Zori Noi, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7371-7396)

1971-09-26 / nr. 7393

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VAJ Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7393 duminică 26 septembrie 1971 4 pagini 30 bani UN NOU SUCCES ÎN REALIZAREA PLANULUI DE INVESTIȚII FABRICA DE CONSERVE DE CARNE DIN SUCEAVA PRODUCE CU 5 ZILE MAI DEVREME •IPa .Suceava, în partea de vest a municipiului, unde, da­­torită­ eforturilor constructorilor, se conturează o nouă plat­formă industrială, a început să producă, cu 5 zile mai de­vreme, un important obiectiv— fabrica de conserve de carne. Moderna unitate, care dispune de 6 linii tehnologice și este înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate, asigură o valori­ficare superioară a materiei prime. Condițiile igienico - sa­­nitare create în fabrică, de foarte mare importanță pentru buna desfășurare a producției, se situează la nivelul ultime­lor normative internaționale. în cadrul laboratoarelor, do­tate cu aparatură de specialitate, se fac determinări, atît a­­supra materiei prime introdusă în procesul de fabricație, cît și asupra produselor finite. Obținerea acestui remarcabil succes se datorește efortu­rilor deosebite ale constructorilor, acțiunilor organizatorice întreprinse și aplicării unor procedee de execuție avansate, acestea asigurînd intensificarea ritmului de lucru. De la Șan­tierul­­ Suceava (aparținînd Trustului de construcții indus­triale din orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej), antreprenorul general al lucrării, se evidențiază inginerul Vasile Cușnir, șeful punctului de lucru, maistrul Gheorghe Lesenciuc, șefii d­e echipă Mircea Babei și Ioan Rebenciuc. De asemenea, constructorii lotului condus de Păun Paulencu, care au exe­cutat canalul colector al apelor uzate (cu o lungime de 6 km., făcînd legătura între noua zonă industrială și stația de epu­rare a apelor uzate), cu cinci luni mai devreme față de nor­mativele în vigoare. O contribuție deosebită la punerea în funcțiune a utilajelor au avut-o constructorii lotului de in­stalații și montaje­­ Suceava (aparținînd Trustului de insta­lații și montaje - Iași), din rîndul cărora se evidențiază în mod deosebit maiștrii Gheorghe Neagu și Sebastian Cor­­ban, precum și șeful de echipă Gheorghe Dura. La execuția modernului obiectiv, un aport de seamă l-a avut și colecti­vul șantierului de lucrări speciale, afirmîndu-se, printre alții, maistrul Gheorghe Buda și șeful de brigadă Gheorghe Zam­fir. Fabrica de conserve de carne. Vedere de ansamblu în secția de sterilizare — pasteurizare, utilajele de înaltă tehnicitate sunt deservite de mîinile pri­cepute ale muncitorilor specialiști Florea Dinu și Ioan Covașă Este un fapt recunoscut: sucevenii sunt vechi crescători de animale, iar rasele existen­te aici sunt productive și se pot continua îmbunătăți prin­­tr-o furajare atentă și îngriji­re corespunzătoare. Efectivele de taurine la 4 ianuarie 1971, pe total sectoare, au crescut în județ, față de aceeași perioa­dă a anului 1970, cu mai mult de 37.000 animale, iar la ovi­ne cu 19.000 capete, încărcă­tura la 100 ha. agricol fiind de 65 taurine, 96 porcine și 82 ovine. Desigur, pînă la fi­nele anului, efectivele vor tre­bui să crească, în continuare, substanțial. Reiese, deci, cu toată preg­nanța, cît de necesar este ca furajele existente pe cîmp, resursele ce pot servi în hra­na animalelor să fie acum, toamna, strînse cu grijă și spi­rit gospodăresc. In scrisoarea adresată de către tovarășul Nicolae Ceaușescu organelor de partid­­ și de stat, tuturor oamenilor muncii din agricultură se dau sarcini precise privind analiza înde­plinirii programului de dez­voltare a creșterii animalelor, stabilirea în fiecare unitate a măsurilor ce se impun, asigu­rarea bazei furajere necesare prin recoltarea, depozitarea și conservarea tuturor resturilor vegetale de la culturile de toamnă, prelungirea pășuna­­tului, sporirea ponderii fura­jelor de volum și reducerea concentratelor în cadrul rații­lor furajere pentru animale. In contextul indicațiilor da­te, este necesar ca, în­­ aceste zile, paralel cu desfășurarea celorlalte lucrări urgente de campanie, să se dea o deose­bită atenție transportării fînu­­­lui provenit din clasa a II-a, a otavei cosite, a tuturor paie­lor și plevurilor de pe cîmp la depozitele de furaje. De a­­semenea, și însilozării porum­bului furajer, cultură contribuie într-o măsură care ho­­tărîtoare la sporirea produc­ției de carne și lapte. Anali­zînd, în acest sens, situația e­­xistentă în județ, rezultă că, in cooperativele agricole de producție, mai sunt de însilo­­zat peste 33.000 tone porumb, iar în fermele de stat — 17.000 tone. Sînt cantități mari, care cer o mobilizare in­tensă de forțe umane și me­canice. Privită acțiunea pe u­­nități, se constată mari dife­rențe în realizări, care nu depind numai de stadiul de vegetație a culturilor, ci, evi­dent, și de modul de organi­zare. Astfel, în timp ce uni­tățile agricole din cadrul con­siliului intercooperatist Ili­­șești au însilozat doar 27,1 la sută, respectiv, 48 ha, din 177 ha porumb șiloz în cultură, în unitățile din zona Consiliului intercooperatist Gălănești și Siret sunt realizări de 45,5 la sută și, respectiv,­55,9 la sută. Dar, între cooperativele agri­cole de producție sunt diferen­țieri și mai mari. La Baineț, de pildă, s-au însilozat doar 4 ha. din 20 ha., în timp ce ve­cinii lor din Vășcăuți au însi­lozat recolta de pe toate cele 20 hectare existente în cultu­ră. Asemănător, în timp ce C.A.P. Vicovu de Jos însilo­­zează 30 hectare, cooperatorii din Vicovu de Sus raportează ca însilozată recolta de pe nu­mai 5 ha., grad de îndeplini­re — 8,9 la sută ! Și astfel de exemple mai pot fi relatate. Exemplul bun al conduce­ Ing. GH. ZAHARESCU " (Continuare in pagina a ll-a) fü­n © © în actualitate ÎN SUMAR GRABNICA A l­­mOR RESURSELOR VEGETALE , MIJLOC SIGUR PENTRU CREȘTEREA PONDERII FURAJELOR DE VOLUM ȘI REDUCEREA CONCENTRATELOR DIN RAȚIA ANIMALELOR ® ORGANIZAREA IN FLUX CONTINUU A RECOLTĂRII, TOCIRII, TRANSPORTULUI ȘI PRESĂRII, UN DEZIDERAT OBLIGATORIU ® SCHIMBURILE PRELUNGITE ALE COMBINELOR ȘI TOCĂTORILOR MECANICE SĂ FIE O PRACTICĂ ZILNICĂ . SÎNT REALE POSIBILI­TĂȚI PENTRU CREAREA DE REZERVE FURAJERE t 1 8 | ÎN INTERIORUL ZIARULUI: 1 ( COORDONATE­­ LITERARE­­ ii b­ ^ \ \ Bucuria createi și bucuria \ v $ \ comunicării 2 \ | @ Eroism cotidian | # Mihai Codreanu: „SONETE" | IN PAGINA 3 | VIATA DE PARTID Prind viată măsurile adoptate A trecut mai bine de o lună de cînd plenara lărgită cu ac­tivul a comitetului nostru de partid a dezbătut cu răspunde­re propunerile de măsuri și ex­punerea tovarășului Nicolae Ceaușescu privind îmbunătă­țirea activității politico - ideo­logice, de educare marxist - le­ninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, și a adoptat un program de mă­suri concret. Printre acestea, la loc de frunte se numără cele ce rezultă din indicația se­cretarului nostru general : „Vor fi extinse și activizate formele muncii politice de ma­să : activitatea agitatorilor, gazetelor satirice, a brigăzilor a artistice de agitație, a diferite­lor forme de agitație vizuală la locurile de muncă, atit in vederea popularizării și gene­ralizării experienței pozitive, a realizărilor și atitudinilor îna­intate, cit și pentru combate­rea activă a stărilor de lucruri negative". Acordăm întreaga aten­ție acestei sarcini deoarece în condițiile cînd numai în o­­rașul Suceava avem peste 1.000 de salariați, împărțiți în for­mații mici, la o mulțime de puncte de lucru, cînd foarte mulți dintre ei sunt navetiști, formele enunțate, desfășura­rea susținută a muncii politice­­educative nemijlocite, de la om la om, cu fiecare membru de partid, cu fiecare cetățean sunt în măsură să contribuie substanțial la educarea omu­lui nou, profund devotat cau­zei socialismului și comunis­mului, cu o înaltă conștiință revoluționară, militant neobo­sit pentru înflorirea patriei, pentru promovarea a tot ce e nou și înaintat în viața socia­lă, înțelegerea acestui lucru a determinat comitetul de partid să treacă neîntîrziat la tradu­cerea în viață a măsurilor a­­doptate de plenară. In acest sens, întregul colectiv de agita­tori a fost revizuit. Tinînd sea­ma de multitudinea și comple­xitatea sarcinilor, a răspândi­rii punctelor de lucru, am du­blat efectivul colectivului mun­cii politice de masă, cuprin­­zînd în rîndurile agitatorilor ingineri, tehnicieni, maiștri, șefi de brigadă și echipă, mun­ DUPA DEZBATEREA VASTULUI PROGRAM DE EDUCAȚIE COMUNISTĂ A ÎNTREGULUI POPOR citori fruntași, cu o temeini­că pregătire politică, profesio­nală și culturală și care își desfășoară activitatea în mij­locul masei de constructori. Neîntîrziat, am organizat in­struirea agitatorilor cu pro­blemele economice și social­­politice care stau acum în fața organizațiilor de partid, a șan­tierelor. Și s-a trecut la trea­bă. Astfel, agitatorii Anton,­­Vasile Aronoaie, Teodor Ni­­colae Davidescu și Nicolae Crintea au organizat discuții o­­perative, concrete, „pe viu", li locul de muncă, cu dulgherii zidarii și instalatorii, pe teme cum sunt: folosirea mai bună a timpului de lucru (deoarece o perioadă de vreme au fost ploi și am rămas în urmă cu unele lucrări) ; executarea lu­crărilor de cea mai bună cali­tate , evitarea risipei de ma­terial de construcții. Pe ulti­ma temă, în pauze, personal am organizat scurte convorbiri cu muncitorii de la blocurile A 8, H 9 și H 10, iar ca mine a procedat și Traian Mihăiles­­cu, secretarul organizației de bază de la șantierul de con­strucții Suceava. Evident că nu ne limităm la ceea ce am făcut pînă acum, ci ne străduim să asigurăm acestei munci un caracter con­tinuu, permanent. Avem în atenția noastră și activizarea gazetei satirice e­­xistentă la sediul grupului. Am reorganizat colectivul care răspunde de activitatea ei, l-am instruit și... se pot vedea deja caricaturi, epigrame, cri­tici adresate celor ce nu-și văd conștiincios de muncă. Con­­vingîndu-ne de eficiența aces­tei forme a muncii politico­­educative, am hotărît ca în cel mai scurt timp să înființăm încă două asemenea gazete, una la șantierul de construcție și una la șantierul de instala­ții. De asemenea, pentru mă­rirea sferei de cuprindere a muncii educative, pentru am­plificarea acțiunii de populari­zare a realizărilor, a experien­ței pozitive și atitudinilor îna­intate, cît și pentru combaterea pasivității, a lipsei de grijă față de avutul obștesc, a men­talităților înapoiate ne-am pro­­să-înființăm o foaie volan­tă dactilografiată, cu apariție lunară, intr-un tiraj suficient NICOLAE ARUȘILOR secretarul comitetului de partid de la Grupul de șantiere Suceava (Continuare in pagina a H-a) o interesanta acțiune CULTURAL - EDUCATIVA Peste 350 de pionieri de la școlile generale din municipiul Suceava s-au întîlnit, în sala cinematografului „Tineretu­lui", cu tovarășii Ștefan Bla­­naru, membru de partid­ din ilegalitate, directorul Centru­lui de librării Suceava, și Pe­tru Armănașu, președintele consiliului județean al organi­zației pionierilor. Un colectiv de pionieri de la școala generală au prezentat montajul nr. 1, lite­rar - muzical „Partid al nostru, fiii patriei te cîntă". Acțiunea s-a încheiat cu un spectacol cinematografic, proiectîndu-se un grupaj de documentare a­­decvate. Cu această manifestare s-a inaugurat ciclul de acțiuni organizate în municipiul Su­ceava de către întreprinderea cinematografică județeană, în colaborare cu organizațiile de masă, pe tema „Film, muncă, educație", care se va încheia cu un „dialog cu spectatorii", la cinematograful „Modern" IN „SAPTĂMÎNA CRUCII ROȘII" In orașul Cîmpulung, ca și în comunele ce aparțin spi­talului unificat cîmpulungean, tradiționala „Săptămînă a Cru­cii Roșii" a prilejuit organiza­rea unor variate acțiuni de e­­ducație sanitară și de recrutare de noi donatori de singe. In toate circumscripțiile sanitare s-au difuzat pliante și broșuri cu caracter de educație sanita­ră, au fost sprijinite vaccină­rile antivariolice. La stația de radioficare a orașului, precum și în cadrul unor cămine cul­turale din zonă s-a vorbit des­pre semnificația Săptămînii Crucii Roșii, iar la circum­scripțiile orășenești s-au ținut conferințe pe teme medicale. (De la corespondentul nostru ARTEMIZA IGNATESCU) Insilozarea porumbului furajer la Ferma de stat zootehnică Ilișești se face la suprafață. Acest lucru atrage după sine importante reduceri de cheltuieli ^XxXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVVXXXXXXXXXXXXXXXVXXXXXXXXXXX\Xx4 * mu: • Cel de-al V-lea Pa­vilion de mostre de bu­nuri de consum, deschis în Complexul expozițio­­nal din Capitală, se află în atenția publicului larg din țara noastră și a spe­cialiștilor și oamenilor de afaceri de peste ho­tare. In această perioa­dă, pavilionul a fost vizitat de peste 100 000 de oameni ai muncii din aproape toate județele țării. f­a Sîmbătă la ora 14,25 apele Dunării au pus în mișcare ultimul hidroa­­gregat al puternicei cen­trale electrice românești de la Porțile de Fier. Montorii și constructorii scriu astfel epilogul celei mai memorabile opere de pînă acum a progra­mului de electrificare a țării, Sistemul hidroe­nergetic și de navigație de pe Dunăre, a cărui construcție a început cu mai bine de 7 ani în ur­mă, în colaborare cu po­poarele Iugoslaviei so­cialiste. I • La Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice de la Fundulea și în șase sta­țiuni experimentale au avut loc, recent, consfă­tuiri privind producerea de semințe de grîu în ferme specializate și or­ganizarea de loturi se­­mincere în cooperative­le agricole. Cu acest pri­lej, au fost stabilite teh­nologiile diferențiate de producere a semințelor cu valoare biologică ri­dicată și tehnologiile de înmulțire a nouă soiuri noi de grîu ce se intro­duc din toamna aceasta în cultură. · SOFIA 25 — Co­respondentul Agerpres, Constantin Amariței,­ transmite : Intre 19 și 25 septembrie, a avut loc la Sofia cea de-a l1-a con­sfătuire metodico - ști­ințifică a directorilor și reprezentanților institu­telor de economie agra­ră din țări socialiste. Delegația română, com­pusă din Dumitru Dumi­tru, directorul Institutului de economie agrară, și Candela Valeria, cerce­tător principal la insti­tut, a prezentat în cadrul consfătuirii două comu­nicări. • VARȘOVIA 25. — Corespondentul Ager­pres, Iosif Dumitrașcu, transmite : In cunoscuta editură poloneză „P1W” a apărut în aceste zile o antologie a nuvelei ro­mânești contemporane. Ea se compune dintr-un număr de 19 nuvele, a­­părtinind scriitorilor A. E. Baconsky, Zaharia Stancu, Eugen Barbu, Alexandru Ivasiuc, Teo­dor Mazilu, Ion Neacșu, Titus Popovici, Nicolae Velea, Romulus Vulpes­­cu. lumea

Next