Zori Noi, iunie 1971 (Anul 24, nr. 7292-7317)
1971-06-11 / nr. 7301
UN DIALOG FRUCTUOS A CĂRUI REZONANȚĂ ______ ESTE AȘTEPTATĂ ÎN PRACTICĂ. _____ CERCETARE-PRODUCȚIE ÎNSEMNĂRI DE LA CONSFĂTUIREA PRIVIND MODUL DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR DE MOLID, CARE A AVUT LOC LA CÎMPULUNG După cum s-a anunțat, recent, Stațiunea experimentală de cultura molidului din Cîmpulung a găzduit ședința Secției de silvicultură a Academiei de științe agricole și silvice consacrată unei probleme de primă actualitate pentru economia județului nostru : gospodărirea pădurilor de molid, puternic afectate de doborîturi de vînt. Prin participarea, deopotrivă, a unor reputați specialiști din domeniul cercetării și a unui important număr de ingineri silvici care lucrează efectiv în producție, prin tematica abordată în discuții concrete, la fața locului, întrunirea a avut un pronunțat caracter practic. Pe masa de lucru a consfătuirii s-a aflat, în principal, adoptarea unor procedee eficiente și operative, care să garanteze aplicarea în practică a soluțiilor tehnice stabilite pe baza studiilor, observațiilor și experimentărilor, stabilirea unor legături directe, unei colaborări între cercetare și activitatea productivă. Intr-un asemenea context, de colaborare, de consultare reciprocă între oamenii de știință și practicieni, au fost prefigurate direcțiile in care se va acționa. In viitorul imediat, pentru buna și judicioasa gospodărire a fondului forestier sucevean, urmind ca modalitățile concrete de acționare să fie stabilite în funcție de condițiile specifice fiecărui caz. Redăm, în prezent o pagină, aspecte consemnate din desfășurarea importantei reuniuni științifice de la Cîmpulung, opiniile exprimate cu acest prilej de către participanți. Una dintre comunicările științifice prezentate în consfătuire a fost cea făcută de către tovarășul dr. ing. PETRE BREGA, șeful serviciului tehnic la Inspectoratul silvic Suceava, și intitulată: „Formule și scheme de împădurire în arboretele de molid“. O publicăm, mai jos, în text prescurtat. Masivele doborîturi produse în ultimele decenii în pădurile de rășinoase au deschis o problemă de seamă a silviculturii, aceea a complexului de măsuri menit să întărească rezistența arboretelor împotriva acțiunii vînturilor. O primă categorie de măsuri este, fără îndoială, cea privitoare la crearea arboretelor. In această privință s-au preconizat soluții care urmăresc, în general, reducerea procentului de participare a molidului și majorarea corespunzătoare unor specii de amestec. Obseraații și cercetări întreprinse în ocoale de munte din județul Suceava privind comportarea speciilor asociate molidului arată că soluțiile existente, sub forma instrucțiunilor oficiale, au nevoie de îmbunătățiri. S-a constatat, astfel, că bradul și fagul se comportă bine și foarte bine în amestec cu molidul pînă la altitudini de 1.100— 1.200 m., dînd și lemn de bună calitate (mai ales bradul), și satisfăcător, peste aceste limite. Intrucît în condițiile solurilor din subzona molidului, ambele specii sînt mai rezistente la doborîturi decît molidul, extinderea lor se impune cu pregnanță. Laricele amplasat pe culmi bine aerate, sau în condiții de luminare mai accentuată se comportă, de asemenea, bine și înregistrează creșteri superioare molidului, exercitîndu-și cu înrădăcinarea sa pivotantă rolul de mărire a rezistenței arboretelor. Dimpotrivă, situat în stațiuni de productivitate superioară sau mijlocie pentru molid, dar fără o bună aerisire, este depășit în creștere de acesta și eliminat în jurul vîrstelor de 20—40 ani, ca atare nu-și justifică plasamentul în asemenea stațiuni. Pinul silvestru se comportă mai bine decît molidul, bradul și chiar decît laricele pe soluri superficiale, scheletice, precum și pe cele cu exces de umiditate. Sub acțiunea vînturilor puternice rezistă mai bine ca molidul, mai ales cînd este intercalat cu acesta în grupe sau piscuri mici — situații constatate în urma doborîturilor din anii 1969 și 1970 pe Obcina Feredeului (ocoalele Breaza și Pojorîta). In fine, paltinul de munte, introdus pe cale artificială în culturile de molid, nu a dat de loc rezultate. Cauza principală constatată de noi este marea sensibilitate a speciei la înghețurile tîrzii. Pe baza acestor constatări, și ținînd seama de datele cunoscute în legătură cu faptul că măsurile care se iau privind rezistența arboretelor sînt eficace pentru, vînturi cu tării obișnuite pînă la puternice — adică pînă la 29 m. pe secundă — și că un procent prea mare de specii de amestec ar diminua productivitatea și valoarea arboretelor de molid, facem următoarele propuneri pentru îmbunătățirea formulelor de împădurire : — molidul să reprezinte 70 la sută în zonele cu periclitate ridicată și 80 la sută in zonele cu periclitate redusă și mijlocie , laricele și pinul silvestru să se prevadă împreună în cadrul procentului rndicat, intrucît pot fi plasate în stațiuni aproximativ asemănătoare : participarea sporită a bradului și fagului în toate grupele ecologice, în detrimentul paltinului de munte, care a fost limitat numai la stațiuni sub 750 m, din grupa I și cu o participare de sub 5 la sută. In legătură cu schemele de împădurire — adică desimea culturilor și felul în care se amestecă speciile — se remarcă, în ultimii ani, o tendință de a se reduce mult numărul de puieți plantați la hectar, pe considerentul că o cultură mai rară poate asigura, prin forma mai dezvoltată a coroanelor și rădăcinilor arborilor, o rezistență sporită la doborîturi de vînt. Opinia noastră este de a se folosi scheme cu densități mijlocii — scheme optime — cum le numesc unii specialiști din țară și străinătate. Pentru condițiile actuale ale silviculturii noastre considerăm ca bune schemele de 5.000 puieți nerepicați și 4.000 puieți repicați la hectar. Culturile create cu aceste scheme, bine conduse prin lucrări de îngrijire, pot asigura atît o rezistență sporită la acțiunea vînturilor, cît și o acoperire bună și de timpuriu a solului, ceea ce înseamnă creșteri sporite și mai rapide, precum și lemn de calitate superioară. In plus, ele sînt recomandabile datorită necesității de a se extrage pe parcurs un număr apreciabil de exemplare pentru realizarea selecției artificiale, evitarea lucrărilor de completare, precum și furnizarea unor materiale mărunte și mijlocii ca : araci, stacheți pentru garduri, manele, bile, lemn pentru celuloză, plăci aglomerate etc., materiale a căror solicitare este în continuă creștere. Se pune, deci, problema folosirii la maximum a potențialului productiv al pădurii. Considerăm, de asemenea, că cercetările în problema formulelor și schemelor de împădurire trebuie să continue, pentru găsirea celor mai indicate soluții. Deosebit de importantă ar fi găsirea și selecționarea unui ecotip de molid mai rezistent la acțiunea vînturilor. Discuțiile purtate în consfătuirea menită să așeze pe baze mai trainice legătura dintre știință și practică au relevat necesitatea revizuirii actualelor metode de gospodărire a pădurilor de molid din această parte a țării, de la creare și pînă la exploatare, în vederea sporirii rezistenței, producției și productivității lor. Specialiști de prestigiu și-au exprimat, cu acest prilej — prințul de asemenea ținută găzduit de județul nostru, — punctele de vedere : Dr. ing. I. VLAD, de la Institutul de cercetări, studii și proiectări silvice : — Pădurile de molid sunt în pericol datorită greșelilor de gospodărire, comise și acceptate tacit în anii de după ultimul război. între acestea aș aminti nerespectarea formulelor de împăduriri, soldată cu extinderea molidișurilor pure pe mari suprafețe, și caracterul anticultural al operațiunilor culturale, resimțit acum în deprecierea arborilor — putregai, răniri — și în slăbirea rezistenței lor la acțiunea factorilor naturali. Adăugind la aceasta rănirile produse de vînt și cele efectuate de către colectorii de rășină, tabloul va fi mai complet. Pentru remedierea situației, socot necesară reconsiderarea modului de gospodărire a pădurilor. Pornind de la aceasta, se impune, cu prioritate, revizuirea grabnică a amenajamentelor și materializarea în teren a soluțiilor științifice formulate de cercetători. Dr. ing. 1. VL/VLIE, șeful Filialei I.C.S.P.S. din Brașov — începîndu-mi cariera pe aceste meleaguri, am învățat de la personalul de teren că un parchet cu tăieri rase nu trebuie să depășească suprafața de 10 — 15 hectare, principiu ignorat în ultima perioadă. De aceea consider că extinderea doborîturilor este consecința modului defectuos de a gospodări. Colegilor de la Stațiunea experimentală de cultura molidului din Cîmpulung le revine, deci, datoria reluării unor valoroase tradiții bucovinene, în special celor privind aplicarea trataamentelor bazate pe regenerarea naturală a molidului. Dr. ing. P. CIOBANU, director la Liceul silvic Cîmpulung . Cu prilejul unei vizite făcute la sfîrșitul secolului trecut, un specialist austriac de prestigiu mondial a afirmat că silvicultura din Bucovina nu este un ideal, ci o realitate. Acea tradiție cu care ne place să ne mîndrim va trebui s-o continuăm și s-o valorificăm pe baza noilor cuceriri științifice. O atenție deosebită va trebui să acordăm regenerării naturale, ocrotind semințișul preexistent prin respectarea regulilor de exploatare. In legătură cu răspindirea molidului în afara arealului său, va trebui să ne orientăm asupra speciilor repede crescătoare. Dr. ing. N. ALMAȘAN, «e la Institutul de cercetări, studii și proiectări silvice : — Amploarea și valoarea pagubelor provocate de vînat preocupă institutul nostru. Pe baza cercetărilor efectuate la Ocolul silvic Iacobeni s-au preconizat metode de combatere — pungi de plastic și furajere — și s-a hotărît recoltarea vînatului cu caracter selectiv. Aplicate, măsurile vor fi eficiente. Prof. dr. ing. N. RUCAREANU, de la Institutul politehnic Brașov : — Trebuie să ne hotârim să facem o cotitură. Și, după părerea mea, aici s-au definit cîteva linii directoare. Important este ca cei din producție să se materializeze și să mărească, astfel, rezistența arborilor predispuși distrugerii. Dr. ing. GH. MARCU, membru al Secției de silvicultură a Academiei de științe agricole și silvice . Centrul de greutate al activității de cercetare trebuie mutat pe latura aplicativă, a eficienței. Un complex de măsuri destul de promițătoare există și în această privință și ele au constituit obiecti ai dezbaterilor în prezenta sesiune. Esențialul este să fie aplicate. E drept, inerția lasă greu locul noutăților, soluțiilor tehnice avansate, dar o preocupare mai susținută în acest sens se va solda cu rezultatele scontate. Dr. ing. V. GIURGIU, de la Institutul de cercetări, studii și proiectări silvice . — Propun ca temă de cercetare modul în care s-a practicat în prima jumătate a secolului nostru silvicultura în Bucovina, și reconsiderarea planului de cercetare în vederea creșterii ponderii temelor privitoare la molid. Ing. V. RENEA, de la Institutul de cercetări, studii și proiectări silvice . — Consideratil să se acorde o atenție deosebită identificării și protejării molidului de rezonanță, atît de valoros și de trebuitor economiei naționale. iic zilele care au urmat consfătuirii, am adresat unor specialiști din județul nostru întrebarea : „CE AȚI REȚINUT PENTRU ACTIVITATEA DV. DE LA MANIFESTAREA LA CARE AȚI PARTICIPAT ?“. Iată, sumar, răspunsurile primite : Ing. ELVIRA ILIESCU, Inspectoratul silvic Suceava : — Am participat pentru prima oară la o reuniune organizată de Academia de științe agricole și silvice la care atîția protagoniști ai silviculturii au venit cu comunicări și indicații prețioase pentru activitatea noastră. A fost un prilej fericit de a cunoaște, în continuare, din experiența vastă a foștilor noștri dascăli, a unor doctori în științe, care și-au adus o contribuție însemnată la dezvoltarea silviculturii românești. Totodată, consider ca o adevărată cinste prezența la această manifestare a prof. dr. docent l Popescu - Zeletin, membru corespondent al Academiei Republicii România, membru al Socialiste Academiei de științe agricole și silvice, care este primul cercetător român distins cu premiul internațional „Wilhelm Leopold Pfeil", pentru meritele cîștigate în promovarea unei silviculturi exemplare. Pentru domeniul în care lucrez m-au interesat, în mod deosebit, referatele privind „Problemele actuale ale culturii molidului", „Cercetări asupra regenerării naturale, la molidișuri" și cel prezentat de dr. ing. S. Purcelean — „Gospodărirea arboretelor de molid puternic afectate de doborîturi de vînt", din care am reținut cîteva aspecte interesante. Astfel, în gospodărirea arboretelor de molid trebuie să se țină seama în mai mare măsură de naturali, efectele unor agenți cum sînt în special vînturile puternice, să existe mai multă preocupare pentru consolidarea fiecărui element al arboretelui. Este necesar, totodată, să se respecte cu mai multă atenție ordinea în spațiu la aplicarea tăierilor, iar operațiunile culturale să se efectueze la timp și fără să se mai facă precentări, corelîndu-se mai bine activitatea de amplasare și punere în valoare a masei lemnoase cu anii de fructificație, pentru extinderea într-o mai mare măsură a procedeelor de regenerare naturală. Așa cum a rezultat din dezbaterile consfătuirii, se impune de urgență ca toți silvicultorii și, îndeosebi, noi, cei din județul Suceava, care am fost martori ai atîtor catastrofe provocate de vînt, să luăm măsuri pentru introducerea unei gospodăriri raționale a pădurilor noastre. Este momentul și timpul să redescoperim și să folosim tradiția existentă în această parte a țării. O tradiție ce solicită perfecționări printr-o colaborare mai strînsă între cercetare și producție, care să se regăsească în codri falnici și rezistenți în fața calamităților, care să asigure și sporul de masă lemnoasă atît de necesar economiei naționale. Ing. IOAN SIHOTA, șeful Ocolului silvic Pojorita . — Am reținut, în primul rînd, necesitatea revizuirii amenajamentelor, acolo unde prevederile acestora nu mai sînt aplicabile datorită doborîturilor de vînt. Cu această ocazie vor trebui studiate stațiunile puternic vîntuite și trecute în grupa 1, prevăzîndu-se, totodată, și lucrări de transformare. Amplasînd masa lemnoasă după amenajament, se va prevedea ordinea în spațiu a tăierilor și se va crea, pe cît posibil, o acoperire în fața vînturilor puternice. Pentru Ocolul silvic Pojorîta aceste indicații sînt deosebit de valoroase, deoarece în acest an se face revizuirea amenajamentului. In al doilea rînd, tăierile de îngrijire vor trebui efectuate la momentul oportun și după toate regulile silvice , acolo unde nu s-au executat la timp să se acorde multă atenție, fiindcă după vîrsta de 40 ani asemenea operațiuni pot expune arboretele la doborîturi de vînt. De asemenea, se interzice deschiderea de linii parcelare și somiere în arboretele cu vîrstă mai mare de 40 de ani. Apoi, va trebui să respectăm mai mult ca pînă acum formulele de împădurire prescrise pentru a nu crea arborete pure de molid și unietajate. In atenția noastră va trebui să stea permanent găsirea procedeelor de creare și menținere a arboretelor de amestec și plurietajate, precum și o desime corespunzătoare. In legătură cu daunele produse de vînat, am reținut constatarea că există un dezechilibru între efectivul de vînat existent și posibilitatea lui de hrănire. Acest lucru îl demonstrează și recoltarea de trofee din ce în ce mai slabe. Situația va fi prin rezervarea reglementată suprafețelor de pășunat și recoltat fîn pentru vînat, precum și printr-o atentă selecție și reducere a efectivelor. Se impune, totodată, eliminarea pe o scară tot mai mare a pășunatului în păduri a animalelor domestice, care la început a avut un caracter excepțional, iar acum a devenit o regulă. în acest sens sunt binevenite precizările recentelor legi pentru organizarea, administrarea și folosirea pajiștilor, loturilor zootehnice și semincere, precum și a stațiunilor comunale de montă. Ing. ILIE MOSCALIUC, șeful Ocolului silvic Suceava : — Pentru mine, manifestarea la care am participat constituie un prețios îndrumar. Cei mai competenți silvicultori din țară, preocupați, de perfecționarea științei silvice, ne-au demonstrat nouă, celor din producție, că mai avem multe de făcut, că este necesar să insistăm pentru crearea de arborete noi, pentru îngrijirea corespunzătoare a acestora, pentru diminuarea daunelor provocate de vînat. Deși lucrez într-un ocol specific de foioase, problemele discutate și măsurile formulate la Cîmpulung mă interesează în egală măsură ca și pe colegii care gospodăresc păduri de molid. Indicațiile privind îngrijirea arboretelor tinere de la data creării și pînă la valorificare, alegerea celor mai potrivite scheme de împădurit (culturi speciale pentru lemn de celuloză), sînt la fel de importante pentru toți silvicultorii. Sînt convins că, aplicînd în practică și adecvînd situației arboretelor din raza ocolului nostru soluțiile stabilite la consfătuire, vom resimți o îmbunătățire a activității de viitor. ZORI NOIPAGINA 3 MEMENTO MEMENTO |* * ¥*"% M Ilf 1 *:•:•:+:•. . .•.•.v::x*: BUCUREȘTI SIMBATA 12 IUNIE PROGRAMUL Ieal 6.00 Muzica și actualități. 6.20 Juragrar. Buletin agrometeorologic. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. Sport. 7.25 Buna dimineața, copii ! 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată (continuare). 9.30 Miorița. 30 de minute în tovărășia unor rapsozi populari. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Fragmente din operete. 10.20 Piese instrumentale. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Per, teme folclorice —. muzică ușoară. 41.15 Aadioclub turistic...11.30 Formații corale de cameră. 12.00 Cintă Johnny DoretIi. 12.10 Recital Petre Munteanu,: '12.30 intîlnire cu ‘ melodia popularei și ‘<'' interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.20 Radiodivertisment muzical. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. 17.00 Știință, tehnică, fantezie. 17.30 Album folcloric. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Știința la zi. 20.45 La hanul melodiilor. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Invitație la dans. 22.55 Moment poetic. 23.00 Dansul continuă. 24.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturna. (Buletine de știri la orele 2.00, 4.00). PROGRAMUL NI 6.00 - 8.10 Program muzical de dimineață. 6.05 Buletin de știri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți : Pablo Casals. 9.00 Cintă Corul de copii al Radioteleviziunii. 9.10 Melodii populare oltenești. 9.30 Buletin de știri. 9.35 Selecțiuni din operete. 10.00 Divertisment pentru octet instrumental. 10.20 Albumul succeselor de muzica ușoară. 10.50 Cîntece și jocuri populare. 11.20 Interpreți și orchestre de muzică ușoară. 11.55 Știința la zi. 12.00 Buletin de știri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.18 Cintă Ioana Crăciun Constantin Dobre. 12.30 Paleta multiși colora — muzică ușoară. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Concert de prînz. 14.00 Buletin de știri. 14.05 De toate pentru toți (reluare). 15.05 Melodii de neuitat de Ion Vasilescu. 15.20 Muzică populară. 15.30 Cenaclul artelor (emisiune pentru tineret). 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo - rutier. 16.15 Cîntece de nuntă. 16.25 Viața de concert a Capitalei. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de știri. 17.05 Concert de muzica populară. 17.30 Teatru serial : „Zodia cancerului" de Mihail Sadoveanu. 17.50 Muzică ușoară. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Opera pentru toți. Interpreți și roluri. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Revista revistelor culturale. 19.40 Jocuri populare. 19.50 Noapte buna, copii ! 20.00 Poemul simfonic „Ucenicul vrăjitor" de Paul Dukas. In pauză : Buletin de știri . Scriitori la microfon. 22.00 Romanțe. 22.30 Emisiune culturală. 22.50 Recital Rex Gildo. 23.00 Buletin de știri. 23.05 Reverie muzică ușoară. 0.02 Din creația lui Paul Constantinescu. 0.55 —1.00 Buletin de știri. Program de seară 17.00 - 23.00 17.00 Buletin de știri. 17.10 Cîntecul care mi-e drag. 17.45 Caleidoscop științific. 18.00 Melody - club (premieră). 19.00 Radiojurnal. 19.15 Jocuri populare românești. 19.30 Cutezătorii. 20.00 Șapte arte. Estrada melodiilor. 20.30 Jurnal literar. Romanțe și cîntece de pahar. 21.20 Scena. Vă invităm la dans. 22.00 Studioul veseliei (reluare). Vă invităm la dans (continuare). VINERI 11 IUNIE 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp . România (Ion Țiriac - Ilie Năstase) — Iugoslavia (Bora Ivanovici, Zeliko Franulovici), în cadrul semifinalelor zonei europene a „Cupei Davis". Primele două meciuri de simplu. Transmisiune directă de la Arena Progresul. 18.50 Lumea copiilor. Tragerea Loto. 19.20 - 1001 de 19.10 seri. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Reflector. 20.25 Panoramic științific. Valorificarea cercetării științifice. 21.10 Film artistic : „Oglinda cu două fețe". Producție a studiourilor franceze. 22.45 Film documentar „Imagini din Londra". 23.00 Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj C.F.R 10413 Informații C.F.R. 10313 Agenția TAROM 10904 Autogara calatori 10114 Comenzi ARAGAZ 11594 Miliție 10800 Inspectoratul județean de securitate 11993 Pompieri 08 Policlinica 10415 Salvare 10006 Sect. de rețele electrice \ Deranjamente 11513 l Spital 10024 Stațio de taximetre 11920 J Dispecerul I.G.O 10990 A. S. Loto Pronosport 10570 (informații speciale) 05 PE ECRANE VINERI 11 IUNIE SUCEAVA ; „Modern": Serata ; „Grădina de vară" : Beru și comisarul San Antonio ; „Tineretului" : Genoveva de Brabant ; „Arta" : Cinci pentru infern ; „Burdujeni" : Sub semnul lui Monte Cristo : CÎMPULUNG ; „Luceafărul" : Comoara din Vadul Vechi ; „Moldova": Băieți buni, băieți rai; FĂLTICENI: „Doina": Haiducii lui Șaptecai ; „Popular": Angelica și sultanul ; RĂDĂUȚI : „Flacăra" : Adio: Granada ; „Unirea" : Hibernatus : VATRA DORNEI: „Doina" : Zestrea domniței Ralu; GURA HUMORULUI : „Lumina" : Ursul și păpușa ; SOLCA: „Solca": Ghici, cine vine la cină ? ȘIRET : „Șiretul" : Mihai Viteazul ; DOLHASCA : „Dolhasca": King Kong evadează ; FALCAU : „Falcău" : Străzile au amintiri : FRASIN : „Frasin" : Sherlock Holmes ; IACOBENI : „Minerul": Balada pentru Măriuca; MOLDOVIȚA: „Moldovița" : Căpitanul Florian : VAMA : „Vama" : Cîntecele mării. Am rugat pe tovarășul prof. dr. docent I. POPESCU - ZELETIN, președintele Secției de silvicultură a Academiei de științe agricole și silvice, să concluzioneze lucrările consfătuirii : — Manifestarea științifică organizată la Cîmpulung de Secția de silvicultură a Academiei de științe agricole și silvice, în colaborare cu institutul de cercetări, studii și proiectări silvice, cu largul sprijin al Inspectoratului silvic Suceava, constînd dintr-o sesiune de comunicări științifice urmată de o dezbatere a celei mai presante probleme pentru silvicultura bucovineană — „gospodărirea pădurilor de molid afectate de fenomenul doborîturilor de vînt" — a avut drept scop apropierea cercetătorilor de producție. Cele 10 comunicări prezentate aduc remarcabile contribuții la cunoașterea condițiilor și mijloacelor de ridicare a productivității pădurilor de molid — majoritară în această parte a țării. Este vorba despre răspîndirea și ecologia principalelor forme ale acestei specii, selecția molidului local și culturi de proveniențe din peste 10 țări europene, despre condițiile și metodele de regenerare naturală, despre formule și scheme de împădurire, despre rezultatele aplicării îngrășămintelor minerale și ale combaterii gîndacilor de scoarță a molidului, despre pagubele cauzate arboretelor de vînatul mare și mijloace de combatere și despre condițiile procedeele tehnice de recolșitare organizată a rășinei în pădurile de molid. Remarcabil este faptul că parte din comunicări aparțin unor cadre cu o bogată experiență în producție — între care dr. ing. Petre Brega, de la Inspectoratul silvic Suceava, ing. A. Simionescu, de la Departamentul silviculturii. Participanții — membri ai Secției de silvicultură a Academiei de științe agricole și silvice, ingineri silvici de la inspectoratele Suceava, Bacău, Neamț și Harghita și de la unități de exploatare și industrializarea lemnului, cadre didactice din învățămîntul silvic superior și mediu, cercetători din centrala Institutului de cercetări și proiectări silvice și de la stațiunile acestuia din Cluj, Bacău, Brașov, Craiova, Dobrogea — și-au exprimat opiniile constînd, în special, din propuneri privind modalitățile de aplicare în practică a studiilor efectuate. S-a remarcat interesul deosebit al inginerilor de la Inspectoratul silvic Suceava, care au evidențiat particularitățile locale ale fenomenelor cercetate. De o deosebită importanță pentru silvicultura bucovineană s-a dovedit dezbaterea, la masa rotundă, a mijloacelor de gospodărire a pădurilor de molid afectate de doborîturi de vînt, calamitate naturală înregistrată de cîteva ori în ultimul deceniu. S-au evidențiat cauzele și s-au propus mijloacele de prevenire a acestui fenomen. Dintre acestea din urmă merită a fi evidențiate : crearea de arborete rezistente amestecate prin introducerea laricelui, bradului, pinului și fagului ; realizarea de succesiuni de tăieri orientate contra vîntului dominant, revizuirea amenajamentelor ocoalelor puternic afectate de doborîturi cu obligația realizării unor orînduiri în spațiu a arboretelor adecvate nevoilor de protecție. Vizitarea unor păduri din ocoalele silvice Vama, Moldovița și Pojorita a prilejuit schițarea de soluții în cazuri concrete. Apreciem că manifestarea de la Cîmpulung a fost de un real folos atît pentru silvicultorii din Bucovina, cît și pentru cercetători. Reușita ei se datorește, în bună parte, sprijinului nelimitat primit din partea Comitetului județean de partid Suceava, prin participarea tovarășului secretar ing. Alexandru Iliescu, și din partea prezidiului Academiei de științe agricole și silvice, prin participarea tovarășului profesor doctor Cîntea, de la Institutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași.