemnată la dezvoltarea silviculturii româ­nești. Totodată, consider ca o adevărată cinste prezența la această manifestare a prof. dr. docent l­ Popescu - Zeletin, membru corespondent al Aca­demiei Republicii România, membru al Socialiste Acade­miei de științe agricole și sil­vice, care este primul cercetă­tor român distins cu premiul internațional „Wilhelm Leo­pold Pfeil", pentru meritele cîștigate în promovarea unei silviculturi exemplare. Pentru domeniul în care lu­crez m-au interesat, în mod deosebit, referatele privind „Problemele actuale ale cultu­rii molidului", „Cercetări asu­pra regenerării naturale, la molidișuri" și cel prezentat de dr. ing. S. Purcelean — „Gospo­dărirea arboretelor de molid puternic afectate de doborîturi de vînt", din care am reținut cîteva aspecte interesante. Astfel, în gospodărirea arbo­retelor de molid trebuie să se țină seama în mai mare mă­sură de naturali, efectele unor agenți cum sînt în special vînturile puternice, să existe mai multă preocupare pentru consolidarea fiecărui element al arboretelui. Este necesar, totodată, să se respecte cu mai multă atenție ordinea în spa­țiu la aplicarea tăierilor, iar operațiunile culturale să se e­­fectueze la timp și fără să se mai facă precentări, corelîn­­du-se mai bine activitatea de amplasare și punere în valoa­re a masei lemnoase cu­ anii de fructificație, pentru extin­derea într-o mai mare măsură a procedeelor de regenerare naturală. Așa cum a rezultat din dez­baterile consfătuirii, se impu­ne de urgență ca toți silvicul­torii și, îndeosebi, noi, cei din județul Suceava, care am fost martori ai atîtor catastrofe provocate de vînt, să luăm măsuri pentru introducerea u­­nei gospodăriri raționale a pă­durilor noastre. Este momen­tul și timpul să redescoperim și să folosim tradiția existentă în această parte a țării. O tra­diție ce solicită perfecționări printr-o colaborare mai strîn­­să între cercetare și producție, care să se regăsească în codri falnici și rezistenți în fața ca­lamităților, care să asigure și sporul de masă lemnoasă atît de necesar economiei națio­nale. Ing. IOAN SIHOTA, șeful Ocolului silvic Pojorita . — Am reținut, în primul rînd, necesitatea revizuirii a­­menajamentelor, acolo unde prevederile acestora nu mai sînt aplicabile datorită doborî­turilor de vînt. Cu această o­­cazie vor trebui studiate sta­țiunile puternic vîntuite și trecute în grupa 1, prevăzîn­­du-se, totodată, și lucrări de transformare. Amplasînd ma­sa lemnoasă după amenaja­­ment, se va prevedea ordinea în spațiu a tăierilor și se va crea, pe cît posibil, o acope­rire în fața vînturilor puter­nice. Pentru Ocolul silvic Po­jorîta aceste indicații sînt deosebit de valoroase, deoare­ce în acest an se face revizui­rea amenajamentului. In al doilea rînd, tăierile de îngrijire vor trebui efectuate la momentul oportun și după toate regulile silvice , acolo unde nu s-au executat la timp să se acorde multă atenție, fi­indcă după vîrsta de 40 ani asemenea operațiuni pot ex­pune arboretele la doborîturi de vînt. De asemenea, se in­terzice deschiderea de linii parcelare și somiere în arbo­retele cu vîrstă mai mare de 40 de ani. Apoi, va trebui să respec­tăm mai mult ca pînă acum formulele de împădurire pre­scrise pentru a nu crea arbore­­te pure de molid și unietajate. In atenția noastră va trebui să stea permanent găsirea pro­cedeelor de creare și menține­re a arboretelor de amestec și plurietajate, precum și o desi­me corespunzătoare. In legătură cu daunele pro­duse de vînat, am reținut constatarea că există un dez­echilibru între efectivul de vî­nat existent și posibilitatea lui de hrănire. Acest lucru îl de­monstrează și recoltarea de trofee din ce în ce mai slabe. Situația va fi prin rezervarea reglementată suprafețelor de pășunat și recoltat fîn pen­tru vînat, precum și printr-o atentă selecție și reducere a efectivelor. Se impune, totoda­tă, eliminarea pe o scară tot mai mare a pășunatului în pă­duri a animalelor domestice, care la început a avut un ca­racter excepțional, iar acum a devenit o regulă. în acest sens sunt binevenite precizările recentelor legi pentru organi­zarea, administrarea și folosi­rea pajiștilor, loturilor zooteh­nice și semincere, precum și a stațiunilor comunale de mon­tă. Ing. ILIE MOSCALIUC, șe­ful Ocolului silvic Suceava : — Pentru mine, manifestarea la care am participat consti­tuie un­ prețios îndrumar. Cei mai competenți silvicultori din țară, preocupați, de perfec­ționarea științei silvice, ne-au demonstrat nouă, celor din producție, că mai avem multe de făcut, că este necesar să in­­sistăm pentru crearea de ar­­borete noi, pentru îngrijirea corespunzătoare a acestora, pentru diminuarea daunelor provocate de vînat. Deși lucrez într-un ocol spe­cific de foioase, problemele discutate și măsurile formula­te la Cîmpulung mă interesea­ză în egală măsură ca și pe colegii care gospodăresc pă­duri de molid. Indicațiile pri­vind îngrijirea arboretelor tinere de la data creării și pî­nă la valorificare, alegerea celor mai potrivite scheme de împădurit (culturi speciale pentru lemn de celuloză), sînt la fel de importante pentru toți silvicultorii. Sînt convins că, aplicînd în practică și a­­decvînd situației arboretelor din raza ocolului nostru so­luțiile stabilite la consfătuire, vom resimți o îmbunătățire a activității de viitor. ZORI NOIPAGINA 3 MEMENTO MEMENTO |* * ¥*"% M Ilf 1 *:•:•:+:•. . .•.•.v:­:­x*:­ BUCUREȘTI SIMBATA 12 IUNIE PROGRAMUL I­eal 6.00 Muzica și actualități. 6.20 Jur­agrar. Buletin agrometeorologic. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo - rutier. Sport. 7.25 Buna dimineața, copii ! 7.45 Sfatul medicu­lui. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Bu­letin de știri. 9.03 La microfon, melo­dia preferată (continuare). 9.30 Mio­rița. 30 de minute în tovărășia unor rapsozi populari. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Fragmente din operete. 10.20 Piese instrumentale. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin de știri. 11.05­­ Per, teme folclorice —. muzică ușoară. 41.1­5 Aadioclub turis­tic...11.30 Formații corale de cameră. 12.00 Cintă Johnny DoretIi. 12.10 Re­cital Petre­­­ Muntean­u,: '12.30 intîlnire cu ‘ melodia popularei ș­i ‘<'' interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 A­­vanpremieră cotidiană. 13.20 Radiodi­­vertisment muzical. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­teo - rutier. 17.00 Știință, tehnică, fan­tezie. 17.30 Album folcloric. 18.00 Ore­le serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Știința la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Invi­tație la dans. 22.55 Moment poetic. 23.00 Dansul continuă. 24.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturna. (Buletine de știri la orele 2.00, 4.00). PROGRAMUL NI 6.00 - 8.10 Program muzical de di­mineață. 6.05 Buletin de știri. 7.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pio­nieri). 8.25 Mari interpreți : Pablo Ca­sals. 9.00 Cintă Corul de copii al Ra­­dioteleviziunii. 9.10 Melodii populare oltenești. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Selecțiuni din operete. 10.00 Divertis­ment pentru octet instrumental. 10.20 Albumul succeselor de muzica ușoară. 10.50 Cîntece și jocuri populare. 11.20 Interpreți și orchestre de muzică u­­șoară. 11.55 Știința la zi. 12.00 Bule­tin de știri. 12.03 Avanpremieră coti­diană. 12.18 Cintă Ioana Crăciun Constantin Dobre. 12.30 Paleta multi­și colora — muzică ușoară. 13.00 Radio­jurnal. 13.15 Concert de prînz. 14.00 Buletin de știri. 14.05 De toate pentru toți (reluare). 15.05 Melodii de neui­tat de Ion Vasilescu. 15.20 Muzică populară. 15.30 Cenaclul artelor (emi­siune pentru tineret). 16.00 Radiojur­nal. Buletin meteo - rutier. 16.15 Cîn­tece de nuntă. 16.25 Viața de con­cert a Capitalei. 16.55 Sfatul medicu­lui. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Con­cert de muzica populară. 17.30 Teatru serial : „Zodia cancerului" de Mihail Sadoveanu. 17.50 Muzică ușoară. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Opera pentru toți. Interpreți și roluri. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Revista revistelor culturale. 19.40 Jocuri populare. 19.50 Noapte buna, copii ! 20.00 Poemul simfonic „Uceni­cul vrăjitor" de Paul Dukas. In pau­ză : Buletin de știri . Scriitori la mi­crofon. 22.00 Romanțe. 22.30 Emisiune culturală. 22.50 Recital Rex Gildo. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Reverie­­ muzică ușoară. 0.02 Din creația lui Paul Constantinescu. 0.55 —­­1.00 Bule­tin de știri. Program de seară 17.00 - 23.00 17.00 Buletin de știri. 17.10 Cîntecul care mi-e drag. 17.45 Caleidoscop ști­ințific. 18.00 Melody - club (premieră). 19.00 Radiojurnal. 19.15 Jocuri popu­lare românești. 19.30 Cutezătorii. 20.00 Șapte arte. Estrada melodiilor. 20.30 Jurnal literar. Romanțe și cîntece de pahar. 21.20 Scena. Vă invităm la dans. 22.00 Studioul veseliei (reluare). Vă invităm la dans (continuare). VINERI 11 IUNIE 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp . România (Ion Țiriac - Ilie Năstase) — Iugoslavia (Bora Ivanovici, Zeliko Franulovici), în cadrul semifina­lelor zonei europene a „Cupei Da­vis". Primele două meciuri de simplu. Transmisiune directă de la Arena Pro­gresul. 18.50 Lumea copiilor. Tragerea Loto. 19.20 - 1001 de 19.10 seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Reflector. 20.25 Panoramic știin­țific. Valorificarea cercetării științifice. 21.10 Film artistic : „Oglinda cu două fețe". Producție a studiourilor france­ze. 22.45 Film documentar „Imagini din Londra". 23.00 Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj C.F.R­ 10413 Informații C.F.R. 10313 Agenția TAROM 10904 Autogara calatori 10114­­ Comenzi ARAGAZ 11594 Miliție 10800 Inspectoratul județean de securitate 11993 Pompieri 08 Policlinica 10415­­ Salvare 10006 Sect. de rețele electrice \ Deranjamente 11513 l Spital 10024 Stațio de taximetre 11920 J Dispecerul I.G.O 10990 A. S. Loto Pronosport 10570 (informații speciale) 05 PE ECRANE VINERI 11 IUNIE SUCEAVA ; „Modern": Serata ; „Grădina de vară" : Beru și co­misarul San Antonio ; „Tineretu­lui" : Genoveva de Brabant ; „Ar­ta" : Cinci pentru infern ; „Bur­­dujeni" : Sub semnul lui Monte Cristo : CÎMPULUNG ; „Luceafă­rul" : Comoara din Vadul Vechi ; „Moldova": Băieți buni, băieți rai; FĂLTICENI: „Doina": Haiducii lui Șaptecai ; „Popular": Angelica și sultanul ; RĂDĂUȚI : „Flacăra" : Adio: Granada ; „Unirea" : Hi­bernatus : VATRA DORNEI: „Doi­­na" : Zestrea domniței Ralu; GU­RA HUMORULUI : „Lumina" : Ur­sul și păpușa ; SOLCA: „Solca": Ghici, cine vine la cină ? ȘIRET : „Șiretul" : Mihai Viteazul ; DOL­­HASCA : „Dolhasca": King Kong evadează ; FALCAU : „Falcău" : Străzile au amintiri : FRASIN : „Frasin" : Sherlock Holmes ; IA­­COBENI : „Minerul": Balada pen­tru Măriuca; MOLDOVIȚA: „Mol­­dovița" : Căpitanul Florian : VA­MA : „Vama" : Cîntecele mării. Am rugat pe tovarășul prof. dr. docent I. POPESCU - ZELETIN, preșe­dintele Secției de silvicultură a Academiei de științe agricole și silvice, să con­cluzioneze lucrările consfătuirii : — Manifestarea științifică organizată la Cîmpulung de Secția de silvicultură a Aca­demiei de științe agricole și silvice, în colaborare cu institutul de cercetări, stu­dii și proiectări silvice, cu largul sprijin al Inspectora­tului silvic Suceava, constînd dintr-o sesiune de comuni­cări științifice urmată de o dezbatere a celei mai presan­te probleme pentru silvicul­tura bucovineană — „gospo­dărirea pădurilor de molid afectate de fenomenul dobo­rîturilor de vînt" — a avut drept scop apropierea cerce­tătorilor de producție. Cele 10 comunicări pre­zentate aduc remarcabile contribuții la cunoașterea condițiilor și mijloacelor de ridicare a productivității pă­durilor de molid — majorita­ră în această parte a țării. Este vorba despre răspîndi­­rea și ecologia principalelor forme ale acestei specii, se­lecția molidului local și cul­turi de proveniențe din pes­te 10 țări europene, despre condițiile și metodele de re­generare naturală, despre formule și scheme de împă­durire, despre rezultatele a­­plicării îngrășămintelor mi­nerale și ale combaterii gîn­­dacilor de scoarță a moli­dului, despre pagubele cau­zate arboretelor de vînatul mare și mijloace de comba­tere și despre condițiile procedeele tehnice de recol­și­tare organizată a rășinei în pădurile de molid. Remarca­bil este faptul că parte din comunicări aparțin unor ca­dre cu o bogată experiență în producție — între care dr. ing. Petre Brega, de la Inspectoratul silvic Suceava, ing. A. Simionescu, de la De­partamentul silviculturii. Participanții — membri ai Secției de silvicultură a Aca­demiei de științe agricole și silvice, ingineri silvici de la inspectoratele Suceava, Bacău, Neamț și Harghita și de la unități de exploatare și industrializarea lemnului, cadre didactice din învăță­­mîntul silvic superior și me­diu, cercetători din centrala Institutului de cercetări și proiectări silvice și de la sta­țiunile acestuia din Cluj, Ba­cău, Brașov, Craiova, Do­­brogea — și-au exprimat opiniile constînd, în special, din propuneri privind moda­litățile de aplicare în prac­tică a studiilor efectuate. S-a remarcat interesul deosebit al inginerilor de la Inspec­toratul silvic Suceava, care au evidențiat particularități­le locale ale fenomenelor cercetate. De o deosebită importan­ță pentru silvicultura buco­vineană s-a dovedit dezba­terea, la masa rotundă, a mijloacelor de gospodărire a pădurilor de molid afectate de doborîturi de vînt, cala­mitate naturală înregistrată de cîteva ori în ultimul de­ceniu. S-au evidențiat cau­zele și s-au propus mijloa­cele de prevenire a acestui fenomen. Dintre acestea din urmă merită a fi evidenția­te : crearea de arborete re­zistente amestecate prin in­troducerea laricelui, bradu­lui, pinului și fagului ; reali­zarea de succesiuni de tăieri orientate contra vîntului do­minant, revizuirea amenaja­­mentelor ocoalelor puternic afectate de doborîturi cu obligația realizării unor o­­rînduiri în spațiu a arbore­telor adecvate nevoilor de protecție. Vizitarea un­or păduri din ocoalele silvice Vama, Mol­­dovița și Pojorita a prile­juit schițarea de soluții în cazuri concrete. Apreciem că manifestarea de la Cîmpu­lung a fost de un real folos atît pentru silvicultorii­­ din Bucovina, cît și pentru cer­cetători. Reușita ei se dato­­rește, în bună parte, spriji­nului nelimitat primit din partea Comitetului județean de partid Suceava, prin par­ticiparea tovarășului secre­tar ing. Alexandru Iliescu, și din partea prezidiului Aca­demiei de științe agricole și silvice, prin participarea to­varășului profesor doctor C­­întea, de la Institutul agro­nomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași.

Next