Zori Noi, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7318-7344)
1971-07-24 / nr. 7338
ZORI NOI PAGINA 2< LA C.A.P. DUMBRĂVENI Relațiile cercetare-producție, hotărîtoare pentru creșterea puterii economice Luînd cunoștință de măsurile prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu și adoptate în unanimitate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., în scopul îmbunătățirii activității politico - ideologice, de educare marxist - leninistă a comuniștilor și a tuturor oamenilor muncii din țara noastră, am înțeles, încă o dată, înalta responsabilitate ce ne revine, pentru a ridica întreaga activitate la un nivel calitativ cît mai înalt. Neîndoielnic, ridicarea conștiinței maselor va avea drept efect formarea unei puternice opinii pentru ridicarea necontenită a producției și, pe această cale, a economiei unității noastre agricole, a bunăstării cooperatorilor. Convinsă de acest fapt, conducerea unității, îndrumată și sprijinită permanent de organizația de partid, va lua noi măsuri în vederea creării cadrului necesar continuei perfecționări a activității productive. în cele ce urmează, ne propunem să facem o succintă trecere în revistă a evoluției economice pozitive pe care a avut-o unitatea noastră cooperatistă de la înființare și pînă in prezent și să evidențiem care a fost aportul cercetării experimentale agricole din județ, cît și modul în care ne gîndim să acționăm pe viitor. Așa, de pildă, o primă acțiune întreprinsă, și care a făcut posibilă modernizarea ulterioară a producției (mecanizare, chimizare, irigații și altele), a fost aceea a sistematizării întregului teritoriu. Ca urmare, în prezent se lucrează pe 83 tarlale bine conturate, cu forme regulate. Acest mod de organizare a fondului funciar a făcut posibilă efectuarea unor ample lucrări din partea multor specialiști, în prezent Cooperativa agricolă de producție Dumbrăveni dispunînd de un proiect de organizare și sistematizare a terenurilor, cît și de cartarea pedologică și agro - chimică a acestora, ceea ce a permis și zonarea mai judicioasă a culturilor. Bunăoară, noi am renunțat la cultivarea florii - soarelui, în favoarea măririi suprafeței affiliate unor culturi foarte productive în condițiile pedoclimatice de la noi, și anume, cartoful și sfecla de zahăr. Legătura permanentă pe care am avut-o cu Stațiunea experimentală agricolă Suceava ne-a ajutat ca, într-un timp scurt, să putem folosi numai material de semănat și plantat cu o înaltă valoare biologică. La cultura griului, întreaga suprafață este însămînțată cu soiurile Bezostaia 1 și Bruker 6111, fapt ce permit ca pe importante suprafețe, în anii normali din punct de vedere climatic, să obținem peste 4.000 kg. la ha. Pentru cultura sfeclei de zahăr, în anul 1970 sămînță șlefuită din s-a folosit soiul R. Pol.v ., pe întreaga suprafață de 220 ha. Aceasta a determinat mărirea productivității muncii, prin sporirea producției și reducerea forței de muncă vie folosită la hectar. De asemenea, la cultura cartofului s-au folosit la plantare soiurile de toamnă Ora și Mercur, iar pentru cultura de vară soiul Urgenta. Pentru anul 1971, conform recomandărilor făcute de specialiștii Direcției generale agricole și a stațiunii experimentale, vom folosi mai mult soiuri semitimpurii și semitîrzii ca : Bintje, Ostara, Desirée din categoriile originale și superelită. N-am vrea însă să se înțeleagă că soiurile s-au introdus la întîmplare. Mai întîi ele au fost verificate în cîmp, pe loturi demonstrative și experimentale, pe suprafețe mai mici, și abia apoi au fost extinse. La grîu, introducerea soiului Bruker 6111 s-a făcut pe două hectare de lot demonstrativ cu sămînță superelită, ajungînd ca după 3 ani să putem însămînța cu acest soi 400 hectare. Dar rolul loiurilor demonstrative nu s-a limitat numai la stabilirea celor mai bune soiuri. Din contra, noi am extins observațiile și asupra stabilirii densității optime la diferite culturi, a influenței stimulatorilor și biostimulatorilor în realizarea producțiilor la grîu, porumb, sfeclă de zahăr, tomate. Temele abordate au fost întotdeauna numai cele cerute de producție. Unitatea noastră cooperatistă a primit un sprijin deosebit din partea Stațiunii experimentale agricole Suceava, prin lotul experimental organizat de către cercetătorul principal, ing. D. Scurtu, la noi în unitate, în urma experiențelor utile efectuate aici, noi am reușit să cunoaștem concret dozele cele mai eficiente de îngrășăminte ce trebuie administrate culturilor în sistemul irigat, influența erbicidelor la culturile irigate, numărul normelor de irigații necesare a fi administrate principalelor culturi în lunca Siretului ș.a. După valorificarea rezultatelor experimentale obținute, am putut conchide că, în condițiile noastre și ale folosirii a 500 — 800 kg. de îngrășăminte chimice brute la hectar, se impune respectarea unui raport optim între N.P.K. In caz contrar, sporul de producție poate fi neeconomic. La grîu a reieșit că pentru o producție de 2.800— 3.000 kg. la hectar este necesar să se fertilizeze cu 100 — 120 kg. azot și 60 — 70 kg. fosfor — substanță activă. La sfecla de zahăr și cartofi, pentru a obține o producție de 42.000 kg. la hectar este necesară fertilizarea cu 140 — 150 kg. azot și 90 — 100 kg. fosfor — substanță activă. La modernizarea procesului de producție în unitatea noastră, o contribuție deosebită a adus și mecanizarea, în prezent, cu cele 30 tractoare existente și o gamă largă de alte mașini agricole mult diversificate (față de numai 6 tractoare în 1962), am ajuns să executăm peste 100 lucrări mecanice, extinzînd gama acestora chiar la plantarea răsadurilor de legume, întreținerea și recoltarea unor sortimente de legume ș.a. Evoluția ce a avut loc în procesul de producție al Cooperativei agricole Dumbrăveni, ca urmare firească a îmbinării armonioase a bazei tehnico - materiale cu condițiile pedoclimatice, cu factorii organizatorici și de retribuire a muncii, cu aplicarea de metode și tehnologii noi, a atras după sine și importante rezultate economice, chiar în condițiile unui an nu prea favorabil pentru agricultură cum a fost 1970. Astfel, la principalele culturi din cooperativă s-au obținut cele mai mari producții medii la hectar de la înființarea cooperativei, cu excepția griului, care echivalează producția din 1962. La porumbul boabe, pe cele 902 ha. recoltate s-a obținut o producție medie la hectar de 2.807 kg., față de numai 1.660 kg, cît s-a realizat în 1962. La sfecla de zahăr, de pe fiecare hectar, din cele 220 hectare cultivate, s-a recoltat o producție medie de 34 mii kg., față de 14.192 kg. în 1962, la cartofi o producție medie de 16.400 kg. pe hectar de pe cele 240 hectare cultivate, față de media de 14.192 kg, realizată în 1962. Cele mai ridicate producții s-au realizat și la mac, mazăre și unele culturi furajere. Aceste rezultate au permis cooperativei să participe cu importante cantități de produse agroalimentare la fondul centralizat al statului. Astfel, numai la cartof s-au vîndut unităților de stat peste plan 1.000 tone, iar la porumbul boabe prevederile au fost depășite cu 600 tone. Cele relatate demonstrează că, așa cum spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu, în agricultură nu-i de ajuns să se obțină producții bune în anii cu climă favorabilă, ci trebuie să se depună toate eforturile, să se acționeze prin toate mijloacele puse la îndemîna agriculturii de către statul nostru socialist, ca și în condiții mai grele, pe aceleași terenuri să se realizeze producții normale. In acest an, la toate culturile se estimează producții bune și foarte bune. Ne propunem să facem totul ca întregul rod al muncii cooperatorilor să-l strîngem în cele mai bune condițiuni. Și în continuare, mobilizați de măsurile stabilite de conducerea partidului pentru dezvoltarea agriculturii și ridicarea conștiinței socialiste a maselor de țărani cooperatori, de indicațiile date de secretarul general al partidului cu prilejul vizitei de lucru făcută în unități productive și de cercetare agricolă din județul Constanța, vom acționa cu hotărîre și spirit de răspundere pentru depășirea sarcinilor de plan, pentru întărirea economică a unității noastre agricole. GH. MACARIE inginer șef al C. A. P. Dumbrăveni La biblioteca din Pojorîta Foto : V. DUMITRU Preocupări de sezon la Ferma zootehnică Siret, a I.A.S. Suceava : depozitarea furajelor Foto : D. HUȘANU ÎN OBIECTIV: APROVIZIONAREA ȘI DESERVIREA POPULAȚIEI Contraste la Brodina Un lucru cert s pe căi neinvestigate de noi, tovarășii de la Cooperativa de consum Brodina cunoșteau că va sosi un control în rețeaua unităților subordonate. Dar nici în aceste condiții, spiritul lor comercial n-a fost la înălțime. Cu excepția a doi tineri gestionari — Constantin Morar, de la magazinul forestier Sadău II, și Ilie Cotoș, de la magazinul forestier Ascunsu. Se observa la ei dragoste de meserie, răspundere față de ea, atît prin buna aprovizionare, prezentarea mărfurilor cît și prin ținuta și felul de a vorbi cu consumatorii. La dispoziția muncitorilor stăteau preparate din carne (salam, sortimente de slănină), brînzeturi, conserve diferite, pîine, mălai etc. în totală lipsă de concordanță cu cerințele comerțului civilizat se aflau, însă, unele unități din resc Falcău, centrul muncit.Magazinul alimentar cu autoservire avea „gondolele" sărăcăcios încărcate cu marfă, în spațiul de vînzare nu era măturat, raionul de mezeluri - brînzeturi oferea doar cîteva produse. Mai grav, vînzarea uleiului fusese condiționată (se solicitau ouă), deși s-a atras atenția din timp că aceasta e o abatere. La centrul de pîine de peste drum, distribuirea făinei fusese, de asemenea, condiționată de predarea unor produse : fulgi, ouă și carne de pasăre. Faptul a dus imediat la măsuri de sancționare a lucrătorilor Dumitru Ereș și Constantin Juravle, gestionari, Gheorghe Șofan, casier. Pe cînd la Falcău, unitatea specializată pentru pîine-făină nu era suficient aprovizionată, în Nisipitu, rafturile magazinului erau încărcate cu pîine. Primarul însuși, tovarășul Vasile Perdel, din comuna Ulma, ne spunea că aparenta bună aprovizionare se datorește măsurilor luate în pripă de cooperativa din Brodina la auzul că va sosi un control. De altfel, tocmai cînd ne aflam în unitatea de legumefructe cineva a venit în fugă să anunțe sosirea noastră, neștiind că sîntem sosiți ! Deducem din toate acestea utilitatea unui control riguros, perseverent, mai întîi din partea organelor uniunii județene a cooperației de consum, a întreprinderii ei economice și mai ales a conducerii cooperativei Brodina. Căci e neadmis ca, sub ochii salariaților cooperativei, să se petreacă astfel de fenomene neplăcute. Ar trebui avut în vedere și faptul că unele sate din această zonă sunt așezate la distanță de peste 10 km. față de magazinele care asigură aprovizionarea curentă și căutate mijloace de a veni în întîmpinarea bunei serviri a populației. Nu putem uita un lucru de-a dreptul bizar. în comuna Ulma, nici la data aceasta nu există o unitate de frizerie sau de cizmărie, mult solicitate de localnici. S-a zbătut cineva pentru ele de la nivelul cooperativei ? Se vede că nu. O altă constatare generală. Dacă magazinele din zona forestieră aparținînd I.L.F. sînt, în general, bine aprovizionate, cele ale cooperației de consum oferă un sortiment redus de legume, zarzavaturi, fructe și verdețuri. Or, tocmai aceste din urmă unități sînt amplasate pe văi, departe în munți, la cabanele muncitorilor și în mod normal, ele ar trebui să ofere din belșug produse de sezon, în stare proaspătă. Ni s-a spus, peste tot, de către înșiși consumatorii, că totul depinde de om, de felul cum știe să se gospodărească, în acest caz, bună gospodărire și maximă răspundere trebuia să manifeste întregul personal al cooperației de consum și al I.S.F., pînă la cel din urmă vînzător, pînă la cel mai îndepărtat magazin. EMIL MOREA ,X\>XXX\\XXXXXXXXXXXXXX»XxxxxXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXT»SXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXXVXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXX\\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\X\X'«KXXXX'«XXXXXXXX\XVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXVXXVVXX' Ne-am a sunat noi mai multe cadre din agricultura județului, oameni de cele mei diverse profesii, vîrste și experiențe, sa ne sfătuim gospodărește despre diverse treburi in ordinea zilei. La un moment dat, un tovarăș a făcut o propunere : - Dumnealui . . . cutare (adică subsemnatul) să ne scrie un text de brigadă artistică de agitație conținînd bune și rele, în așa fel ca cele bune să se adune, cele rele să se spele, cum zice marele nostru povestitor Creangă în „Amintirre" saie. Dar cît mai critic sa fie conținutul ! - Propunere înțeleaptă, zic. In anul 1970, în timp ce unele conduceri de C.A.P. căutau materiale pentru construcții, altele au avut stocuri supranormative le-au desfăcut in sectorul particulilor : Bălcăuți (26 tone ciment ; 2,7 tone tablă zincatf) ; Vășcăuți MICROFOILETON METEOROLOGII, SĂRACUL (10,5 tone ciment; 2,2 tone table); Frătăuții Vechi (5,2 tone ciment); Baia (1,5 tone tablă); Bogdanești, Rădăuți (cîte 7 și 5 tone ciment). Roșcanii au avut 1,5 tone, dar nu le-au mai vîndut, că s-a pietrificat cimentul. Nervos, cel care răspunde de aprovizionarea cooperativelor agricole a bătut cu mapa în podea și s-a opus. L-au ajutat în proteste președinții și contabilii unităților sus-citate. Ca să nu ne mai supărăm noi pentru o asemenea mărunțică problemă, oameni buni, zic, uite că am tăiat punctul critic din carnețel. Trecem la altul , s-a făcut risipă cu banii obștești pentru cheltuieli de deplasări care nu se încadrează în normele legale, la următoarele cooperative agricole : Cajvana, Mihoveni, Valea Moldovei, Preutești, Dârmănești etc. Am rămas eu etc. în gît. Un răpăit de mape contabilicești mi-a bruiat sesizarea. Stați, cinstite fețe financiare ! De ce să ne stricăm noi buna dispoziție, numai pentru atîta lucru? Am șters problema. Asta la rînd , care va $ăzică, fiecare cooperativă are rezerve interne. Să vedem cum se aflăm noi, cu mintea noastră gospodărească. Ai s-o luăm cu zootehnia. între anii 1965- 1969, C.A.P. Hănțești a avut producții medii de lapte, pe cap de vacă, între 1.600 - 2.476 litri. Cînd și-a așezat planul în 1971, a prevăzut numai 1.300 litri. Cooperativa din Sf. Ilie, cu 1.671 - 2.363 litri (1966 — 1968), a prevăzut 1.100 litri pe anul în curs. Cam tot așa s-au așezat la plan și Bâluceana, Adincata, Șcheia. Unii și-au planificat producții de lapte cu . . . țîrîița, numai de la o parte din animale. Boroaia are 407 vaci și 213 juninci gestante. Au pus oamenii în planul de producție numai 341 vaci. Bosanci, cu 541 vaci, plus 161 juninci gestante, a planificat producție numai de la 400 capete taurine. In trimestrul I 1971, în zootehnia cooperativelor din județ aveam 24.213 animale lăptoase. în plan apăreau 17.210 capete. Ce făceau restul de 7.003 văcuțe ? . . . — Or fi declarate monumente ale naturii pe care n-au dreptul să le mulgi, a zis un glumeț. Dar apoi, tot el, serios , ai dovezi că au fost rezerve interne nevalorificate în cooperative ? — Cum să nu ! In urma reverificării și reașezării planurilor cooperativelor, cheltuielile materiale de producție s-au redus cu 8.791.000 lei, iar veniturile bănești au fost suplimentate cu 8.270.000 lei. „Dumbrăvenii" cheltuie cu 200 mii lei mai puțin și cîștigă cu 440 mii lei mai mult ; cei din Milișâuți au reduceri de 54 mii lei la cheltuieli, dar au descoperit un venit suplimentar de 616 mii lei. Așaî că se poate ? . . . Au bătut in podele mape, genți, serviete de ingineri, planificatori, președinți, brigadieri etc., în semn că problema nu-i admisă. — Păi atunci, ce să criticăm fraților ? — Propun să-i satirizăm pe meteorologi, că nu prevăd ploaia după cronometru, a spus cineva foarte cu inițiativă. Apoi să trecem la partea pozitivă ! . . . Subsemnatul i-a făcut praf pe cei cu buletinul meteorologic, în textul de brigadă. Pe ceilalți i-am scăldat numai în pozitiv și in miere verbală. In toată adunarea a fost unanimitate de mulțumire, de aplauze și de autofelicitari. VICTOR MICU AXXXXXXXXXXXW.XXXXXXXXV..XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXÍXXXXXXXXX .XXXVxXXXXX\XX\VXXXXXXXXX\\X\XX\XVXXXX\XXXXXXXXXXXXXXXX\\XX\XVXXX\XXXXXXXVVVvXXXXXXXXXXXX\\XXXXXXXXXXSXXXXVXXXXXXX\XXXXXXXXXXX\\XXXXXXXXXXXXX. ? ----------PROFIL----------| 10 viață închinată j I copiilor I I La finele unui an școlar, cinci pe cea de-a 30-a filă a calendarului lunii iunie, iubirea și respectul scriu cuvinte sincere și emoționante pentru slujitorii învățămîntului, fostul meu învățător și actualul coleg de profesie, Gheorghe Forăscu, a împlinit 44 de ani de muncă — 1 ani dăruiți educării și instruirii copiilor satului natal, înzestrat cu prețuirea lui ororilor mari și frumoase, a străbătut alături de generațiile de copii un lung drum, inspirându-le acestora optimism și încredere în bine, energie, dragoste de muncă, setea de a fi tot mai sus de la o zi la alta. Consacrîndu-și toată viața școlii, a înălțat-o în stima sătenilor în propriile ei posibilități educative. I Noi, elevii de ieri și colegii de azi, l-am prețuit după noblețea sa sufletească, după mintea ascuțită și trează, după vorba plină de duh și răspunderea de care a dat dovadă în călăuzirea tineretului pe drumul cunoașterii. A visat, din toată inima, ca școlarii săi să devină oameni de înaltă pregătire și visul i s-a împlinit : foștii lui elevi sunt astăzi, în toată fara, ingineri, medici, profesori, învățători, oameni pre ițuiți pentru priceperea lor profesională. Numele învățătorului Gheorghe Forăscu se leagă de frumoase aduceri aminte, dar redeșteptări vii, de emoții. 11 cunosc copiii, îl cunosc oamenii tineri, bătrînii, prin tot ce-a înfăptuit. A fost nu numai un dascăl al copiilor, ci și un purtător al suflului înnoitor, al abnegației spre mai bine. Pentru toate acestea, în ziua de bun rămas , de la catedră i se cuvine toată stima și recunoștința cetățenilor comunei noastre. j Prof. VALERIU SANDOVICI l Școala generală de 10 ani ? Dolheștii Mari ! Pentru locuitorii fiecărei comune, orice zi de vară dent, își are specificul ei. Bincunoașterea activității oamenilor nu se poate realiza numai prin prezentarea unor secvențe. Totuși, oglindirea cîtorva aspecte cotidiene permite cititorului să desprindă destule concluzii. Joi, datorită faptului că solul era încă umed, la Pătrăuți, ca și în alte părți, nu s-a putut trece la recoltarea cerealelor păioase. în schimb, o echipă formată din 60 cooperatori a lucrat la întorsul brazdelor cu lucernă, coasa a doua, pe o suprafață de 30 ha. Timpul nefavorabil muncilor în cîmp a fost folosit pentru pregătirea minuțioasă secerișului. Preaședintele cooperativei, tovarășul Ion Hladiuc, împreună cu merceologul T. san Rodinciuc, deplasat cu autocamionul unității la Vatra pentru a Dornei aduce parii necesari clădirii în clăi a griului care va fi recoltat manual. Sarcina pregătirii pichetelor contra incendiilor la aici i-a revenit inginerului șef al cooperativei, Anatolie Antonovici, care plecase cu o altă mașină la Ițcani în vederea transportării a 14 butoaie ce vor folosi ca rezervoare de apă pe timpul treierișului. Paralel, la sediul C.A.P., o echipă formată din 8 oameni confecționa stîlpi din beton, necesari construirii unui gard care să împrejmuiască toate construcțiile unității. ★ In vecinătatea cooperativei se află secția de mecanizare care o deservește. Un grup de tractoriști, neputînd lucra la seceriș, transporta pietriș cu remorca în incinta secției. Ceilalți executau întreținerea tractoarelor. Mașinile cu care se va acționa la recoltare — 4 combine, 2 prese de balotat paie și o batoză — stăteau aliniate, avînd notată pe ele starea in care se aflau : „bun pentru recoltare 1971". Alături, tot în stare bună, se afla o mașină de recoltat cartofi, care urmează să fie folosită la culturile timpurii. ★ Edificiul școlii generale din centrul satului s-a transformat, pentru o scurtă perioadă de timp, într-un mic șantier. Aici se lucrează la repararea sobelor, băncilor, ușilor, geamurilor, se văruiește în interiorul clădirii. Pînă acum, elevii au strîns o însemnată cantitate de plante medicinale provenite din flora spontană a comunei (tei, podbal, soc, urzică), care după uscare, urmează a fi valorificat. Pînă la ora prînzului, unul din cele 4 magazine existente pe raza comunei (cel la care este gestionar Octavian Havreșciuc), a fost vizitat de peste 100 cumpărători. în lunile care s-au scurs din acest an, planul desfacerii mărfurilor este cu mult de^rit. ★ La biblioteca comunală a fost înregistrat al 798-lea cititor din acest an. Numărul total al volumelor împrumutate se ridică la 7.562. Cu o seară înainte, aici a fost organizată o seară literară consacrată împlinirii a 150 de ani de la nașterea poetului Vasile Alecsandri. ★ Ziua de joi a fost bogată în fapte și pentru colectivul de muncă al circumscripției sanitare. Numai pînă la orele 14,00 au fost consultate 26 persoane, din care 12 copii sugari la domiciliu și 8 persoane în cadrul dispensarului, ultima consultație fiind acordată tinerei Aurelia Varașciuc. Cadrele sanitare au audiat apoi un curs, ținut periodic de medicul circumscripției, tovarășul Constantin Robu, care are menirea să le reîmprospăteze cunoștințele. I. BANCESCU lilllll!lllll!l!lllllllll!!ll!lllllilll!l!l!lllllll!llll!llllllllll!!lllllllllll||!l!ll||l!l!||llllll| A 0 ZI IN COMUNA PÄTRÄUTI r III!UUIII!IIIIIIIIIII!IIIIIIIIIIIIIIIIIIII»IIIIIIIIIIII!!IIIIIIIIIIIIIIIIII!||I||II|II||!||||I||!I ★ a ■ Qanaeaaso Expresie a grijii pentru sănătatea populației. La dispensarul din Adincata fiecare pacient este consultat cu atenția cuvenită Foto . D. VINTILĂ t X, < * V