Zori Noi, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7318-7344)
1971-07-31 / nr. 7344
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA IV Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXV nr. 7344 sîmbătă 31 iulie 1971 4 pagini 30 bani FRONT COMUN PENTRU IDENTIFICAREA ȘI FOLOSIREA REZERVELOR EXISTENTE Cînd darea de seamă folosește fiecare cifră ce însumează succese pentru demonstra în primul rînd că a ea nu reprezintă nicidecum expresia maximă a posibilităților, iar participanții lasă la o parte laudele și scot în relief nerezolvările, înseamnă că dezbaterile nu pot fi altfel decît rodnice. Este concluzia cu care s-a încheiat adunarea reprezentanților salariaților de la Șantierul Suceava al Trustului de construcții industriale din municipiul Gh. Gheorghiu - Dej, organism de construcții, semnatar al actului de naștere al celor mai multe dintre obiectivele industriale înălțate, în ultimii ani, în județul nostru. Dincolo de faptul că șantierul și-a realizat în proporție de 109,9 la sută planul perioadei analizate (acoperind 58,5 la sută din planul anual și obținînd depășiri de aproape 4 milioane lei), fără a uita că — după șase luni de activitate în acest an — a devenit rentabil, lucru cu deosebire remarcabil în construcții, fără să se mulțumească deplin cu economiile obținute (38 tone oțel, 43 tone ciment, 20.000 cărămizi, 18 m.c. material lemnos și altele), raportînd — de fapt — îndeplinirea tuturor angajamentelor sale, inclusiv devansări substanțiale la punerile în funcțiune (cu 5 luni la fabrica de conserve, ori cu 7 luni la întreprinderea mecanică), colectivul, prin cei mai autorizați reprezentanți ai săi, a dat prioritate analizării neajunsurilor semnalate, măsurilor care se impun. De la industrializarea lucrărilor și pînă la mai buna organizare a punctelor de lucru, de la optimizarea transporturilor de oameni și materiale și pînă la extinderea folosirii prefabricatelor ori mecanizarea operațiilor grele, de la aplicarea propunerilor făcute de angajați și pînă la asigurarea din vremea proiectelor de execuție ori a bazei tehnico - materiale pentru fie MININ IMERUI UE SALARIAȚILOR care obiectiv, activitatea șantierului s-a dovedit susceptibilă pretutindeni de îmbunătățiri, de reconsiderări structurale și de substanță, propuse și dezbătute cu competență, cu răspundere de către toți participanții la discuții, începînd cu prezentarea — de către șeful șantierului, ing. Ionel Luchian — a dării de seamă a comitetului de direcție. Ne-a reținut atenția un fapt, definitoriu pentru modalitatea nouă de a înțelege sensul mun , indiferent de domeniul în care ea se desfășoară insistența cu care numeroși vorbitori (printre care maistrul principal Păun Paulencu, șeful lotului Suceava, Sterică Tîrțău, președintele comitetului sindicatului, maistrul Gheorghe Lesenciuc, șeful latului Șcheia, zidarul Gheorghe Todorovici sau, în concluzii, Traian Franciuc, secretarul organizației de partid, au racordat direct, nemijlocit, munca de educație, politico - ideologică, la cea de îndeplinire exemplară a sarcinilor economice, dovedind că și-au însușit spiritul recentelor documente de partid cu privire la îmbunătățirea activității ideologice și politicoeducative. Criticile aspre aduse lui Marin Duminică, de la șantierul fabricii de p.a.l. Făltieni, nu s-au referit numai la neorganizarea corespunzătoare a punctului de lucru de care răspunde, dar mai ales la implicațiile muncii sale de secretar al organizației de partid de acolo. Vorbindu-se despre șefii de echipă care „iau bani fără muncă", ori despre rezultatele nesatisfăcătoare ale echipelor de necalificați, a fost evidențiată în primul rînd utilitatea muncii de influențare politică. Comparîndu-se cifre cu 613 muncitori cuprinși în acordul global (ceea ce asigură șantierului un loc de frunte pe trust), 376 evidențiați în producție, dar și 197 angajați care nu-ii realizează normele, soluția „recuperării" acestora din urmă s-a profilat mai cu seamă prin metode educative, pe care au fost chemate să le aplice organizațiile la partid, de tineret, sindicatul, șefii formațiilor de lucru , punerea în discuția colectivului și respingerea de către acesta a manifei ȘTEFAN STROE (Continuare în pagina a lll-a) s PRIN ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA A PRODUCȚIEI Colectivele de muncă ale fabricilor care alcătuiesc Platforma industrială Suceava a Combinatului pentru exploatarea și industrializarea lemnului au înscris în activitatea lor, în perioada care a trecut de la începutul anului, rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Reamintim că, la producția globală, s-a obținut o depășire valorică de aproape 7 milioane lei. La acest bilanț rodnic o contribuție de seamă au adus-o măsurile întreprinse pentru organizarea pe baze științifice a producției și a muncii. După cum arată calculele, în perioada amintită, perfecționările aduse se concretizează într-un spor al producției globale de 4,6 milioane lei și în creșterea cu 352 lei a productivității muncii pe salariat. SPORURI DE COMPETENȚA Creșterea gradului de tehnicitate a activității unui colectiv aflat în plin proces de închegare, cum este cel al tinerei Fabrici de mobilă din Cîmpulung, se exprimă, între altele, și prin cota de participare la rezolvarea problemelor de organizare a fluxului productiv, la îmbunătățirea parametrilor funcționali ai utilajelor din dotare. Este semnificativ că într-o unitate nouă, care și-a calificat singură efectivele (689 muncitori, numai în prima jumătate a acestui an), s-au înregistrat opt inovații, din care șase se aplică efectiv în producție, cu notabile consecințe economice ; de asemenea, că au fost definitivate 11 studii de organizare (8 aplicate) în domenii aflate, de fapt, la început de drum, ceea ce dovedește interesul susținut pentru conținu perfecționare a activității colectivului. PIONIERI BUCUREȘTENI, IN VIZITA LA SUCEAVA Un grup de 14 copii, membri ai cenaclului literar de la Palatul pionierilor din București, însoțiți de profesorul M. Claudiu Vodă, au fost într-o vizită la colegii lor din județul Suceava. Făcînd un prim popas în tabăra de la Bucșoaia, oaspeții au organizat aici o seară cultural - distractivă deosebit de apreciată de toți participanții. Un alt obiectiv important al vizitei pionierilor bucureșteni l-a constituit satul Arbore, unde au fost întîmpinați sărbătorește de un grup de 40 de copii din localitate. Intîlnirea a avut loc la cunoscutul muzeu al lui moș Toader Hrib. Intrecîndu-se în recitări, snoave, ghicitori, răspunsuri istețe, cele două grupuri de copii s-au apreciat reciproc ca deținători ai unor interesante cunoștințe de cultură generală. Convorbirea cu autorul „Cronicii de la Arbore" a conferit un farmec aparte acestei întîlniri. EXIGENȚĂ ȘI RĂSPUNDERE ÎN ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI DE ACȚIUNE IDEOLOGICO-EDUCATIVĂ Bogăția de idei creatoare cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural - educative a stîrnit o vie efervescență în rîndurile comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii, însușirea și aprofundarea lor prin studiu atent este menită să ducă la înțelegerea clară a rolului pe care organele și organizațiile de partid îl au în îndeplinirea amplului program voltare de beza conștiinței socialiste a maselor, de formare a omului nou. Expunerea secretarului general ridică, printre altele, problema înțelegerii rolului juste a cointeresării materiale, dar conștiinței și al oamenilor în reaizarea programului partidului. S-a creat un obicei — spunea tovarășul Ceaușescu — ca atunci Nicolae cînd ne propunem să realizăm ceva — să se spună că pentru aceasta trebuie să plătim în plus, ca și cum repartiția principală după muncă nu ar fi cointeresare materială, iar cel care trebuie să execute o anumită muncă nu e plătit pentru a face aceasta. Reflectînd la cele spuse de secretarul general al partidului ne dăm seama că și în rîndul unor comuniști, al multor membri ai cooperativei agricole de producție din comuna Gălănești și-a făcut loc o asemenea concepție dăunătoare. Comitetul comunal de partid a îndrumat organizațiile de bază, membrii de partid să militeze pentru introducerea formelor noi de stimulare muncă și, în mod deosebit în a acordului global. Prin extinderea acestuia am realizat o puternică mobilizare a cooperatorilor la executarea lucrărilor agricole la timp și de bună calitate. Stimulați și de noua formă de retribuire, dar și conștienți de necesitatea efectuării lucrărilor potrivit indicațiilor specialiștilor, comuniștii Gheorghe Bujdei, Gheorghe Fădor, Constantin Moloce, Gheorghe Rusu, Maria Muntean, Ilie Ciobotaru, Victor A. Babalan, Arhip Hurjui, Gheorghe Hurjui, precum și alți cooperatori s-au situat în fruntea luptei pentru obținerea unor producții sporite. Sunt și alte fapte care dovedesc că pe majoritatea membrilor noștri de partid îi caracterizează conștiința că fiecare își are partea sa de răspundere politică în vastul angrenaj al responsabilității colective. Nu pot fi uitate eforturile depuse de Meliton Șorodoc, Constantin Galan, Toader E. Galan, Ștefan Cuciureanu și ceilalți, pentru apărarea bunurilor obștești. Grija pentru sporirea avuției colective, înțelegerea corectă a faptului că cu cit cooperativa este mai puternică cu atît și veniturile pe care vor obține vor fi mai substanțațiale, i-a determinat pe cooperatori să răspundă prezent și la alte chemări ale organizației de partid. Astfel, întrucît în unele brigăzi starea culturilor a cerut mai repede aplicarea lucrărilor de îngrijire, membrii brigăzilor de cîmp din satul Voitinei și-au ajutat tovarășii participînd în număr mare la prășitul cartofilor de pe tarlalele încredințate brigăzilor din Hurjueni Gălănești. Acesteași motive stau și la baza propunerii făcute de comuniști privind înființarea unei balastiere, care a și adus cooperativei însemnate venituri bănești, precum și a altor propuneri menite să valorifice mai bine resursele locale. In această atmosferă favorabilă activității creatoare apar stridente și nelalocul lor exemple ca cele oferite de Gavril Sfichi și Paraschiva Sfichi (neintegrare în muncă), Silvestru Savu, Crăciun Nicolai a lui Filip, Nicolai V. Ciobotar, Victor Burdei (caută locuri plătite bine, dar să nu depună eforturi), Cucoș Vasile a lui Ion, Moloce Ion a lui Petru, Sfichi Ilie a lui Meli C. MIHAILA secretarul Comitetului comunal de partid Gălănești (Continuare in pagina a lll-a) Să privim fiecare moment al muncii noastre cu ochii unei Înalte RESPONSABILITĂȚI t în cooperativele meșteșugărești CALITATEA DESERVIRII. COMPONENTĂ A EFICIENTEI ECONOMICE Acțiuni voluntar-patriotice ale tineretului IN PAGINA 2 CULTURA DE MASA MEMENTO—MEMENTO IN PAGINA 3 t -Vt - ____J Arbore. Salariații și cadrele administrative se aflau la lucru, în cîmp, alături de toți ceilalți cooperatori. Indreptîndu-ne spre tarlalele unde se recolta griul, ne-am întîlnit cu ing. Silviu Moroșan, președintele cooperativei agricole, însoțit de Vasile Tiperciuc, vicepreședintele consiliului popular. „Cînd este vorba de strîngerea „pîinii" nu ne putem permite să stăm prin birouri. Și magazinele au un program redus" — a ținut să ne informeze tovarășul vicepreședinte. Intr-adevăr, în cîmp se aflau sute de cooperatori. Intrucît la brigada a II-a se resimte lipsa brațelor de muncă și grîul este culcat, consiliul de conducere al cooperativei a hotărît ca personalul administrativ, împreună cu meseriașii din unități, să recolteze 16 ha. In plină activitate, am remarcat pe contabilele Maria Ursan, Domnica Ciubotaru, precum și pe gateriștii Vasile Ciobîcă și Vasile Ursan din cadrul secției activităților economice, însuși faptul că secretarul consiliului popular, Ion Buliga, muncea, în rînd cu cooperatorii, la cositoriul din tarlaua „Miron" (9 ha.) constituie o dovadă elocventă că în comuna Arbore actuala campanie este abordată cu toată responsabilitatea. „Dacă zilnic sînt prezenți pe ogoare, la secerat, legat snopi și clădit clăile, peste 750 oameni, aceasta se datorește hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la măsurile de îmbunătățire a condițiilor de viață a membrilor cooperatori, preciza inginerul Silviu Moroșan. Ele s-au materializat prin remunerarea mai bună a muncii, plata pensiilor majorate și altele. Pînă acum au și fost trimise două persoane la tratament balnear în stațiunea Vilcele din județul Covasna, urmînd ca, ulterior, să mai plece alte 8". Incepînd de luni, peste 600 bărbați și femei din cele 4 brigăzi ale cooperativei agricole Botoșana au recoltat 160 ha. de grîu. Raportînd această cifră la întreaga suprafață cu grîu - secară pe care o deține unitatea, observăm că planul este realizat în procent de 69 la sută. Joi, paralel cu șecerătorii și cosașii, acționau cu combinele mecanizatorii Gheorghe Nichifoi, Vasile Robu și Filip Păstrăv. Pentru ca munca să fie coordonată cît mai judicios la toate brigăzile, în sprijinul inginerului Constantin Scheuliac au venit și tovarășii Dumitru Ailincăi de GH. ZAHARESCU I. BANCESCU (Continuare în pagina a lI a) STRINGEREA GRABNICĂ A RECOLTEI, IMPERATIVUL ACESTOR ZILE! • S-a recoltat 44,5 la sută din suprafața cultivată cu grîul Bilanțul streierișului, nesatisfăcâtor : 7,8 la sută . Ieri, din cele 190 batoze existente, au funcționat doar... 63! Griul cere să fie imediat recoltat, treierat și pus la adăpost. Este o realitate care reclamă, însă, maximă operativitate, o desfășurare amplă de forțe umane și mecanice. Rezultatele înregistrate în cursul acestei săptămini (12.840 ha. recoltate), demonstrează viu responsabilitatea cu miile de cooperatori și mecanizatori care au acționat în cele mai multe unități pentru grăbirea punerii la adăpost a recoltei bogate de grîne din acest an. Totodată, se constată anumite stagnări, întreruperi de ritm, care explică de ce, pe județ, viteza zilnică stabilită la seceriș și treieriș nu este îndeplinită. Față de această stare de lucruri, cunoscînd că fiecare zi, fiecare oră de întîrziere pot provoca scuturarea boabelor din spice, se cuvine a se lua de către toți factorii răspunzători de activitatea din agricultură, acele inițiative și măsuri care să determine un impuls maxim tuturor lucrărilor menite să pună la adăpost, în hambare, recolta de grîne a acestui an. Intensificarea secerișului, treierișului, transportului și livrării la bazele de recepție a cerealelor trebuie să fie o preocupare primordială în fiecare unitate agricolă cooperatistă din județ. Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava. Aspect din secția de prelucrări mecanice Foto : D. VINTILA li A • Cercetătorii de la Uzina de cauciuc sintetic din cadrul Grupului industrial petrochimic Borzești au realizat un nou compus chimic, ce se utilizează în procesul de fabricare a polistiirenului, ca stabilizator de suspensie, înlocuind, astfel, produsele similare din import. Prin folosirea noului campus, se obțin economii anuale de 300 000 lei valută. • Peste trei milioane de tineri participă, anul acesta, la excursii organizate în pitorești localități din țară, sau își petrec vacanța în tabere special amenajate. In actualul sezon estival, baza materială a Biroului de turism pentru tineret cunoaște o extindere simțitoare. In localitățile Orșova, Săcele și Baru, au fost create noi puncte turistice. La Costinești au fost date în folosință noi vile, un teatru de vară și un club, la Izvorul Mureșului — terenuri sportive, iar în Deltul Dunării, noi cabane. • Pentru elevii din învățămîntul de cultură generală, liceal, profesional tehnic, ca și pentru studenși aii diferitelor facultăți Editura didactică și pedagogică a pregătit noii hărți și atlase utile aprofundării studiului geografiei, in următorul an școlar. Au fost editate pînă acum harta fizică administrativă a Republicii Socialiste România, hărțile fizice ale Europei, Asiei și Africii, ca și harta fizică a lumii. • BERLINUL OCCIDENTAL 30 (Agerpres). La 30 iulie, în Berlinul occidental a avut loc o nouă intilnire a ambasadorilor URSS, SUA, Angliei și Franței în cadrul convorbirilor asupra problemelor legate de situația din Berlinul occidental, anunță agenția TASS. Următoarea întîlnire va avea loc la 10 august. • SANTIAGO DE CHILE 30 (Agerpres). — Un comunicat al Ministerului chilian al Afacerilor Externe anunță că, între 24 și 27 august a.c., președintele Republicii Chile, Salvador Allende, va efectua o vizită oficială în Ecuador. In cadrul convorbirilor pe care le va avea cu președintele Jose Maria Velasco Ibarra vor fi abordate probleme legate de extinderea relațiilor dintre cele două țări. • PHENIAN 30 (Agerpres). După cum anunță agenția ACTC, cu prilejul Lunii de solidaritate cu lupta poporului coreean, Tomomi Narita, președintele Comitetului Central Executiv al Partidului Socialist din Japonia, a transmis o scrisoare lui Kan Ryan Uk, președintele Societății coreene pentru relații culturale cu străinătatea. Tomomi Narita exprimă, în numele Partidului Socialist din Japonia, solidaritatea cu poporul R.P.D. Coreene, care pășește ferm pe drumul socialismului și reafirmă prietenia militantă dintre popoarele japonez și coreean în lupta comună împotriva imperialismului SUA și a reînvierii militarismului japonez. Recoltarea griului la Stațiunea experimentală agricolă Suceava