Zori Noi, noiembrie 1971 (Anul 24, nr. 7424-7448)
1971-11-26 / nr. 7445
PROLETARI DIN lORIL lARILIc. UNIII-VA | Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7445 | vineri 26 noiembrie 1971 | 4 pagini 30 bani UN SUCCES DE PRESTIGIU CARE OBLIGA LA AMPLIFICAREA EFORTURILOR Discuție cu ing. PETRE ZAMIRCA, directorul general al Combinatului minier „Suceava". Despre succesul de prestigiu al minerilor suceveni — înndeplinirea cu patru decade mai devreme a planului pe acest an, la principalii indicatori — am informat la timp pe cititorii noștri. Rezultatul economic înregistrat ni se pare cu atît mai valoros, cu cît, doar cu cîțiva ani în urmă, mai cu seamă în noile exploatări miniere, se semnalau frecvente restanțe, generate, în cea mai mare parte, de lacune de ordin organizatoric, existente în diferite verigi ale producției. Desigur, acest rodnic bilanț a fost determinat, în măsură hotărîtoare, de acțiunile prompte, competente, asupra complexului mecanism care îl constituie organizarea. — Doresc să precizez mai întîi că, pînă la finele anului, ne vom realiza planul la toți indicatorii, la unii obținînd importante depășiri — ne spunea tovarășul Petre Zămîrcă. Așa cum am făcut cunoscut, la producția globală și marfă vom obține o depășire valorică de 36 milioane lei, realizînd astfel dublul angajamentului, majorat în cursul anului, pe care ni l-am asumat în întrecerea socialistă. Planul la export, ale căror prevederi anuale le-am îndeplinit cu mai bine de două luni înainte de vreme, îl vom depăși cu 1,5 milioane lei valută. Hotărîtor în obținerea avansurilor amintite, în afară de completarea dotării tehnice, au influențat măsurile întreprinse pentru organizarea producției și a muncii. Concepția minerilor, atît a cadrelor tehnice, cît și a muncitorilor, asupra activității de exploatare este astăzi cu totul alta, ea fiind bazată pe o mai bună cunoaștere a realităților de la fiecare loc de muncă și corelarea acestora cu cerințele desfășurării optime a fluxului tehnologic. Un aport de seamă în soluționarea multiplelor probleme pe care le ridică activitatea în minerit îl au comuniștii. Puternicele organizații de partid de la Leșu Ursului, de la Vatra Dornei, de la celelalte exploatări ale noastre și-au făcut un obiectiv de primă importanță din a veghea asupra îndeplinirii ritmice a planului, întreprinzînd, în acest scop, măsuri adecvate. Creșterea efectivelor în abataje, în condițiile în care, la Leșu Ursului, se semnalase, la extracție, o restanță destul de mare, a fost o măsură inițiată de comuniști. Precizez că, în urma intervenției, restanța a fost substanțial diminuată, existînd TRIBUNA EXPERIENȚEI POZITIVE condiții ca ea să fie recuperată în întregime. Activitatea de perspectivă prezintă, mai cu seamă în minerit, o deosebită importanță. Eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor curente se impun a fi conjugate, în permanență, cu cele necesare creării capacităților de producție pentru perioadele următoare. După cite cunoaștem, o cauză care a determinat, în anii trecuți, rămîneri în urmă în realizarea planului a constituit-o, între altele, lipsa de prevedere. Este vorba, și în acest caz, de un aspect al organizării, asupra căruia vă rugăm să vă exprimați părerea. — Aș vrea să precizez că și în ceea ce privește punerea în funcțiune a capacităților de producție am atins, mult mai devreme, nivelele planului anual. Atît la Leșu Ursului, cît și la Fundu Moldovei, dezvoltarea capacităților, prevăzute pentru întregul an, a fost realizată încă de la sfîrșitul trimestrului al treilea. Noile capacități au menirea de a asigura, pe de o parte, continuarea extracției în acest an, iar pe de alta, de a pregăti producția anului viitor. Efectuarea din vremea lucrărilor de pregătire, precum și intensificarea activității de exploatare ne-au permis obținerea unor rezultate bune. Față de 1969, extracția minereurilor neferoase a crescut în acest an, cu 40 la sută, iar a celor nemetalifere — cu 58 la sută. La fel, comparativ cu perioada amintită, volumul fizic al lucrărilor geologice, executate din fonduri de investiții, a sporit cu 36 la sută, iar al forajelor — cu aproape 80 la sută. Crearea unui decalaj corespunzător între lucrările de prospectare și pregătire și cele de exploatare rămîne, și pentru activitatea de viitor, una dintre sarcinile noastre de primă importanță. Exploatările miniere sucevene oferă un larg cîmp de afirmare a noului, atît în domeniul extracției, cît și al găsirii unor soluții de valorificare la un nivel superior a resurselor minerale utile. Ce progrese au fost înregistrate în această privință ? — In ceea ce privește activitatea în subteran, atenția noastră a fost orientată către extinderea unor procedee avansate, care să înlesnească obținerea unor randamente sporite și, concomitent, micșorarea consumurilor la unele materiale. Față de anul 1969, susținerea metalică a fost extinsă cu 15 la sută, iar susținerea galeriilor cu beton torcretat a crescut de două ori: încărcarea și transportul mecanizat a sporit în abataje cu 18 la sută, iar încărcarea mecanică în galerii — cu 30 la sută. Totodată, ponderea minereului extras cu productivitate prin metode ridicată crescut cu 12 la sută. Aplicaarea tehnologiilor de preparare selectiv - colectivă, pentru mi (Continuare în pagina a III-a) I.M.A. SUCEAVA Și-a îndeplinit planul anual De curînd, lucrătorii celor 16 stațiuni pentru mecanizarea agriculturii din județ au raportat îndeplinirea integrală a planului anual, cu 40 de zile înainte de termen. Procentul de 3 la sută, peste plan, reprezintă lucrări ce pînă acum, o totalizează, depășire valorică de peste 3 milioane lei. Totodată, s-au înregistrat și însemnate economii la cheltuielile de producție. A Muncitoarea Maria Huțanu, evidențiată în întrecerea socialistă, lucrînd la una din mașinile de imprimat pungi de la C.C.H. Suceava Foto : I. MIHAI Fiecare manifestare și acțiune organizată în județ — sub semnul înaltei responsabilități pentru educarea maselor de oameni ai muncii în spiritul echității și eticii comuniste . PAGINA 3 'WSAAAAA/V Intr-unul din abatajele Exploatării miniere Leșu Ursului, cășan, la primele confruntări cu exigențele producției Inginerul stagiar Vasile Ră Foto : I. IANOVICI Deși timpul este destul de înaintat, în județul nostru, circa 20.000 tone rădăcini de sfeclă de zahăr se află în grămezi, și așteaptă să fie transportate. Lăsarea sfeclei de zahăr pe tarlale și pe cîmp, chiar dacă este acoperită cu frunze, se soldează cu pierderi mari, în greutate, prin deshidratare. La un calcul sumar, reiese că, dacă cele 20.000 de tone vor mai rămîne în cîmp să zicem 4 zile, se pierd cel puțin 160 tone de zahăr. Rezultă clar cît de necesar este ca , întreaga producție să fie imediat transportată la fabrica de zahăr Bucecea sau la bazele intermediare organizate în județ. Pentru a grăbi această acțiune organele de partid și de stat au luat măsura concentrării tuturor mijloacelor de transport auto în acele unități în care sînt rămîneri în urmă mai Intr-ajutorarea organizată mari. în cadrul cooperativelor agricole de producție nu trebuie însă să se întrerupă pînă cînd și ultimele kilograme de sfeclă de zahăr nu vor fi depozitate la locul de prelucrare. In unitățile agricole Moara, Liteni, Ipotești, Plopeni, Reuseni, Zvorîștea și mai ales Fîntînele, Verești, Șerbănești și Bosanci, care mai au de transportat cantități de sute și chiar o mie de tone, conducerile C.A.P. au datoria să asigure toate condițiile ca mijloacelor auto puse la dispoziție să li se asigure zilnic un randament maxim. Ne referim la mobilizarea încărcăturilor necesari, încă de la primele ore ale dimineții. Și aceasta, deoarece, din constatările făcute la modul de preluare a sfeclei la fabrica de zahăr Bucecea, rezultă că, zilnic, între orele 11 — 15 se produc mari aglomerări de mijloace, ceea ce face ca timpul de staționare să fie exagerat de mare. în același timp, pînă pe la orele 10 dimineața, se prezintă la descărcat un număr foarte redus de autocamioane sau tractoare cu remorci. Un alt neajuns pe care-l semnalăm este acela că, de la unele C.A.P., sfecla se transportă cu mult pămînt și resturi vegetale. De aici, penalizări mari, și, deci, stabilirea unor cantități utile foarte reduse. La un transport sosit de la Bosanci, impuritățile s-au stabilit la 24 la sută din cantitatea predată ! Ne întrebăm: de ce fel de eficiență a transporturilor se poate vorbi, în acest caz, dacă se plătește plimbatul pămîntului, cale de 40 de km, sau uneori chiar de la distanțe mai mari ? Aspectele prezentate impun tuturor factorilor răspunzători din cooperativele agricole care mai au de transportat sfeclă de zahăr să întreprindă totul pentru ca în cel mult trei zile (capacitatea zilnică de transport pe județ fiind de circa 7.000 tone) întreaga acțiune să fie încheiată. GH. ZAHARESCU SFECLA DE ZAHĂR să ajungă neintîrziat la fabrică! REDACT LA ȘI ADMINISTRAȚIA i Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane t Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid —■ 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUGOSLAV La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971, înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria lunii" și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C. C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C. C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C. C. al P.C.R., consilier la C. C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă tovarășii : Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru Prezidiului Uniunii Comuniștialor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - română de colaborare economică. Isa Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Ciuro Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno - iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut ; au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a două țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico - științific, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor, turismului, sănătății ș.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenții și alte înțelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizații de masă și obștești, între organe locale de partid și de stat. Cei doi președinți au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să contribuie la o mai bună cunoaștere și apropiere reciprocă. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obținute în dez(Continuare în pagina a IV-a) m Expuneri pe probleme actuale ale politicii externe a partidului și statului nostru In cursul zilei de ieri, la Institutul pedagogic de 3 ani, în fața unui important număr de studenți și cadre didactice, și la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava, în fața unui public format din intelectuali, prof. doctor docent Edwin Glaser, lector al C.C. al P.C.R., a vorbit despre unele probleme actuale ale politicii externe a partidului și statului nostru. Răspunzînd, în același timp, unor întrebări puse de auditori, vorbitorul a subliniat principiile pe care partidul și statul nostru le promovează cu fermitate în relațiile cu țările socialiste și celelalte state ale lumii, contribuția pe care țara noastră o aduce la asigurarea unui climat de colaborare și pace în lume. • Comisia de difuzare a științei și culturii din cadrul comitetului județean pentru cultură și educație socialistă, împreună cu Arhiva națională de filme — București au organizat medalionul „Friedrich Schiller — omul și opera". Personalitatea scriitorului german, de la a cărui naștere se împlinesc 212 ani, a fost evocată, joi, 25 noiembrie, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, de asistentul universitar Alexandru Țenchea. A urmat filmul de cinematecă „Intrigă și iubire" — peliculă realizată după piesa cu același titlu a scriitorului prezentat. Centrul de librării din Suceava deține primul loc pe țară la totalul desfacerii către fondul pieței, prin îndeplinirea planului în proporție de 113,9 la sută (medie superioară celei obținute pe total sector la nivel republican), în trimestrul III, respectiv 112,8 la sută de la începutul anului. Faptul acesta ilustrează creșterea preocupării pentru difuzarea cărții, succesul datorîndu-se în mare parte și interesului deosebit al cititorilor pentru aparițiile editoriale cu tematică social - politică. O principală cale de perfecționare a producției, de diminuare a cheltuielilor o constituie utilizarea creditelor de mică mecanizare. La I.M.T.L. Rădăuți, acționîndu-se pentru înfăptuirea prevederilor din planul de măsuri tehniceorganizatorice, au fost programate a fi executate în acest an mai multe lucrări. Amintim între acestea: mărirea capacității de uscare a cherestelei, la secția I mobilă; construirea, la fabrica de cărămidă, a celei de a doua linii tehnologice ; mărirea spațiului de formare și turnare; procurarea unor instalații electrice pentru prepararea emulsiilor etc. Execuția acestor lucrări asigură obținerea unui important spor de producție, creînd, totodată, condiții pentru buna desfășurare a activității în anul viitor. Pionierii clasei a Vl-a B de la Școala generală nr. 2 din Fălticeni au fost, de curînd, oaspeții colegilor lor din satul Tarna Mare. Cu acest prilej, ei au făcut un schimb de experiență în legătură cu succesele obținute la învățătură, au vizitat ferma stațiunii experimentale pomicole și expoziția cu obiecte executate de elevi. In încheierea vizitei, elevii fălticeneni au mulțumit gazdelor pentru călduroasa primire, invitîndu-i, la rîndul lor, să le viziteze școala și orașul. (De la corespondentul nostru BOTEZATU COSTEL, elev, Școala generală nr. 2 Fălticeni) V