Zori Noi, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7318-7344)

1971-07-24 / nr. 7338

ZORI NOI PAGINA 2< LA C.A.P. DUMBRĂVENI Relațiile cercetare-producție, hotărîtoare pentru creșterea puterii economice Luînd cunoștință de măsu­rile prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu și adoptate în unanimitate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., în scopul îmbunătățirii activității politico - ideologice, de edu­care marxist - leninistă a co­muniștilor și a tuturor oame­nilor muncii din țara noastră, am înțeles, încă o dată, înalta responsabilitate ce ne revine, pentru a ridica întreaga acti­vitate la un nivel calitativ cît mai înalt. Neîndoielnic, ridicarea con­științei maselor va avea drept efect formarea unei puternice opinii pentru ridicarea necon­tenită a producției și, pe a­­ceastă cale, a economiei uni­tății noastre agricole, a bună­stării cooperatorilor. Convin­să de acest fapt, conducerea unității, îndrumată și sprijini­tă permanent de organizația de partid, va lua noi măsuri în vederea creării cadrului necesar continuei perfecțio­nări a activității productive. în cele ce urmează, ne pro­punem să facem o succintă trecere în revistă a evoluției economice pozitive pe care a avut-o unitatea noastră coope­ratistă de la înființare și pînă in prezent și să evidențiem care a fost aportul cercetării experimentale agricole din ju­deț, cît și modul în care ne gîndim să acționăm pe viitor. Așa, de pildă, o primă acțiu­ne întreprinsă, și care a făcut posibilă modernizarea ulteri­oară a producției (mecanizare, chimizare, irigații și altele), a fost aceea a sistematizării în­tregului teritoriu. Ca urmare, în prezent se lucrează pe 83 tarlale bine conturate, cu for­me regulate. Acest mod de or­ganizare a fondului funciar a făcut posibilă efectuarea unor ample lucrări din partea mul­tor specialiști, în prezent Coo­perativa agricolă de producție Dumbrăveni dispunînd de un proiect de organizare și siste­matizare a terenurilor, cît și de cartarea pedologică și a­­gro - chimică a acestora, ceea ce a permis și zonarea mai judicioasă a culturilor. Bună­oară, noi am renunțat la cul­tivarea florii - soarelui, în favoarea măririi suprafeței a­­ffili­ate unor culturi foarte productive în condițiile pedo­­climati­ce de la noi, și anume, cartoful și sfecla de zahăr. Legătura permanentă pe care am avut-o cu Stațiunea experimentală agricolă Sucea­va ne-a ajutat ca, într-un timp scurt, să putem folosi nu­mai material de semănat și plantat cu o înaltă valoare biologică. La cultura griului, întreaga suprafață este însă­­mînțată cu soiurile Bezostaia 1 și Bruker 6111, fapt ce permit ca pe importante su­­­prafețe, în anii normali din punct de vedere climatic, să obținem peste 4.000 kg. la ha. Pentru cultura sfeclei de za­hăr, în anul 1970 sămînță șlefuită din s-a folosit soiul R. Pol.v ., pe întreaga suprafață de 220 ha. Aceasta a determi­nat mărirea productivității muncii, prin sporirea produc­ției și reducerea forței de muncă vie folosită la hectar. De asemenea, la cultura car­tofului s-au folosit la planta­re soiurile de toamnă Ora și Mercur, iar pentru cultura de vară soiul Urgenta. Pentru a­­nul 1971, conform recomandă­rilor făcute de specialiștii Di­recției generale agricole și a stațiunii experimentale, vom folosi mai mult soiuri semi­­timpurii și semitîrzii ca : Bin­­tje, Ostara, Desirée din cate­goriile originale și superelită. N-am vrea însă să se înțe­leagă că soiurile s-au introdus la întîmplare. Mai întîi ele au fost verificate în­ cîmp, pe lo­turi demonstrative și experi­mentale, pe suprafețe mai mici, și abia apoi au fost ex­tinse. La grîu, introducerea soiului Bruker 6111 s-a făcut pe două hectare de lot demon­strativ cu sămînță superelită, ajungînd ca după 3 ani să pu­tem însămînța cu acest soi 400 hectare. Dar rolul loiurilor demonstrative nu s-a limitat numai la stabilirea celor mai bune soiuri. Din contra, noi am extins observațiile și asu­pra stabilirii densității optime la diferite culturi, a influen­ței stimulatorilor și biostimu­­latorilor în realizarea produc­țiilor la grîu, porumb, sfeclă de zahăr, tomate. Temele a­­bordate au fost întotdeauna numai cele cerute de produc­ție. Unitatea noastră coopera­tistă a primit un sprijin deo­sebit din partea Stațiunii ex­perimentale agricole Suceava, prin lotul experimental orga­nizat de către cercetătorul principal, ing. D. Scurtu, la noi în unitate, în­ urma expe­riențelor utile efectuate aici, noi am reușit să cunoaștem concret dozele cele mai efi­ciente de îngrășăminte ce tre­buie administrate culturilor în sistemul irigat, influența er­­bicidelor la culturile irigate, numărul normelor de irigații necesare a fi administrate principalelor culturi în lunca Siretului ș.a. După valorifica­rea rezultatelor experimentale obținute, am putut conchide că, în condițiile noastre și ale folosirii a 500 — 800 kg. de îngrășăminte chimice brute la hectar, se impune respectarea unui raport optim între N.P.K. In caz contrar, sporul de producție poate fi neeco­nomic. La grîu a reieșit că pentru o producție de 2.800— 3.000 kg. la hectar este necesar să se fertilizeze cu 100 — 120 kg. azot și 60 — 70 kg. fosfor — substanță activă. La sfecla de zahăr și cartofi, pentru a obține o producție de 42.000 kg. la hectar este necesară fertilizarea cu 140 — 150 kg. azot și 90 — 100 kg. fosfor — substanță activă. La modernizarea procesu­lui de producție în unitatea noastră, o contribuție deosebi­tă a adus și mecanizarea, în prezent, cu cele 30 tractoare existente și o gamă largă de alte mașini agricole mult di­versificate (față de numai 6 tractoare în 1962), am ajuns să executăm peste 100 lucrări mecanice, extinzînd gama a­­cestora chiar la plantarea ră­sadurilor de legume, întreține­rea și recoltarea unor sorti­mente de legume ș.a. Evoluția ce a avut loc în procesul de producție al Coo­perativei agricole Dumbră­veni, ca urmare firească a îm­binării armonioase a bazei tehnico - materiale cu condi­țiile pedoclimatice, cu factorii organizatorici și de retribuire a muncii, cu aplicarea de me­tode și tehnologii noi, a atras după sine și importante rezul­tate economice, chiar în con­dițiile unui an nu prea favo­rabil pentru agricultură cum a fost 1970. Astfel, la princi­palele culturi din cooperativă s-au obținut cele mai mari producții medii la hectar de la înființarea cooperativei, cu ex­cepția griului, care echivalea­ză producția din 1962. La po­rumbul boabe, pe cele 902 ha. recoltate s-a obținut o produc­ție medie la hectar de 2.807 kg., față de numai 1.660 kg, cît s-a realizat în 1962. La sfecla de zahăr, de pe fiecare hectar, din cele 220 hectare cultivate, s-a recoltat o producție medie de 34 mii kg., față de 14.192 kg. în 1962, la cartofi o pro­ducție medie de 16.400 kg. pe hectar de pe cele 240 hectare cultivate, față de media de 14.192 kg, realizată în 1962. Cele mai ridicate producții s-au realizat și la mac, mază­re și unele culturi furajere. A­­ceste rezultate au permis coo­perativei să participe cu im­portante cantități de produse agroalimentare la fondul­­ cen­tralizat al statului. Astfel, nu­mai la cartof s-au vîndut u­­nităților de stat peste plan 1.000 tone, iar la porumbul boabe prevederile au fost de­pășite cu 600 tone. Cele relatate demonstrează că, așa cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, în agricul­tură nu-i de ajuns să se obți­nă producții bune în anii cu climă favorabilă, ci trebuie să se depună toate eforturile, să se acționeze prin toate mijloa­cele puse la îndemîna agricul­turii de către statul nostru so­cialist, ca și în condiții mai grele, pe aceleași terenuri să se realizeze producții norma­le. In acest an, la toate culturi­­le se estimează producții bu­ne și foarte bune. Ne propu­nem să facem totul ca între­gul rod al muncii cooperatori­lor să-l strîngem în cele mai bune condițiuni. Și în continu­are, mobilizați de măsurile stabilite de conducerea parti­dului pentru dezvoltarea agri­culturii și ridicarea conștiin­ței socialiste a maselor de ță­rani cooperatori, de indicațiile date de secretarul general al partidului cu prilejul vizitei de lucru făcută în unități pro­ductive și de cercetare agrico­lă din județul Constanța, vom acționa cu hotărîre și spirit de răspundere pentru depășirea sarcinilor de plan, pentru în­tărirea economică a unității noastre agricole. GH. MACARIE inginer șef al C. A. P. Dumbrăveni La biblioteca din Pojorîta Foto : V. DUMITRU Preocupări de sezon la Ferma zootehnică Siret, a I.A.S. Suceava : depozitarea furajelor Foto : D. HUȘANU ÎN OBIECTIV: APROVIZIONAREA ȘI DESERVIREA POPULAȚIEI Contraste la Brodina Un lucru cert s pe căi nein­vestigate de noi, tovarășii de la Cooperativa de consum Brodina cunoșteau că va sosi un control în rețeaua unități­lor subordonate. Dar nici în aceste condiții, spiritul lor co­mercial n-a fost la înălțime. Cu excepția a doi tineri ges­tionari — Constantin Morar, de la magazinul forestier Sa­­dău II, și Ilie Cotoș, de la ma­gazinul forestier Ascunsu. Se observa la ei dragoste de me­serie, răspundere față de ea, atît prin buna aprovizionare, prezentarea mărfurilor cît și prin ținuta și felul de a vorbi cu consumatorii. La dispoziția muncitorilor stăteau preparate din carne (salam, sortimente de slănină), brînzeturi, con­serve diferite, pîine, mălai etc. în totală lipsă de concor­danță cu cerințele comerțului civilizat se aflau, însă, unele unități din resc Falcău, centrul muncit.­Magazinul ali­mentar cu autoservire avea „gondolele" sărăcăcios încăr­cate cu marfă, în spațiul de vînzare nu era măturat, raio­nul de mezeluri - brînzeturi oferea doar cîteva produse. Mai grav, vînzarea uleiului fusese condiționată (se solici­tau ouă), deși s-a atras aten­ția din timp că aceasta e o abatere. La centrul de pîine de peste drum, distribuirea făinei fusese, de asemenea, condiționată de predarea unor produse : fulgi, ouă și carne de pasăre. Faptul a dus ime­diat la măsuri de sancționare a lucrătorilor Dumitru Ereș și Constantin Juravle, gestionari, Gheorghe Șofan, casier. Pe cînd la Falcău, unitatea specializată pentru pîine-făină nu era suficient aproviziona­tă, în Nisipitu, rafturile ma­gazinului erau încărcate cu pîine. Primarul însuși, tovară­șul Vasile Perdel, din comuna Ulma, ne spunea că aparenta bună aprovizionare se dato­­rește măsurilor luate în pripă de cooperativa din Brodina la auzul că va sosi un control. De altfel, tocmai cînd ne a­­flam în unitatea de legume­­fructe cineva a venit în fugă să anunțe sosirea noastră, ne­­știind că sîntem sosiți ! Deducem din toate acestea utilitatea unui control rigu­ros, perseverent, mai întîi din partea organelor uniunii jude­țene a cooperației de consum, a întreprinderii ei economice și mai ales a conducerii coope­rativei Brodina. Căci e nead­­mis ca, sub ochii salariaților cooperativei, să se petreacă astfel de fenomene neplăcute. Ar trebui avut în vedere și faptul că unele sate din aceas­tă zonă sunt așezate la distan­ță de peste 10 km. față de ma­gazinele care asigură aprovi­zionarea curentă și căutate mijloace de a veni în întîm­­pinarea bunei serviri a popu­lației. Nu putem uita un lucru de-a dreptul bizar. în comuna Ulma, nici la data aceasta nu există o unitate de frizerie sau de cizmărie, mult solici­tate de localnici. S-a zbătut cineva pentru ele de la nive­lul cooperativei ? Se vede că nu. O altă constatare generală. Dacă magazinele din zona fo­restieră aparținînd I.L.F. sînt, în general, bine aprovizionate, cele ale cooperației de con­sum oferă un sortiment redus de legume, zarzavaturi, fruc­te și verdețuri. Or, tocmai a­­ceste din urmă unități sînt amplasate pe văi, departe în munți, la cabanele muncitori­lor și în mod normal, ele ar trebui să ofere din belșug pro­duse de sezon, în stare proas­pătă. Ni s-a spus, peste tot, de către înșiși consumatorii, că totul depinde de om, de felul cum știe să se gospodărească, în acest caz, bună gospodări­re și maximă răspundere tre­buia să manifeste întregul personal al cooperației de con­sum și al I.S.F., pînă la cel din urmă vînzător, pînă la cel mai îndepărtat magazin. EMIL MOREA ,X\>XXX\\XXXXXXXXXXXXXX»XxxxxXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXT»SXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXVXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXX\\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\X\X'«KXXXX'«XXXXXXXX\XVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXVXXVVXX' Ne-am a sunat noi mai multe ca­dre din agricultura județului, oa­meni de cele mei diverse profesii, vîrste și experiențe, sa ne sfătuim gospodărește despre diverse tre­buri in ordinea zilei. La un mo­ment dat, un tovarăș a făcut o propunere : - Dumnealui . . . cutare (adică subsemnatul) să ne scrie un text de brigadă artistică de agitație conținînd bune și rele, în așa fel ca cele bune să se adune, cele rele să se spele, cum zice marele nostru povestitor Creangă în „A­­mintirre" saie. Dar cît mai critic sa fie conținutul ! - Propunere înțeleaptă, zic. In anul 1970, în timp ce unele con­duceri de C.A.P. căutau ma­teriale pentru construcții, altele au avut stocuri supranormative le-au desfăcut in sectorul particu­li­lor : Bălcăuți (26 tone ciment ; 2,7 tone tablă zincatf) ; Vășcăuți MICROFOILETON METEOROLOGII, SĂRACUL (10,5 tone ciment; 2,2 tone table); Frătăuții Vechi (5,2 tone ciment); Baia (1,5 tone tablă); Bogdanești, Rădăuți (cîte 7 și 5 tone ciment­). Roșcanii au avut 1,5 tone, dar nu le-au mai vîndut, că s-a pietri­ficat cimentul. Nervos, cel care răspunde de aprovizionarea cooperativelor agri­cole a bătut cu mapa în podea și s-a opus. L-au ajutat în protes­te președinții și contabilii unită­ților sus-citate.­­ Ca să nu ne mai supărăm noi pentru o asemenea mărunțică pro­blemă, oameni buni, zic, uite că am tăiat punctul critic din carne­țel. Trecem la altul , s-a făcut ri­sipă cu banii obștești pentru chel­tuieli de deplasări care nu se în­cadrează în normele legale, la următoarele cooperative agricole : Cajvana, Mihoveni, Valea Moldo­vei, Preutești, Dârmănești etc. Am rămas eu etc. în gît. Un ră­păit de mape contabilicești mi-a bruiat sesizarea.­­ Stați, cinstite fețe financiare ! De ce să ne stricăm noi buna dis­poziție, numai pentru atîta lucru? Am șters problema. Asta la rînd , care va $ă­zică, fiecare cooperati­vă are rezerve interne. Să vedem cum se aflăm noi, cu mintea noastră gospodărească. Ai s-o lu­ăm cu zootehnia. între anii 1965- 1969, C.A.P. Hănțești a avut pro­ducții medii de lapte, pe cap de vacă, între 1.600 - 2.476 litri. Cînd și-a așezat planul în 1971, a pre­văzut numai 1.300 litri. Cooperati­va din Sf. Ilie, cu 1.671 - 2.363 li­tri (1966 — 1968), a prevăzut 1.100 litri pe anul în curs. Cam tot așa s-au așezat la plan și Bâluceana, Adincata, Șcheia. Unii și-au pla­nificat producții de lapte cu . . . țîrîița, numai de la o parte din animale. Boroaia are 407 vaci și 213 juninci gestante. Au pus oa­menii în planul de producție nu­mai 341 vaci. Bosanci, cu 541 vaci, plus 161 juninci gestante, a pla­nificat producție numai de la 400 capete taurine. In trimestrul I 1971, în zootehnia cooperativelor din ju­deț aveam 24.213 animale lăptoa­se. în plan apăreau 17.210 cape­te. Ce făceau restul de 7.003 vă­cuțe ? . . . — Or fi declarate monumente ale naturii pe care n-au dreptul să le mulgi, a zis un glumeț. Dar apoi, tot el, serios , ai dovezi că au fost rezerve interne nevalorifi­cate în cooperative ? — Cum să nu ! In urma reveri­ficării și reașezării planurilor coo­perativelor, cheltuielile materiale de producție s-au redus cu 8.791.000 lei, iar veniturile bănești au fost suplimentate cu 8.270.000 lei. „Dumbrăvenii" cheltuie cu 200 mii lei mai puțin și cîștigă cu 440 mii lei mai mult ; cei din Milișâ­­uți au reduceri de 54 mii lei la cheltuieli, dar au descoperit un venit suplimentar de 616 mii lei. Așa­î că se poate ? . . . Au bătut in podele mape, genți, serviete de ingineri, planificatori, președinți, brigadieri etc., în semn că problema nu-i admisă. — Păi atunci, ce să criticăm fraților ? — Propun să-i satirizăm pe me­teorologi, că nu prevăd ploaia după cronometru, a spus cineva foarte cu inițiativă. Apoi să tre­cem la partea pozitivă ! . . . Subsemnatul i-a făcut praf pe cei cu buletinul meteorologic, în textul de brigadă. Pe ceilalți i-am scăldat numai în pozitiv și in mie­re verbală. In toată adunarea a fost unanimitate de mulțumire, de aplauze și de autofelicitari. VICTOR MICU AXXXXXXXXXXXW.XXXXXXXXV..XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXÍXXXXXXXXX .XXXVxXXXXX\XX\VXXXXXXXXX\\X\XX\XVXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXX\\XX\XVXXX\XXXXXXXVVVvXXXXXXXXXXXX\\XXXXXXXXXXSXXXXVXXXXXXX\XXXXXXXXXXX\\XXXXXXXXXXXXX. ? ----------PROFIL----------| 10 viață închinată j I copiilor I I La finele unui an școlar,­­ cinci pe cea de-a 30-a filă a­­ calendarului lunii iunie, iu­­­­birea și respectul scriu cu­­­­vinte sincere și emoționante­­ pentru slujitorii învățămîntu­­lui, fostul meu învățător și­­ actualul coleg de profesie,­­ Gheorghe Forăscu, a împli­­­­nit 44 de ani de muncă — 1 ani dăruiți educării și instru­­­­irii copiilor satului natal,­­ înzestrat cu prețuirea lu­i ororilor mari și frumoase, a­­ străbătut alături de genera­­­­țiile de copii un lung drum,­­ inspirându-le acestora opti­­­­mism și încredere în bine,­­ energie, dragoste de muncă,­­ setea de a fi tot mai sus de­­ la o zi la alta. Consacrîn­­­­du-și toată viața școlii, a­­ înălțat-o în stima sătenilor în­­ propriile ei posibilități edu­­­­cative. I Noi, elevii de ieri și cole­­­­gii de azi, l-am prețuit după­­ noblețea sa sufletească, după­­ mintea ascuțită și trează,­­ după vorba plină de duh și­­ răspunderea de care a­­ dat dovadă în călăuzirea ti­­­­neretului pe drumul cunoaș­­­­terii.­­ A visat, din toată inima,­­ ca școlarii săi să devină oa­­meni de înaltă pregătire și­­ visul i s-a împlinit : foștii lui­­ elevi sunt astăzi, în toată fa­­­­ra, ingineri, medici, profe­­­­sori, învățători, oameni pre­ i­țuiți pentru priceperea lor­­ profesională. Numele învățătorului Gheor­­­­ghe Forăscu se leagă de fru­­­­moase aduceri aminte, da­r redeșteptări vii, de emoții.­­ 11 cunosc copiii, îl cunosc oa­­­­menii tineri, bătrînii, prin­­ tot ce-a înfăptuit. A fost nu­­ numai un dascăl al copiilor,­­ ci și un purtător al suflului­­ înnoitor, al abnegației spre­­­ mai bine. Pentru toate aces­­­­tea, în ziua de bun rămas , de la catedră i se cuvine toa­­­­tă stima și recunoștința cetă­­­­țenilor comunei noastre. j Prof. VALERIU SANDOVICI l Școala generală de 10 ani ? Dolheștii Mari ! P­entru locuitorii fiecărei comune, orice zi de vară dent, își are specificul ei. Bin­cunoașterea activității oamenilor nu se poate realiza numai prin prezentarea unor secvențe. Totuși, oglindirea cî­­torva aspecte cotidiene permi­te cititorului să desprindă des­tule concluzii. Joi, datorită faptului că so­lul era încă umed, la Pătră­­uți, ca și în alte părți, nu s-a putut trece la recoltarea ce­realelor păioase. în schimb, o echipă formată din 60 coope­ratori a lucrat la întorsul brazdelor cu lu­­cernă, coasa a doua, pe o su­prafață de 30 ha. Timpul nefa­vorabil munci­lor în cîmp a fost folosit pen­tru pregătirea minuțioasă secerișului. Pre­a­ședintele coo­perativei, tova­rășul Ion Hla­­diuc, împreună cu merceologul T. s­an Rodinciuc, deplasat cu autocamio­nul unității la Vatra pentru a Dornei adu­ce parii nece­sari clădirii în clăi a griului care va fi recol­tat manual. Sarcina pregătirii pichetelor contra incendiilor la aici i-a revenit inginerului șef al cooperativei, Anatolie Antonovici, care plecase cu o altă mașină la Ițcani în vede­rea transportării a 14 butoaie ce vor folosi ca rezervoare de apă pe timpul treierișului. Paralel, la sediul C.A.P., o echipă formată din 8 oameni confecționa stîlpi din beton, necesari construirii unui gard care să împrejmuiască toate construcțiile unității. ★ In vecinătatea cooperativei se află secția de mecanizare care o deservește. Un grup de tractoriști, neputînd lucra la seceriș, transporta pietriș cu remorca în incinta secției. Ceilalți executau întreținerea tractoarelor. Mașinile cu care se va acționa la recoltare — 4 combine, 2 prese de balotat paie și o batoză — stăteau a­­liniate, avînd notată pe ele starea in care se aflau : „bun pentru recoltare 1971". Ală­turi, tot în stare bună, se afla o mașină de recoltat cartofi, care urmează să fie folosită la culturile timpurii. ★ Edificiul școlii generale din centrul satului s-a transfor­mat, pentru o scurtă perioadă de timp, într-un­ mic șantier. Aici se lucrează la repararea sobelor, băncilor, ușilor, gea­murilor, se văruiește în inte­riorul clădirii. Pînă acum, ele­vii au strîns o însemnată can­titate de plante medicinale provenite din­ flora spontană a comunei (tei, podbal, soc, ur­zică), care du­pă uscare, ur­mează a fi va­lorificat. Pînă la ora prînzului, unul din cele 4 ma­gazine existen­te pe raza co­munei (cel la care este ges­tionar Octavian Havreșciuc), a fost vizitat de peste 100 cum­părători. în lu­nile care s-au scurs din acest an, planul desfacerii mărfuri­lor este cu mult de^rit. ★ La biblioteca comunală a fost înregistrat al 798-lea citi­tor din acest an. Numărul to­tal al volumelor împrumutate se ridică la 7.562. Cu o seară înainte, aici a­ fost organizată o seară literară consacrată îm­plinirii a 150 de ani de la naș­terea poetului Vasile Alecsan­­dri. ★ Ziua de joi a fost bogată în fapte și pentru colectivul de muncă al circumscripției sani­tare. Numai pînă la orele 14,00 au fost consultate 26 per­soane, din care 12 copii sugari la domiciliu și 8 persoane în cadrul dispensarului, ultima consultație fiind acordată tinerei Aurelia Varașciuc. Cadrele sanitare au audiat a­­poi un curs, ținut periodic de medicul circumscripției, tova­rășul Constantin Robu, care are menirea să le reîmpros­păteze cunoștințele. I. BANCESCU lilllll!lllll!l!lllllllll!!ll!lllllilll!l!l!lllllll!llll!llllllllll!!lllllllllll||!l!ll||l!l!||llllll| A 0 ZI IN COMUNA PÄTRÄUTI r III!UUIII!IIIIIIIIIII!IIIIIIIIIIIIIIIIIIII»IIIIIIIIIIII!!IIIIIIIIIIIIIIIIII!||I||II|II||!||||I||!I ★ a ■ Qanaeaaso Expresie a grijii pentru sănătatea populației. La dispensarul din Adincata fiecare pacient este consul­tat cu atenția cuvenită Foto . D. VINTILĂ t X, < * V

Next