Zori Noi, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7318-7344)

1971-07-31 / nr. 7344

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI­VA I­V Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXV nr. 7344 sîmbătă 31 iulie 1971 4 pagini 30 bani FRONT COMUN PENTRU IDENTIFICAREA ȘI FOLOSIREA REZERVELOR EXISTENTE Cînd darea de sea­mă folosește fiecare cifră ce însumează succese pentru demonstra în primul rînd că a ea nu reprezintă nicidecum ex­presia maximă a posibilități­lor, iar participanții lasă la o parte laudele și scot în relief nerezolvările, înseamnă că dezbaterile nu pot fi altfel decît rodnice. Este conclu­zia cu care s-a înche­iat adunarea reprezentan­ților salariaților de la Șantie­rul­­ Suceava al Trustului de construcții industriale din mu­nicipiul Gh. Gheorghiu - Dej, organism de construcții, sem­natar al actului de naștere al celor mai multe dintre obiec­tivele industriale înălțate, în ultimii ani, în județul nostru. Dincolo de faptul că șantierul și-a realizat în pro­porție de 109,9 la sută planul perioadei analizate (acoperind 58,5 la sută din planul anual și obținînd depășiri de aproape 4 milioane lei), fără a uita că — după șase luni de activita­te în acest an — a devenit ren­tabil, lucru cu deosebire re­marcabil în construcții,­­ fără să se mulțumească deplin cu economiile obținute (38 tone oțel, 43 tone ciment, 20.000 că­rămizi, 18 m.c. material lem­nos și altele), raportînd — de fapt — îndeplinirea tuturor angajamentelor sale, inclusiv devansări substanțiale la pu­nerile în funcțiune (cu 5 luni la fabrica de conserve, ori cu 7 luni la întreprinderea me­canică), colectivul, prin cei mai autorizați reprezentanți ai săi, a dat prioritate analizării nea­junsurilor semnalate, mă­surilor care se impun. De la industrializarea lucră­rilor și pînă la mai buna organizare a punctelor de lu­cru, de la optimizarea trans­porturilor de oameni și mate­riale și pînă la extinderea fo­losirii prefabricatelor ori me­canizarea operațiilor grele, de la aplicarea propunerilor fă­cute de angajați și pînă la a­­sigurare­a din vreme­a proiec­telor de execuție ori a bazei tehnico - materiale pentru fie­ MININ IMERUI UE SALARIAȚILOR care obiectiv, activitatea șan­tierului s-a dovedit suscepti­bilă pretutindeni de îmbună­tățiri, de reconsiderări struc­turale și de substanță, propu­se și dezbătute cu competență, cu răspundere de către toți participanții la discuții, înce­­pînd cu prezentarea — de că­tre șeful șantierului, ing. Ionel Luchian — a dării de seamă a comitetului de direcție. Ne-a reținut atenția un fapt, definitoriu pentru modalitatea nouă de a înțelege sensul mun , indiferent de dome­niul în care ea se desfășoară­ insistența cu care numeroși vorbitori (printre care maistrul principal Păun Paulencu, șe­ful lotului Suceava, Sterică Tîrțău, președintele comitetu­lui sindicatului, maistrul Gheorghe Lesenciuc, șeful latu­lui Șcheia, zidarul Gheor­ghe Todorovici sau, în concluzii, Traian Franciuc, se­cretarul organizației de par­tid, au racordat direct, nemij­locit, munca de educație, po­litico - ideologică, la cea de îndeplinire exemplară a sarci­nilor economice, dovedind că și-au însușit spiritul recente­lor documente de partid cu privire la îmbunătățirea ac­tivității ideologice și politico­­educative. Criticile aspre aduse lui Marin Duminică, de la șan­tierul fabricii de p.a.l. Fălti­­e­ni, nu s-au referit numai la neorganizarea corespunzătoare a punctului de lucru de care răspunde, dar mai ales la impli­cațiile muncii sale de secretar al organizației de partid de a­­colo. Vorbindu-se despre șefii de echipă care „iau bani fără muncă", ori despre rezultatele nesatisfăcătoare ale echipelor de necalificați, a fost eviden­țiată în primul rînd utilitatea muncii de influențare politi­că. Comparîndu-se cifre cu 613 muncitori cuprinși în acordul global (ceea ce asigură șantie­rului un loc de frunte pe trust), 376 evidențiați în pro­ducție, dar și 197 angajați care nu-ii re­alizează normele, so­luția „recuperării" acestora din urmă s-a profilat mai cu sea­mă prin metode educative, pe care au fost chemate să le apli­ce organizațiile l­a partid, de tineret, sindicatul, șefii forma­țiilor de lucru , punerea în dis­cuția colectivului și respinge­rea de către acesta a manifei­ ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a lll-a) s PRIN ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI Colectivele de muncă a­­le fabricilor care alcătuiesc Platforma industrială Su­ceava a Combinatului pen­tru exploatarea și indus­trializarea lemnului au în­scris în activitatea lor, în perioada care a trecut de la începutul anului, rezul­tate de seamă în îndeplini­rea sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Rea­mintim că, la producția globală, s-a obținut o de­pășire valorică de aproape 7 milioane lei. La acest bilanț rodnic o contribuție de seamă au adus-o măsu­rile întreprinse pentru or­ganizarea pe baze științi­fice a producției și a mun­cii. După cum arată calcu­lele, în perioada amintită, perfecționările aduse se concretizează într-un spor al producției globale de 4,6 milioane lei și în creș­terea cu 352 lei a producti­vității muncii pe salariat. SPORURI DE COMPETENȚA Creșterea gradului de tehnicitate a activității u­­nui colectiv aflat în plin proces de închegare, cum este cel al tinerei Fa­brici de mobilă din Cîmpulung, se exprimă, în­tre altele, și prin cota de participare la rezolvarea problemelor de organiza­re a fluxului productiv, la îmbunătățirea parametri­lor funcționali ai utilaje­lor din dotare. Este semni­ficativ că într-o unitate nouă, care și-a calificat singură efectivele (689 muncitori, numai în prima jumătate a acestui an), s-au înregistrat opt ino­vații, din­­ care șase se a­­plică efectiv în producție, cu notabile consecințe eco­nomice ; de asemenea, că au fost definitivate 11 stu­dii de organizare (8 apli­cate) în domenii aflate, de fapt, la început de drum, ceea ce dovedește intere­sul susținut pentru conți­nu perfecționare a acti­vității colectivului. PIONIERI BUCUREȘTENI, IN VIZITA LA SUCEAVA Un grup de 14 copii, membri ai cenaclului lite­rar de la Palatul pionieri­lor din București, însoțiți de profesorul M. Claudiu Vodă, au fost într-o vizită la colegii lor din județul Suceava. Făcînd un prim popas în tabăra de la Bucșoaia, oaspeții au organizat aici o seară cultural - distracti­vă deosebit de apreciată de toți participanții. Un alt obiectiv impor­tant al vizitei pionierilor bucureșteni l-a constituit satul Arbore, unde au fost întîmpinați sărbătorește de un grup de 40 de copii din localitate. Intîlnirea a avut loc la cunoscutul muzeu al lui moș Toader Hrib. Intrecîndu-se în recitări, snoave, ghicitori, răspun­suri istețe, cele două gru­puri de copii s-au apreciat reciproc ca deținători ai unor interesante cunoștin­țe de cultură generală. Convorbirea cu autorul „Cronicii de la Arbore" a conferit un farmec aparte acestei întîlniri. EXIGENȚĂ ȘI RĂSPUNDERE ÎN ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI DE ACȚIUNE IDEOLOGICO-EDUCATIVĂ Bogăția de idei creatoare cu­prinse în expunerea tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu la con­sfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideolo­giei și al activității politice și cultural - educative a stîrnit o vie efervescență în rîndurile comuniștilor, ale tuturor oame­nilor muncii, însușirea și apro­fundarea lor prin studiu atent este menită să ducă la înțele­gerea clară a rolului pe care organele și or­ganizațiile de partid îl au în îndeplinirea amplului pro­gram voltare de bez­a con­științei socialis­te a maselor, de formare a omu­lui nou. Expunerea se­cretarului gene­ral ridică, prin­tre altele, problema înțe­­­­legerii rolului juste a cointe­resării materia­le, dar conștiinței și al oa­menilor în rea­­izarea progra­mului par­tidului. S-a creat un obicei — spunea tovarășul Ceaușescu — ca atunci Nicolae cînd ne propunem să realizăm ceva — să se spună că pentru a­­ceasta trebuie să plătim în plus, ca și cum repartiția prin­cipală după muncă nu ar fi cointeresare materială, iar cel care trebuie să execute o anu­mită muncă nu e plătit pentru a face aceasta. Reflectînd la cele spuse de secretarul general al partidu­lui ne dăm seama că și în rîn­dul unor comuniști, al multor membri ai cooperativei agri­cole de producție din comuna Gălănești și-a făcut loc o ase­menea concepție dăunătoare. Comitetul comunal de par­tid a îndrumat organizațiile de bază, membrii de partid să militeze pentru introducerea formelor noi de stimulare muncă și, în mod deosebit în a acordului global. Prin extin­derea acestuia am realizat o puternică mobilizare a coope­ratorilor la executarea lucră­rilor agricole la timp și de bună calitate. Stimulați și de noua formă de retribuire, dar și conștienți de necesitatea e­­fectuării lucrărilor potrivit in­dicațiilor specialiștilor, comu­niștii Gheorghe Bujdei, Gheor­ghe Fădor, Constantin Moloce, Gheorghe Rusu, Maria Mun­tean, Ilie Ciobotaru, Victor A. Babal­an, Arhip Hurjui, Gheorghe Hurjui, precum și alți cooperatori s-au situat în fruntea luptei pentru obține­rea unor producții sporite. Sunt și alte fapte care dove­desc că pe majoritatea mem­brilor noștri de partid îi ca­racterizează conștiința că fie­care își are partea sa de răs­pundere politică în vastul an­grenaj al responsabilității co­lective. Nu pot fi uitate efor­turile depuse de Meliton Șo­­rodoc, Constantin Galan, Toa­der E. Galan, Ștefan Cuciurea­­nu și ceilalți, pentru apărarea bunurilor obștești. Grija pentru sporirea avu­ției colective, înțelegerea co­rectă a faptului că cu cit coo­perativa este mai puternică cu atît și veniturile pe care vor obține vor fi mai substan­ța­țiale, i-a determinat pe coope­ratori să răspundă prezent și la alte chemări ale organiza­ției de partid. Astfel, întrucît în unele brigăzi starea cultu­rilor a cerut mai repede apli­carea lucrărilor de îngrijire, membrii brigăzilor de cîmp din satul Voitinei și-au ajutat tovarășii participînd în nu­măr mare la prășitul cartofi­lor de pe tarlalele încredința­te brigăzilor din Hurjueni Gălănești. Ace­st­­eași motive stau și la baza propunerii fă­cute de comu­niști privind în­ființarea unei balastiere, care a și adus coo­perativei în­semnate veni­turi bănești, precum și a al­tor propuneri menite să valo­rifice mai bine resursele locale. In această at­mosferă favo­rabilă activită­ții creatoare a­­par stridente și nelalocul lor e­­xemple ca cele oferite de Ga­­vril Sfichi și Paraschiva Sfi­­chi (neintegrare în muncă), Silvestru Savu, Crăciun Nico­lai a lui Filip, Nicolai V. Cio­­botar, Victor Burdei (caută locuri plătite bine, dar să nu depună eforturi), Cucoș Vasile a lui Ion, Moloce Ion a lui Petru, Sfichi Ilie a lui Meli­ C. MIHAILA secretarul Comitetului comunal de partid Gălănești (Continuare in pagina a lll-a) Să privim fiecare moment al muncii noastre cu ochii unei Înalte RESPONSABILITĂȚI t­­ în cooperativele meșteșugărești CALITATEA DESERVIRII. COMPONENTĂ A EFICIENTEI ECONOMICE Acțiuni voluntar-patriotice ale tineretului IN PAGINA 2 CULTURA DE MASA MEMENTO—MEMENTO IN PAGINA 3 t -Vt - ____J Arbore. Salariații și cadrele administrative se aflau la lu­cru, în cîmp, alături de toți ceilalți cooperatori. Indreptîn­­du-ne spre tarlalele unde se recolta griul, ne-am întîlnit cu ing. Silviu Moroșan, preșe­dintele cooperativei agricole, însoțit de Vasile Tiperciuc, vicepreședintele consiliului popular. „Cînd este vorba de strîngerea „pîinii" nu ne pu­tem permite să stăm prin bi­rouri. Și magazinele au un pro­gram redus" — a ținut să ne informeze tovarășul vicepreșe­dinte. Intr-adevăr, în cîmp se aflau sute de cooperatori. In­­trucît la brigada a II-a se re­simte lipsa brațelor de mun­că și grîul este culcat, consiliul de conducere al cooperativei a hotărît ca personalul adminis­trativ, împreună cu meseriașii din unități, să recolteze 16 ha. In plină activitate, am remar­cat pe contabilele Maria Ur­­san, Domnica Ciubotaru, pre­cum și pe gateriștii Vasile Cio­­bîcă și Vasile Urs­an din ca­drul secției activităților eco­nomice, însuși faptul că secre­tarul consiliului popular, Ion Buliga, muncea, în rînd cu coo­peratorii, la cosit­oriul din tar­laua „Miron" (9 ha.) constituie o dovadă elocventă că în co­muna Arbore actuala campa­nie este abordată cu toată res­ponsabilitatea. „Dacă zilnic sînt prezenți pe ogoare, la se­cerat, legat snopi și clădit clă­­ile, peste 750 oameni, aceasta se datorește hotărîrii Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la măsurile de îm­bunătățire a condițiilor de via­ță a membrilor cooperatori, preciza inginerul Silviu Moro­șan. Ele s-au materializat prin remunerarea mai bună a mun­cii, plata pensiilor majorate și altele. Pînă acum au și fost trimise două persoane la tra­tament balnear în stațiunea Vil­cele din județul Covasna, urmînd ca, ulterior, să mai plece alte 8". Incepînd de luni, peste 600 bărbați și femei din cele 4 bri­găzi ale cooperativei agricole Botoșana au recoltat 160 ha. de grîu. Raportînd această ci­fră la întreaga suprafață cu grîu - secară pe care o deți­ne unitatea, observăm că pla­nul este realizat în procent de 69 la sută. Joi, paralel cu șec­e­­rătorii și cosașii, acționau cu combinele mecanizatorii Gheorghe Nichifoi, Vasile Ro­­bu și Filip Păstrăv. Pentru ca munca să fie coordonată cît mai judicios la toate brigăzile, în sprijinul inginerului Con­stantin Scheuliac au venit și tovarășii Dumitru Ailincăi de GH. ZAHARESCU I. BANCESCU (Continuare în pagina a lI a) STRINGEREA GRABNICĂ A RECOLTEI, IMPERATIVUL ACESTOR ZILE! • S-a recoltat 44,5 la sută din su­prafața cultivată cu grîu­l Bilanțul s­treierișului, nesatisfăcâtor : 7,8 la sută . Ieri, din cele 190 batoze exis­tente, au funcționat doar... 63! Griul cere să fie imediat recoltat, tre­ierat și pus la adăpost. Este o realitate ca­re reclamă, însă, maximă operativitate, o desfășurare amplă de forțe umane și me­canice. Rezultatele înregistrate în cursul aces­tei săptămini (12.840 ha. recoltate), demon­strează viu responsabilitatea cu miile de cooperatori și mecanizatori care au acționat în cele mai multe unități pentru grăbirea punerii la adăpost a recoltei bo­gate de grîne din acest an. Totodată, se constată anumite stagnări, întreruperi de ritm, care explică de ce, pe județ, viteza zilnică stabilită la seceriș și treieriș nu este îndeplinită. Față de această stare de lucruri, cu­­noscînd că fiecare zi, fiecare oră de întîr­­ziere pot provoca scuturarea boabelor din spice, se cuvine a se lua de către toți fac­torii răspunzători de activitatea din agri­cultură, acele inițiative și măsuri care să determine un impuls maxim tuturor lucră­rilor menite să pună la adăpost, în ham­bare, recolta de grîne a acestui an. Intensificarea secerișului, treierișului, transportului și livrării la bazele de re­cepție a cerealelor trebuie să fie o preo­cupare primordială în fiecare unitate agri­colă cooperatistă din județ. Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava. Aspect din secția de prelucrări mecanice Foto : D. VINTILA li A • Cercetătorii de la Uzina de cauciuc sintetic din cadrul Grupului industrial petrochi­mic Borzești au realizat un nou compus chimic, ce se u­­tilizează în procesul de fa­bricare a polistiirenului, ca stabilizator de suspensie, în­locuind, astfel, produsele si­milare din import. Prin folosi­rea noului campus, se obțin economii anuale de 300 000 lei valută. • Peste trei milioane de ti­neri participă, anul acesta, la excursii organizate în pito­rești localități din țară, sau își petrec vacanța în tabere special amenajate. In actualul sezon estival, baza materială a Biroului de turism pentru tineret cunoaș­te o extindere simțitoare. In localitățile Orșova, Săcele și Baru, au fost create noi puncte turistice. La Costi­­nești au fost date în folosin­ță noi vile, un teatru de va­ră și un club, la Izvorul Mu­­reșului — terenuri sportive, iar în Deltul Dunării, noi ca­bane. • Pentru elevii din învă­­țămîntul de cultură genera­lă, liceal, profesional tehnic, ca și pentru studen­și aii diferitelor facultăți Editu­ra didactică și pedagogică a pregătit noii hărți și atlase utile aprofundării studiului geografiei, in următorul an școlar. Au fost editate pînă acum harta fizică adminis­trativă a Republicii Socialiste România, hărțile fizice ale Europei, Asiei și Africii, ca și harta fizică a lumii. • BERLINUL OCCIDEN­TAL 30 (Agerpres).­­ La 30 iulie, în Berlinul occidental a avut loc o nouă inti­lni­re a ambasadorilor URSS, SUA, Angliei și Franței în cadrul convorbirilor asupra proble­melor legate de situația din Berlinul occidental, anunță agenția TASS. Următoarea întîlnire va avea loc la 10 august. • SANTIAGO DE CHILE 30 (Agerpres). — Un comunicat al Ministerului chilian al A­­facerilor Externe anunță că, între 24 și 27 august a.c., președintele Republicii Chile, Salvador Allende, va efectua o vizită oficială în Ecuador. In cadrul convorbirilor pe ca­re le va avea cu președinte­le Jose Maria Velasco Ibarra vor fi abordate probleme le­gate de extinderea relațiilor dintre cele două țări. • PHENIAN 30 (Agerpres). După cum anunță agenția ACTC, cu prilejul Lunii de so­lidaritate cu lupta poporului coreean, Tomomi Narita, pre­ședintele Comitetului Central Executiv al Partidului Socia­list din Japonia, a transmis o scrisoare lui Kan Ryan Uk, președintele Societății coree­ne pentru relații culturale cu străinătatea. Tomomi Narita exprimă, în numele Partidului Socialist din Japonia, solida­ritatea cu poporul R.P.D. Co­reene, care pășește ferm pe drumul socialismului și rea­firmă prietenia militantă din­tre popoarele japonez și co­reean în lupta comună împo­triva imperialismului SUA și a reînvierii militarismului ja­ponez. Recoltarea griului la Stațiunea experimentală agricolă Sucea­va

Next