Zori Noi, noiembrie 1971 (Anul 24, nr. 7424-7448)

1971-11-26 / nr. 7445

PROLETARI DIN lORIL lARILIc. UNIII-VA | Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI nr. 7445 | vineri 26 noiembrie 1971 | 4 pagini 30 bani UN SUCCES DE PRESTIGIU CARE OBLIGA LA AMPLIFICAREA EFORTURILOR Discuție cu ing. PETRE ZAMIRCA, directorul general al Combinatului minier „Suceava". Despre succesul de prestigiu al minerilor suceveni — înn­deplinirea cu patru decade mai devreme a planului pe a­­cest an, la principalii indica­tori — am informat la timp pe cititorii noștri. Rezultatul economic înregistrat ni se pa­re cu atît mai valoros, cu cît, doar cu cîțiva ani în urmă, mai cu seamă în noile exploa­tări miniere, se semnalau frec­vente restanțe, generate, în cea mai mare parte, de lacu­ne de ordin organizatoric, e­­xistente în diferite verigi ale producției. Desigur, acest rod­nic bilanț a fost determinat, în măsură hotărîtoare, de ac­țiunile prompte, competente, asupra complexului mecanism care îl constituie organizarea. — Doresc să precizez mai întîi că, pînă la finele anului, ne vom realiza planul la toți indicatorii, la unii obținînd importante depășiri — ne spu­nea tovarășul Petre Zămîrcă. Așa cum am făcut cunoscut, la producția globală și marfă vom obține o depășire valo­rică de 36 milioane lei, reali­­zînd astfel dublul angajamen­tului, majorat în cursul anu­lui, pe care ni l-am asumat în întrecerea socialistă. Planul la export, ale căror prevederi a­­nuale le-am îndeplinit cu mai bine de două luni înainte de vreme, îl vom depăși cu 1,5 milioane lei valută. Hotărîtor în obținerea avan­surilor amintite, în afară de completarea dotării tehnice, au influențat măsurile între­prinse pentru organizarea producției și a muncii. Con­cepția minerilor, atît a cadre­lor tehnice, cît și a muncito­rilor, asupra activității de ex­ploatare este astăzi cu totul alta, ea fiind bazată pe o mai bună cunoaștere a realităților de la fiecare loc de muncă și corelarea acestora cu cerințe­le desfășurării optime a flu­xului tehnologic. Un aport de seamă în soluționarea multi­plelor probleme pe care le ri­dică activitatea în minerit îl au comuniștii. Puternicele or­ganizații de partid de la Leșu Ursului, de la Vatra Dornei, de la celelalte exploatări ale noastre și-au făcut un obiec­tiv de primă importanță din a veghea asupra îndeplinirii ritmice a planului, întreprin­­zînd, în acest scop, măsuri a­­decvate. Creșterea efectivelor în abataje, în condițiile în care, la Leșu Ursului, se sem­nalase, la extracție, o restan­ță destul de mare, a fost o măsură inițiată de comuniști. Precizez că, în urma inter­venției, restanța a fost sub­stanțial diminuată, existînd TRIBUNA EXPERIENȚEI POZITIVE condiții ca ea să fie recupe­rată în întregime.­­ Activitatea de perspecti­vă prezintă, mai cu seamă în minerit, o deosebită impor­tanță. Eforturile pentru înfăp­tuirea sarcinilor curente se impun a fi conjugate, în per­manență, cu cele necesare cre­ării capacităților de producție pentru perioadele următoare. După cite cunoaștem, o cauză care a determinat, în anii tre­cuți, rămîneri în urmă în rea­lizarea planului a constituit-o, între altele, lipsa de prevede­re. Este vorba, și în acest caz, de un aspect al organizării, a­­supra căruia vă rugăm să vă exprimați părerea. — Aș vrea să precizez că și în ceea ce privește punerea în funcțiune a capacităților de producție am atins, mult mai devreme, nivelele planu­lui anual. Atît la Leșu Ursu­lui, cît și la Fundu Moldovei, dezvoltarea capacităților, pre­văzute pentru întregul an, a fost realizată încă de la sfîrși­­tul trimestrului al treilea. No­ile capacități au menirea de a asigura, pe de o parte, conti­nuarea extracției în acest an, iar pe de alta, de a pregăti producția anului viitor. Efec­tuarea din vreme­a lucrărilor de pregătire, precum și inten­sificarea activității de exploa­tare ne-au permis obținerea unor rezultate bune. Față de 1969, extracția minereurilor neferoase a crescut în acest an, cu 40 la sută, iar a celor nemetalifere — cu 58 la sută. La fel, comparativ cu perioa­da amintită, volumul fizic al lucrărilor geologice, executate din fonduri de investiții, a sporit cu 36 la sută, iar al fo­rajelor — cu aproape 80 la sută. Crearea unui decalaj co­respunzător între lucrările de prospectare și pregătire și cele de exploatare rămîne, și pen­tru activitatea de viitor, una dintre sarcinile noastre de pri­­­mă importanță.­­ Exploatările miniere su­cevene oferă un larg cîmp de afirmare a noului, atît în do­meniul extracției, cît și al gă­sirii unor soluții de valorifi­care la un nivel superior a re­surselor minerale utile. Ce progrese au fost înregistrate în această privință ? — In ceea ce privește acti­vitatea în subteran, atenția noastră a fost orientată către extinderea unor procedee a­­vansate, care să înlesnească obținerea unor randamente sporite și, concomitent, micșo­rarea consumurilor la unele materiale. Față de anul 1969, susținerea metalică a fost ex­tinsă cu 15 la sută, iar susți­nerea galeriilor cu beton tor­­cretat a crescut de două ori: încărcarea și transportul me­canizat a sporit în abataje cu 18 la sută, iar încărcarea me­canică în galerii — cu 30 la sută. Totodată, ponderea mi­nereului extras cu productivitate prin metode ridicată crescut cu 12 la sută. Aplica­a­rea tehnologiilor de preparare selectiv - colectivă, pentru mi­ (Continuare în pagina a III-a) I.M.A. SUCEAVA Și-a îndeplinit planul anual De curînd, lucrătorii celor 16 stațiuni pentru mecanizarea agriculturii din județ au raportat în­deplinirea integrală a planului anual, cu 40 de zile înainte de termen. Procentul de 3 la sută, peste plan, reprezintă lucrări ce pînă acum, o totalizează, depășire valorică de peste 3 mi­lioane lei. Totodată, s-au înregistrat și însemnate economii la cheltuielile de producție. A Muncitoarea Maria Huțanu, evidențiată în întrecerea so­cialistă, lucrînd la una din mașinile de imprimat pungi de la C.C.H. Suceava Foto : I. MIHAI Fiecare manifestare și ac­țiune organizată în județ — sub semnul înaltei respon­sabilități pentru educarea maselor de oameni ai mun­cii în spiritul echității și eticii comuniste . PAGINA 3 'WSAAAAA/V Intr-unul din abatajele Exploatării miniere Leșu Ursului, cășan, la primele confruntări cu exigențele producției Inginerul stagiar Vasile Ră­ Foto : I. IANOVICI Deși timpul este destul de înaintat, în județul nostru, circa 20.000 tone rădăcini de sfeclă de zahăr se află în gră­mezi, și așteaptă să fie transpor­tate. Lăsarea sfeclei de zahăr pe tarlale și pe cîmp, chiar dacă este acoperită cu frunze, se soldează cu pierderi mari, în greutate, prin deshidratare. La un calcul sumar, reiese că, dacă cele 20.000 de tone vor mai rămîne în cîmp să zicem 4 zile, se pierd cel puțin 160 tone de zahăr. Rezultă clar cît de necesar este ca , întreaga producție să fie imediat transportată la fabrica de zahăr Bucecea sau la bazele intermediare organi­zate în județ. Pentru a grăbi această acțiune organele de partid și de stat au luat măsu­ra concentrării tuturor mijloa­celor de transport auto în acele unități în care sînt ră­mîneri în urmă mai Intr-ajutorarea organizată mari. în cadrul cooperativelor agricole de producție nu trebuie însă să se întrerupă pînă cînd și ultimele kilograme de sfeclă de zahăr nu vor fi depozitate la locul de prelucrare. In uni­tățile agricole Moara, Liteni, Ipotești, Plopeni, Reuseni, Zvorîștea și mai ales Fîntînele, Verești, Șerbănești și Bosanci, care mai au de transportat cantități de sute și chiar o mie de tone, conducerile C.A.P. au datoria să asigure toate condițiile ca mijloacelor auto puse la dispoziție să li se asi­gure zilnic un randament maxim. Ne referim la mobili­zarea încărcăturilor necesari, încă de la primele ore ale dimineții. Și aceasta, deoarece, din constatările făcute la modul de preluare a sfeclei la fabrica de zahăr Bucecea, rezultă că, zilnic, între orele 11 — 15 se produc mari aglo­merări de mijloace, ceea ce face ca timpul de staționare să fie exagerat de mare. în ace­lași timp, pînă pe la orele 10 dimineața, se prezintă la des­cărcat un număr foarte redus de autocamioane sau tractoare cu remorci. Un alt neajuns pe care-l semnalăm este acela că, de la unele C.A.P., sfecla se trans­portă cu mult pămînt și res­turi vegetale. De aici, penali­zări mari, și, deci, stabilirea unor cantități utile foarte re­duse. La un transport sosit de la Bosanci, impuritățile s-au stabilit la 24 la sută din can­titatea predată ! Ne întrebăm: de ce fel de eficiență a trans­porturilor se poate vorbi, în acest caz, dacă se plătește plimbatul pămîntului, cale de 40 de km, sau uneori chiar de la distanțe mai mari ? Aspectele prezentate impun tuturor factorilor răspunzători din cooperativele agricole care mai au de transportat sfeclă de zahăr să întreprindă totul pentru ca în cel mult trei zile (capacitatea zilnică de trans­port pe județ fiind de circa 7.000 tone) întreaga acțiune să fie încheiată. GH. ZAHARESCU SFECLA DE ZAHĂR să ajungă neintîrziat la fabrică! REDACT LA ȘI ADMINISTRAȚIA i Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane t Redactor șef — 10766 Redactor șef adjunct — 11998 Secretariatul de redacție — 11692 Industrie, viața de partid —■ 10765 Cultură, informații — 10764 Agrară, administrație — 11995 Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 11696 COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUGOSLAV La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federati­ve Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socia­listă România în zilele de 23­ și 24 noiembrie 1971, înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timi­șoara, întreprinderile industri­ale „Electromotor" și „Indus­tria lunii" și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, teh­nicienii și inginerii acestor în­treprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroa­să primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara în­tre secretarul general al Par­tidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președin­tele Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, președin­tele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovară­șii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, Emil Drăgă­­nescu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C. C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C. C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C. C. al P.C.R., consilier la C. C. al P.C.R., Vasile Șandru, amba­sadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă tova­rășii : Gemal Bredici, președin­tele Consiliului Executiv Fe­deral al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dra­­goslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiu­lui Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, se­cretarul federal pentru afa­cerile externe, membru Prezidiului Uniunii Comuniști­al­­or din Iugoslavia, Dușan Gli­­gorievici, membru al Consi­liului Executiv Federal, pre­ședintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - ro­mână de colaborare economică. Isa Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federati­ve Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-in­terim al Cabinetului președintelui re­publicii, Miloș Mejovski, con­silierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Ciuro Vukolici, di­rector în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, des­fășurate într-o atmosferă prie­tenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere recipro­­că, cei doi președinți au efec­tuat un schimb de păreri pri­vind promovarea în continua­re a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Ro­mân și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele ac­tuale ale relațiilor internațio­nale, precum și problemele mișcării comuniste și munci­torești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării vii­toare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența Româ­niei și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului.­ ­ Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au eviden­țiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională ro­mâno - iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru indepen­dență națională și progres so­cial, cunoaște astăzi, în con­dițiile construirii societății so­cialiste în România și Iugo­slavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioa­da care a trecut de la întîlni­­rea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bi­laterală între Republica Socia­listă România și Republica Socialistă Federativă Iugosla­via, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniști­lor din Iugoslavia s-a ampli­ficat și s-a îmbogățit în con­ținut ; au devenit tot mai in­tense și mai fructuoase întîlni­­rile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partide­lor și guvernelor, ai institu­țiilor, organelor și organiza­țiilor de partid și de stat, ob­ștești și economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a două țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se caracteri­zează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două țări au fost obținute re­zultate importante în dome­niile politic, economic, cultu­ral, tehnico - științific, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agricul­turii și economiei apelor, tu­rismului, sănătății ș.a. Au fost încheiate noi acorduri, con­venții și alte înțelegeri bila­terale. De asemenea, s-au în­registrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării di­recte între organizații de masă și obștești, între organe locale de partid și de stat. Cei doi președinți au recomandat ex­tinderea acestor forme de co­laborare menite să contribuie la o mai bună cunoaștere și apropiere reciprocă. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au dat o deosebit de înaltă apreciere rezultatelor obținute în dez­(Continuare în pagina a IV-a) m Expuneri pe probleme actuale ale politicii externe a partidului și statului nostru In cursul zilei de ieri, la Institutul pedagogic de 3 ani, în fața unui im­portant număr de studenți și cadre didactice, și la Casa de cultură a sindica­telor din Suceava, în fața unui public format din in­telectuali, prof. doctor do­cent Edwin Glaser, lector al C.C. al P.C.R., a vorbit despre unele probleme ac­tuale ale politicii externe a partidului și statului nostru. Răspunzînd, în același timp, unor întrebări puse de auditori, vorbitorul a subliniat principiile pe care partidul și statul nos­tru le promovează cu fer­mitate în relațiile cu ță­rile socialiste și celelalte state ale lumii, contri­buția pe care țara noas­tră o aduce la asigurarea unui climat de colaborare și pace în lume. • Comisia de difuzare a științei și culturii din cadrul comitetului județean pentru cultură și educație socialistă, împreună cu Arhiva națională de filme — București au organizat medalionul „Friedrich Schiller — omul și ope­ra". Personalitatea scriitorului german, de la a cărui naștere se împlinesc 212 ani, a fost evocată, joi, 25 noiembrie, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, de asis­tentul universitar Alexandru Țenchea. A urmat filmul de cinematecă „Intrigă și iubire" — peliculă realizată după piesa cu același titlu a scriitorului prezentat. Centrul de librării din Suceava deține primul loc pe țară la totalul desface­rii către fondul pieței, prin îndeplinirea planului în proporție de 113,9 la sută (medie superioară celei ob­ținute pe total sector la nivel republican), în tri­mestrul III, respectiv 112,8 la sută de la începutul a­­nului. Faptul acesta ilus­trează creșterea preocupă­rii pentru difuzarea cărții, succesul datorîndu-se în mare parte și interesului deosebit al cititorilor pen­tru aparițiile editoriale cu tematică social - politică. O principală cale de perfecționare a producției, de diminuare a cheltuieli­lor o constituie utilizarea creditelor de mică mecani­zare. La I.M.T.L. Rădăuți, acționîndu-se pentru înfăp­tuirea prevederilor din planul de măsuri tehnice­­organizatorice, au fost pro­gramate a fi executate în acest an mai multe lucrări. Amintim între acestea: mărirea capacității de us­care a cherestelei, la sec­ția I mobilă; construirea, la fabrica de cărămidă, a celei de a doua linii teh­nologice ; mărirea spațiu­lui de formare și turnare; procurarea unor instalații electrice pentru prepararea emulsiilor etc. Execuția a­­cestor lucrări asigură ob­ținerea unui important spor de producție, creînd, totodată, condiții pentru buna desfășurare a activi­tății în anul viitor. Pionierii clasei a Vl-a B de la Școala generală nr. 2 din Fălticeni au fost, de curînd, oaspeții colegilor lor din satul Tarna Mare. Cu acest prilej, ei au fă­cut un schimb de expe­riență în legătură cu suc­cesele obținute la învăță­tură, au vizitat ferma sta­țiunii experimentale pomi­cole și expoziția cu obiecte executate de elevi. In încheierea vizitei, ele­vii fălticeneni au mulțu­mit gazdelor pentru căl­duroasa primire, invitîn­­du-i, la rîndul lor, să le viziteze școala și orașul. (De la corespondentul nos­tru BOTEZATU COSTEL, elev, Școala generală nr. 2 Fălticeni) V

Next