Zori Noi, octombrie 1971 (Anul 24, nr. 7397-7423)

1971-10-14 / nr. 7408

ZORI NOI # PAGINA 2 Se știe că între cetățeni apar uneori neînțelegeri și conflicte care sfîrșesc cu procese asupra cărora urmează să decidă in­stanțele judecătorești, prin ho­tărâri sau sentințe. Marcînd unul din cele mai importante momente ale activității juris­­dicționale, hotărârea pronunța­tă „în numele poporului" și în­ temeiul legilor în vigoare, rezolvă concret litigiul existent între doi sau mai mulți inși. Rămasă definitivă, sentința do­­bîndește autoritate de lucru ju­decat și poate fi executată silit atunci cînd una din părți se împotrivește la finalizarea ei. Cei aflați în proces „se pot înfățișa oricînd în cursul ju­decății — precizează art. 271 al Codului de procedură civilă — chiar fără să fi fost citați, pentru a cere să se dea hotărâ­re care să consfințească învoia­la lor". Cu alte cuvinte, înțele­­gînd să curme un proces, păr­țile cad de acord asupra mo­dalităților concrete de stinge­re a acestuia, solicitînd ca in­stanțele să dea o hotărâre în acest sens. In limbaj de spe­cialitate, asemenea sentințe sînt denumite tranzacții sau hotărâri de expedient, ele re­­producînd și consfințind în dispozitivul lor însăși învoiala celor în litigiu, învoiala, indi­ferent de valoarea obiectului acțiunii, se constată prin în­scris, semnat de părți, sau printr-un proces verbal în­tocmit în condițiile le­gii. Incepînd din momentul tranzacției, tranzacție care pre­supune, în majoritatea cazuri­lor, concesii reciproce, procesul nu se mai judecă, iar hotărîrea se dă fără drept de recurs. Astfel, în dosarul 473/1970 al Judecătoriei Suceava, in care D. Nimigean a chemat în jude­cată pe V. Ciornei și D. Bati­­naș, toți din Pătrăuți — pen­tru constatarea unor drepturi de proprietate și efectuarea u­­nei împărțeli, instanța a luat actt de învoiala litiganților sur­venită în cursul procesului, consemnînd-o într-o sentință definitivă. Desigur , că, în virtutea rolu­lui lor activ, instanțele vor e­­xamina cu cea mai mare aten­ție asemenea înțelegeri ale părților, motivele și condițiile în care s-a încheiat tranzacția, pentru a preveni încălcările de lege sau pentru a nu consacra prin intermediul unei hotărâri care nu poate fi atacată cu re­curs decit de procuror — o nedreptate vădită. Obligația a­­ceasta se impune mai ales a­­tunci cînd înțelegerea se înfă­țișează sub forma unei renun­țări la drept sau la ac­ LEGE LEGAUTATI RĂSPUNDERE ț­une. De asemenea, ju­decătorii sunt datori să verifi­ce dacă prin pronunțarea unei hotărâri de expedient nu se urmărește, de către cei aflați într-un conflict aparent, reali­zarea unor scopuri ilicite, sau dacă tranzacția nu e rezultatul unui viciu de consimțămînt. In cazul în care se constată o a­­semenea situație, instanța va respinge cererea și va trece la judecarea cauzei. Pentru pre­venirea oricăror neînțelegeri și erori legate de încheierea u­­nei tranzacții, se impune ca ju­decătorii să explice celor aflați în proces, cu simț de răspun­dere și competență, consecințe­le juridice care decurg din ac­tul încheiat. Tendința de a fi­naliza un dosar, de a-1 scoate de pe rol, cu maximă operati­vitate, nu poate justifica lipsa de exigență a celor chemați să se pronunțe în asemenea cau­ze, aparent ușoare, dar genera­toare de importante consecințe. Relevăm că, atunci cînd sancționarea unor infracțiuni a fost lăsată la inițiativa păr­ții vătămate (prin împăcarea părților sau retragerea plînge­­rii prealabile), această măsură procesuală a avut în vedere, înainte de toate, reluarea u­­nor raporturi sociale normale între făptaș și victimă și nici­decum de a facilita celui pre­judiciat posibilitatea realizării unor profituri materiale dis­proporționate cu fapta săvîrși­­tă.­­Este, de pildă, cazul celui care, primind o palmă, recla­mă de la inculpat, pentru a se „împăca", suma de 500 sau 1.000 lei, chipurile pentru „ru­șinea" suferită, speculînd o a­­nume situație și uitînd că le­gislația în vigoare interzice a­­cordarea unor așa numite dau­ne morale). Desigur, în limita unor despăgubiri raționale, justificate din punct de vedere material, victima este în drept să tranzacționeze cu infracto­rul, dar numai în măsura aco­peririi unui prejudiciu real, evaluat de părțile înșiși. A proceda altfel înseamnă a de­turna tranzacția — în fond, un contract — de la finalitatea ei economică și socială. In acest context se justifică, de pildă, tranzacția cuprinsă în hotărî­rea nr. 1753/1971 a Judecăto­riei Suceava, prin care, în urma unui accident de circu­lație, Ilie Popa din Solca a fost obligat a plăti V. Calamenschi, reclamantului din Mitocu Dragomirnei, 500 lei (din su­ma de 1.000 lei inițial ceru­tă !), reprezentînd prejudiciul real cauzat victimei. Instrument juridic de o deo­sebită importanță în normali­zarea unor situații conflictuale, tranzacția poate și trebuie în­fățișată părților în litigiu, de către judecători, ca una din al­ternativele legale de natură a contribui la curmarea unor procese, uneori interminabile, la normalizarea raporturilor între cetățeni. MIHAI BINDEA — „Diamante“ false „Atâta vreme cit­am diamante la picioare, eu nu mă sinchisesc de nimeni", afirma pe toate potecile tinărul Ni­­colae Călău, fotbalist la „Minobradul" Vatra Bornei. A­­devărul e că, această așa-zisă. . . „vedetă", căreia nu-i mai ajungeai cu prăjina la nas, miza prea mult pe pi­cioare, uitînd că mai are și cap. Recent, Călău și-a tăiat singur craca de sub picioare , chefuia, cu întreg ,.11-le". Ia restaurant. La un moment dat, individul pleacă și... o dă în bară. Intră, prin escaladare, în barul hotelului „Dornk", sustrage o importantă sumă de bani, țigări și alte obiecte. Pe la ora 4 dimineața, făcea pe nababul, bea cu toată suflarea chefliilor întîrziați și-i servea cu țigări „Kent". In prezent, „diamantele" au fost montate după niște bijuterii de gratii de fier, ca să se mai șlefu­iască, fiindcă prea au lucit fals! Ghiară prunc ucigașă Pe malul râului Suceava (în zona satelor Costișa și Măneuți), a fost găsit cadavrul unui prunc nou născut, de sex feminin. Expertiza medico - legală a stabilit că, in momentul cînd a fost aruncat în apă, copilul era viu. Cînd te gîndești că pînă și pisicile își deplîng puii îne­cați, te întrebi: cum poate arăta mama cu apucături mai crude decit ale felinelor necuvîntătoare ? Poate se găsesc oameni care să ajute organele de anchetă să-i prindă necunoscutei ghiara pruncucigașă ! MOTO S-au găsit dumnealor să facă pe automobiliștii de­­ curse cu ditamai autovehiculele de povară : Ioan Maciuc I și Samuil Niga. Primul conducea atelierul mobil 31—Sv—­­ 1077 CS.U.T. Suceava), încărcat cu 10 muncitori ; al­­ doilea se afla la volanul autocamionului cu remorcă 1­21 — Sv — 2021 (Autobaza Câmpulung). In comuna Ca­­­­lafindești, și-au întîlnit năravul. . . hambarului. I. M. s-a­i angajat în depășire. Ți-ai găsit să se lase Niga ! A acce­­­­lerat. Călcată pe „coadă", mașina a devenit ca un șarpe­­ înveninat, a izbit cu partea din spate a remorcii primul­­ autovehicul, l-a răsucit și l-a răsturnat. Au fost rănite­­ foarte grav muncitorul Constantin Ilciuc și, mai ușor,­­ alte 3 persoane. După accident, ambițiosul S.N. a pără­­­­sit locul faptei. Lașitatea i-a fost prinsă din urmă. Are i cuvîntul justiția. Mai avem și noi o vorbă de spus : după­­ cite știm, carnete de concurență moto pe șosele nu se t­i emit. Luați-le pe acestea două, ca să nu se mai „șifone­ i­­­ze" în accidente ! ^ ! Rubrică realizată de i ! VICTOR MICU I Mobilier produs de in­dustria locală din Fălti­ceni. In foto : asambla­rea bufetelor „Ditrău" de către muncitorul Gh. Arion Foto : I. MIHOVEANU Pentru a satisface, într-un grad superior, cerințele și exigențele consumatorilor (Urmare din pagina I) pas cu cerințele consumatori­lor, în ce măsură această ac­țiune se răsfrînge în planul eficienței activității economi­ce a fabricii ? — La aplicarea oricărei mă­suri, avem în vedere avanta­jele economice. Introducerea în fabricație a produselor pe care le-am amintit influențea­ză pozitiv asupra indicatorilor tehnico - economici ai între­prinderii noastre. Am aminti că, în trimestrul IV a.c., prin fabricarea celor 12 produse noi și asimilate, se va obține o creștere a valorii producției de circa 1,1 milioane lei. în al doilea rînd, se va diminua caracterul sezonier al produc­ției, asigurîndu-se continuita­tea acesteia. Pe de altă parte, permanen­tizarea forței de muncă va de­termina creșterea gradului de disciplină tehnologică și, im­plicit, va influența în bine a­­supra productivității muncii. Asigurarea unui front de lu­cru pe tot timpul anului pre­supune, în același timp, folo­sirea mai judicioasă a capa­cităților de producție existen­te. Desigur, căutările noastre nu se vor opri aici. Vom con­tinua să depunem eforturi spo­rite pentru ca fabrica noastră să-și aducă o contribuție mai mare la satisfacerea cerințelor consumatorilor. Sportul din școli și de la sate poate și trebuie să aibă o mai largă sferă de cuprindere Din recentele documente de partid privind îmbunătățirea muncii ideologice și politico­­educative a tuturor oamenilor muncii reiese clar impor­­tanța practicării sportului, precum și sarcinile ce revin organelor cu atribuții în miș­carea sportivă de masă. No­bila misiune încredințată U.T.C. de a organiza direct activitatea sportivă de masă la sate și în instituțiile de învă­țământ, precum și sprijinul ce trebuie acordat­ organelor sin­dicale pentru desfășurarea ac­tivităților sportive de masă în întreprinderi, angajează ple­nar organele și organizațiile de tineret. Fiind cunoscute rolul stimulativ al întrecerilor spor­tive și eficiența lor în dezvol­tarea calităților fizice și moral­­volitive, în județul nostru au fost întreprinse unele acțiuni pe această linie. S-au ex­tins­ activitățile compe­­tiționale, duminicile cultural­­sportive, serbările cîmpenești, în satele județului Suceava sunt 90 de asociații sportive, 32 în licee și școli profesionale și peste 200 în școlile generale. Acestea dispun de o apreciabi­lă bază materială. Enumerăm: cîteva cifre ; 124 terenuri de fotbal; 167 — de volei; 145 — de handbal, baschet, pre­cum și numeroase piste de po­pice și porticuri pentru gim­nastică. Un mare număr de a­­sociații sportive au și mate­rialele absolut necesare des­fășurării în bune condiții a oricărei activități sportive — fotbal, handbal, baschet, volei, atletism, oină. Exemple de a­­cest fel pot fi date de la aso­ciațiile sportive din Vama, Frasin, Dumbrăveni, Fundu Moldovei, Dolhești și altele. Ele dovedesc că atît consiliile asociațiilor respective, cit și comitetele comunale ale U.T.C. acordă atenția cuveni­tă bunului mers al sportului de masă. Ceea ce numim, în mod obiș­nuit, „sport de masă” se des­fășoară după un program bine stabilit — calendarul sportiv, în acest calendar, olimpiada de iarnă a elevilor (schi, pa­tinaj, săniuță), concursul de șah al elevilor, pentatlonul at­letic școlar, campionatele șco­lilor generale, cupa tineretului de la sate constituie tot atîtea posibilități de desfășurare a unei bogate activități sporti­ve de masă. Cu toate succesele înregis­trate, în domeniile amintite încă se semnalează multe mi­nusuri, o bună parte din ele fiind discutate și la o recen­tă ședință a biroului comitetu­lui județean al U.T.C. Astfel, în unele școli, munca de pre­gătire a sportivilor se desfă­șoară la întîmplare. Ca atare, nivelul pregătirii fizice este destul de redus, lucru consta­tat și cu prilejul diferitelor concursuri interjudețene, unde tinerii sportivi suceveni au cucerit puține locuri fruntașe. Faptul este explicabil din mo­ment ce în majoritatea șco­lilor se pune accent doar pe jocul cu mingea, neglijîndu-se sporturile individuale, care nu cer crearea de condiții deose­bite. In unele locuri nu este asigurată nici baza materială necesară — este cazul liceelor din Liteni, Boroaia, Vama, Vicovu de Sus, unde se simte, cu acuitate, lipsa terenurilor de joc. Multe asociații sporti­ve din școli nu s-au afirmat cu nici o acțiune de la consti­tuire, propriul lor calendar sportiv devenind o simplă pie­să de dosar. Minusurile nu se rezumă doar la școli. Serioase defi­ciențe s-au manifestat, în ulti­mul timp, și în activitatea sportivă de masă de la sate, din întreprinderi și instituții. Sunt asociații care nu partici­pă la acțiunile organizate de comitetul județean al U.T.C., dar nu organizează nici pro­priile lor campionate. Așa se întîmplă în comunele Crucea, Vatra Moldoviței, Bunești, Bo­­toșana. Deși nu au baza ma­terială asigurată, asociațiile sportive din Crucea,­­Cacica, Mănăstirea Humorului nu au întreprins nici o acțiune, nici măcar pentru amenajarea unor terenuri simple. De ce există asemenea nea­junsuri ? Pentru că multe or­ganizații U.T.C. nu acordă a­­tenția cuvenită sportului de masă. Comitetele comunale ale U.T.C. nu analizează, periodic, activitatea sportivă de masă, nu stabilesc măsuri concrete, menite să contribuie la înlătu­rarea deficiențelor în acest do­meniu al muncii de educație. De minusurile amintite se fac, desigur, vinovați și activiștii comitetului județean al U.T.C., îndeosebi cei din secția de spe­cialitate, care, îndreptîndu-și atenția mai mult spre orga­nizarea etapelor județene, au lăsat pe planul al doilea con­cursurile, etapele de masă. Aceasta însă nu înseamnă că pot fi scutite de critică comi­tetele pentru sprijinul activi­tății sportive de masă, exis­tente în toate comunele. Ele nu au acordat, întotdeauna, a­­jutorul solicitat pentru întări­rea bazei materiale — terenuri de joc, mijloace de transport, fonduri bănești etc. Cunoscînd bine neajunsurile, suntem­ ferm hotărâți ca, prin eforturi susținute, să le înlătu­răm. O garanție pentru îmbu­nătățirea activității sportive de masă o constituie atît măsuri­le adoptate de biroul comite­tului județean al U.T.C., cit și înțelegerea mai exactă a o­­bligațiilor ce revin în acest scop organelor și organizații­lor de tineret, asociațiilor spor­tive din școli și de la sate. De altfel, începînd din acest an școlar, la nivel de județ, mu­nicipiu, orașe și școli se vor întocmi calendare sportive u­­nice, la a căror organizare și desfășurare vor participa di­rect toți factorii cu atribuții în activitatea sportivă. Noua formă de organizare va da po­sibilitatea organizațiilor U.T.C. și asociațiilor sportive să an­treneze majoritatea elevilor la etapele de masă (pe clasă și școală), promovînd acțiunile simple, larg accesibile fiecărei școli. DRAGOȘ MACOVEI, secretar al Comitetului jude­țean Suceava al U.T.C. Peisajul natural contribuie la evidențierea frumuseților cabanei „Dumbrava minuna­tă" din Fălticeni | Foto: M. UNGUREANU Mica publicitate • Cumpăr picturi ori­ginale ale pictorului bu­covinean Beithold Klin­­gh­ofer. Adresați-vă, Na­­sevici Emanoil, Bucu­rești, strada Frumoasă 35. • Pierdut legitimația nr. 380, eliberată în anul 1970, de Fa­brica de tricotaje „Zimbrul” din Suceava, pe numele Lun­­gu Eugenia. O declar nulă. • Pierdut legitimația nr. 2722, eliberată în anul 1970, de Fa­brica de tricotaje „Zimbrul” din Suceava, pe numele Mano­­lache Ancuța. O declar nulă. • Pierdut ștampilă dreptun­ghiulară cu inscripția „Între­prinderea teritorială de apro­vizionare Suceava". O declar­aulă. Bogății ale toamnei Foto : D. VINTILA OFICIUL PENTRU CONSTRUIREA­­ DE LOCUINȚE PROPRIETATE PERSONALA SUCEAVA a­n­u­n­ț­ă : In zilele de 18, 19 și 20 octombrie a.c., se vor contracta cu cetățenii apartamentele din blocurile nr. 1 tip D7 + G7 de 60 de apartamente din an­samblul Zamca III Suceava cu 2 și 3 camere. In aceleași zile se vor încheia contractele și pentru blocul de 15 apartamente, confort sporit, din an­samblul Tudor Vladimirescu (3 camere fiecare apartament plus baie, bucătărie și boxă alimen­tară). Prin scrisorile pe care urmează să le pri­mească cetățenii, care au conturile curente cuprin­se pînă la nr. 9000^853 și 498^477, vor fi invitați la oficiul nostru. Apartamentele supuse contractării se vor da în folosință în anul 1972. I CETĂȚEANULUI De-a valma, călători și mărfuri Destinația autobuzelor este bine precizată, ea fiind ex­clusiv aceea a transportului de persoane. Uneori, însă, din anumite interese, încăl­­cîndu-se nu numai regulile profesionale, ci și ale bunei cuviințe, autobuzele servesc și altor scopuri. Un fapt, petrecut în urmă cu cîtăva vreme, la Fălti­ceni, vine în sprijinul celor afirmate. Făcusem, cu alți excursioniști, o călătorie pînă la Rădășeni. La întoar­cere, am apelat la autobuze­le întreprinderii de gospo­dărie orășenească (autobuz 31 Sv. 1737). în afara călă­torilor, șoferul și taxatoa­rea au permis ca în autove­hicul să fie urcate 3 lăzi vo­luminoase, cu fructe, ele fi­ind plasate chiar la ușa de coborâre, îngreunînd accesul persoanelor, creînd toate condițiile pentru ruperea hainelor. Alți cetățeni au urcat cu păsări, încâlcind, sub privirile ale taxatoarei, îngăduitoare elementare reguli de igienă. Întrebînd-o de ce permite efectuarea u­­nor asemenea transporturi într-o mașină destinată ex­clusiv călătorilor, ea răspuns că este noapte mi­a și s-ar putea trece cu vederea. Asemenea practici sînt dăunătoare nu numai fiind­că stînjenesc buna desfășu­rare a transportului de că­lători, ci și pentru că repre­zintă o sursă de venituri necinstite, folosind, în acest scop, bunurile obștești. Față de asemenea nereguli, se impune intervenția promptă și categorică a conducerii întreprinderii, a forurilor ei superioare. IOAN COMAN din orașul Ploiești Un gestionar care se... respectă Consumatorii cunosc, în general, care sînt îndatori­rile unui lucrător din co­­merț și rămîn nedumeriți a­­tunci cînd constată că unii gestionari încalcă și igno­rează cu perseverență aces­te obligații, considerînd ma­gazinul o proprietate perso­nală, iar pe clienți — ținîn­­du-i la cheremul lor. Gestionarul Dumitru Ape­­trei, de la magazinul din satul Ciomîrtan, de pildă, închide unitatea în timpul programului. Conducerea cooperativei de consum Za­­mostea a fost sesizată în re­petate rânduri despre acest fapt, dar nu a întreprins ni­mic. Magazinul nu este aprovi­zionat corespunzător cu măr­furile necesare celor trei sa­te pe care le deservește. Dar oamenii mai au și alte ne­plăceri cu gestionarul. Du­pă ce parcurg cîțiva kilome­tri pentru a-și procura, de pildă, petrol lampant sau chibrituri, gestionarul le închide ușa în nas, spunîn­­du-le să revină a doua zi, căci au timp suficient. Da­că cineva încearcă să-i spu­nă că nu-și face datoria cum trebuie, gestionarul îi răs­punde cu insulte dintre cele mai grave: într-una din zile, dorind să-mi cumpăr un pachet cu țigări, nu s-a jenat să în­chidă ușa în fața mea, deși era în timpul programului. Ba, mi-a mai adresat și cu­vinte jignitoare, ca și cum eu, clientul, ar trebui să fiu la dispoziția sa, și nu invers. Ca mine au pățit mulți alți cumpărători. Consider că, privind deser­virea la magazinul din Cio­mîrtan, ar trebui să se facă ordine. VICTOR MIHAILIUC Ciomîrtan N. R. Din partea între­prinderii economice județe­ne a cooperației de consum, redacția a primit un răspuns prin care se comunică, între altele, că gestionarul Dumi­tru Apetrei a fost sancționat cu „mustrare“ pentru abate­rile săvîrșite, iar cazul fost prelucrat și într-o te­n­dință de lucru cu salariații cooperativei de consum. RĂSPUNSURI LA OPINII Unele deficiențe, frecvent repetate, în desfășurarea transporturilor auto de că­lători, pe ruta Gura Humo­rului — Cîmpulung, au fă­cut obiectul unei note, publi­cată sub titlul „O anomalie devenită regulă". Cadrele răspunzătoare de la între­prinderea de transporturi auto Suceava, recunoscînd că, intr-adevăr, lucrurile s-au petrecut așa cum au fost ele prezentate în ziar, țin să ne încredințeze că, prin măsu­rile luate, regularitatea auto­buzelor pe traseul amintit se va îmbunătăți în mod substanțial. Concret, în ca­zul la care ne referim, s-a hotărât ca, nu peste multă vreme, autobuzul care circu­lă de la Gura Humorului, prin Cîmpulung, spre Vatra Dornei, să aibă plecarea la orele 6.00, cu o jumătate de oră mai devreme decit pînă acum. Este nevoie însă ca personalul de la autogări și de pe autobuze să manifes­te, la rîndu-i, un interes mai mare pentru desfășurarea normală a transportului de călători, fiindcă, nu o dată, s-au semnalat, din motive nu întotdeauna întemeiate, întîrzieri mari față de pro­gramul de m­ers. Complexul comercial din Gura Humorului ANUNȚ Trustul de construcții Timișoara, cu sediul în Piața Unirii nr. 3, recrutează tineri, între 16—18 ani, pentru calificare, pentru ucenicie la locul de muncă, în meseriile : — zidari-mozaicari — dulgheri-parchetari — montori - prefabricate — sanitariști - caloriferiști — fierari betoniști Se primesc, fără examen de admitere, absol­venți a 8—10 clase de cultură generală. Se asigură o bursă de 500 lei lunar și cazare gratuită în căminele trustului. Pentru ucenicii care vor dovedi aptitudini în însușirea meseriei, se asigură specializarea la șan­tierele noastre din străinătate. înscrierile se pot face pînă la data de 31 oc­tombrie 1971, la serviciul de învățămînt.

Next